2,726 matches
-
respectiv numele drapelului, este „hi no maru”... (discul soarelui); Sigiliul imperial este o crizantemă cu 16 petale. Știați că, în prezent, Japonia este singura țară din lume condusă de un Împărat, având ca simboluri naționale, trei elemente naturale: floarea de cireș, muntele Fuji-san și crizantema? Mi-a fost dat să ajung în Țara Soarelui Răsare... respirându-i aerul, admirându-i cultura, adorându i grădinile, adevărate opere de artă și...de-ar fi numai atât, tot ar fi de-ajuns. Am văzut
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
căror frunziș era verde până mai ieri. Prietena ce mă însoțește îmi șoptește la ureche pentru a nu strica, parcă, magia clipei: „Admirarea frunzelor toamna se practică în Japonia de sute de ani, fiind sinonină cu „hanami”, admirarea florilor de cireș, Primăvara. Există un itinerar al acestui pelerinaj, pentru că Toamna sosește mai întâi în Nord, Insula Hokkaido, înaintând treptat spre Sudul și apoi Centrul Japoniei”. Este trecut de ora prânzului, iar eu mă plimb pe aleile parcului lăsându-mă dezmierdată de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
am bucurat degustând faimoasele „inohana dango” (chiftele din cartofi), servite în camera ceaiului din „Inohana tei”. În orașul Chiba se organizează festivaluri și expoziții florale în tot cursul anului: în aprilie are loc renumitul „Cherry Blossom Festival” Festivalul Florii de Cireș. În luna octombrie se organizează „Chrysanthemum Exhibit” Expoziția de crizanteme este un adevărat concurs unde sunt admirate și premiate cele mai frumoase dintre ele. Crizantema reprezintă frumusețea japoneză. Participând la o astfel de expoziție în calitate de admirator, privirea îți va fi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
mă simțeam obosită de atâta frumusețe la care am asistat pe gratis, m-am retras într-un părculeț, unde Dimi obișnuiește să se joace cu prietenul lui, porumbelul sau cu prietenele lui, gâzele. Am recunoscut, în copacii ce străjuiesc părculețul, cireșul japonez și copacul Gingo Biloba. Vă reamintesc că din frunzele lui se extrag suplimente care se găsesc și în farmaciile noastre. Aceste suplimente ajută la fluidizarea sângelui, cât și la oxigenarea creierului și a extremităților. Aseară mi-am pregătit bagajul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
am mai vorbit) ș. a. Grădina este ca un colț de rai pe pământ. Pe lângă iazul cu nuferi mai are și o mare varietate de flori care împodobesc parcul în tot timpul anului. Tot aici se află și o livadă de cireși și de pruni japonezi. După florile de cireș și pruni, urmează florile de bujori și cele de iris care dau grădinii un aspect de tablou pictat de un pictor renumit, o adevărată splendoare. Inițial, prin secolul 17, era o grădină
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
colț de rai pe pământ. Pe lângă iazul cu nuferi mai are și o mare varietate de flori care împodobesc parcul în tot timpul anului. Tot aici se află și o livadă de cireși și de pruni japonezi. După florile de cireș și pruni, urmează florile de bujori și cele de iris care dau grădinii un aspect de tablou pictat de un pictor renumit, o adevărată splendoare. Inițial, prin secolul 17, era o grădină feudală ce aparținea renumitului Shogun Tokugawa. Peisajul predispune
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
pierde însă luciditatea. De-a lungul călătoriei am avut momente de străluminare pășind pe urmele unor bărbați curajoși-samuraii, apoi cunoscând oamenii prezentului, japonezi al căror cuvânt o dată dat, devine literă de lege. În caracterul japonezului vei găsi gingășia florii de cireș, visul poetului, dar și curajul și spiritul neînfricat al samuraiului. Pentru unii, Japonia înseamnă sunet, pentru alții culoare, pentru mine, Japonia simbolizează sunet, culoare și încă ceva în plus... Japonia este țara care mi-a adoptat fiica și nepoțelul... Noaptea
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
despre Yokohama, port așezat la sud de Tokyo, unde impresionată vizitează Muzeul de arte, China Town, Parcul Yamashita, Muzeul Păpușilor și multe puncte turistice care reconstituie o istorie încărcată de tradiții, dar înfrumusețată de aranjamentele florale Sakura, ale florilor de cireși, și cu Festivalurile de Primăvară. Practic, lucrarea Floarei Cărbune este, pe bună dreptate, un adevărat studiu despre un popor tăcut și victorios. Despre care i se potrivește zicerea lui Baruch Spinoza, filozof olandez, care spunea: “Virtutea omului, care trăiește după
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
cuvintele bune, iar dacă sunt rare și nu prea dăm de ele, cel puțin să ne astupăm urechile la cele rele. La noi nu vom vedea niciodată o știre la televizor prin care să ni se anunțe că au înflorit cireșii, la japonezi se poate. Observațiile sale sunt pertinente pentru că-așa cum sugerează și titlul sunt „culese” chiar din mijlocul societății japoneze. Autoarea a locuit în casele lor și a călătorit pe tot cuprinsul Japoniei, cu avion, tren, dar mai ales
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
putut fi câștigată aici, unde, vara, lume de pe lume cu lucruri și mizerii se îngrămădește, transformând Varatecul, cum ea singură zice, în Colț-de-Paris. Când pornim spre Bălțătești, soarele e aproape de asfințit. Asfințește când eșim din Varatec, pe frumoasa alee de cireși. Apucăm deadreptul peste câmp, prin fânețe frumos înflorite. Varatecul rămâne în urmă, cu ușoare zgomote care pătrund limpede prin tăcerea amurgului, în pâcla ușoară, sub curgerea negrilor brazi ai muntelui. Suind la deal prin fânețe, primim până-n suflet mirosul florilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
crâșmă, cu oamenii... Acolo vorbește. A fost primar... Nu s-a socotit destoinic față de administrație... Pe urmă la câmp, la coasă... Pe urmă acasă, între albine, amintindu-și de pe când era baciu, și suflând așa dintr-un bucium vechiu de cireș, pe când flăcăii chiuiau prin sat, răspunzându-i... Un capitol, în care moșul cu nepotul se duc la pescuit și în care bătrânul face un adevărat curs de pescuit în apă dulce nepotului (vezi ce rămâne din pagina vânătoare, netriat). Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Caucazul își proectează în depărtare piscurile ninse și stâncăriile goale. Devastat de păduri, risipindu-și stâncăriile, zăgăzuiește cătră răsărit orizontul. Aici va fi fost cândva un rai al oamenilor primitivi; de aici s-au adus cele mai multe fructe ale regiunilor temperate. Cireș, vișin, zarzar, piersic, măr și păr. Munții s-au pustiit; se fac încercări de replantare. Aici, la țărmul mării pontice, unde a fost adus de puhoaie pământul vegetal, pădurea e încă în ființă și parcurile de specii diverse, aduse de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cotor în fundul golfurilor adânc săpate în munte. Sus zăpezi; jos grădini înflorite. Orice petec de pământ e organizat întărit între lespezi în terase, agonisit de unde putea fi găsit, plantat cu legume, vie și pomi roditori (măslini, castani, smochini, migdali, castani, cireși, piersici etc., palmieri. Coastele muntelui au un amestec sărac de conifere, dintre care se înalță chiparoși lănci negre. Piatră, pietrării și iar piatră și pietrării. Case zidite din piatră cioplită. Localități pustiite în ultimul război; case încă ciuruite de bombardamente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
celuilalt că mă pricep să văd ce e în carte. Deși nu exclud viitoare împiedicări, risc să afirm (aci și numai aci) că mă simt din ce în ce mai stăpîn pe meserie! *„Bunica” are convingerea că e dăruită cu puteri paranormale: a blestemat cireșul „din cauza căruia «Bunicul» a bătut-o pe Roxana”, cireș la care el ținea foarte mult, să nu mai crească, și n-a mai crescut! „E atîtica” (face semn cu mîna), „mai scund decît Roxana”. * Dacă ar fi să recapitulez, biblioteca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
carte. Deși nu exclud viitoare împiedicări, risc să afirm (aci și numai aci) că mă simt din ce în ce mai stăpîn pe meserie! *„Bunica” are convingerea că e dăruită cu puteri paranormale: a blestemat cireșul „din cauza căruia «Bunicul» a bătut-o pe Roxana”, cireș la care el ținea foarte mult, să nu mai crească, și n-a mai crescut! „E atîtica” (face semn cu mîna), „mai scund decît Roxana”. * Dacă ar fi să recapitulez, biblioteca a fost cupola celor mai multe dintre evenimentele mele. Aș putea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fabricația rachiurilor, compoturilor, marmeladei și dulcețurilor. Apoi Prunul (Prunus domestica), tot din familia rozaceelor atingând înălțimi de 6 - 10 metri. Foarte căutat este soiul Bistrițean al cărui fruct conține 14 - 15 la sută zahăr și o mare cantitate de vitamine. Cireșul (Cerasum avium) tot din familia rozaceelor, un pom care atinge înălțimea de 8 - 12 metri, pe lângă că dă un fruct, gustos, apetisant, aromat, de culori îmbietoare în nuanțe dela roz deschis la rubiniu aprins sau în nuanțele chihlimbarului, drupă dulce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aruncăm privirea peste pălan până mai în spatele curții, încolo către grădină, o să observăm, după cum și statistica ne informează, că țăranul din Cârțișoara mai dispune de nu mai puțin de 6790 de pomi pe rod, pruni, meri, peri, vișini și oarece cireși, din care tot omul are, și ce așeza în pătul pe iarnă, și din ce-și face magiunul, dulcețurile și siropurile, dar mai ales rachiul dat de două ori la fiert ca să stârnească la o adică aromele cele mai plăcute
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
500 de dolari Plantarea de copaci (avem : 20 de portocali, 20 de lămii, 20 de grapefruit, 20 de avocado, 20 de mango, 20 de papaya, 20 de castani, 20 de mandarini, 20 de kiwi, plus semințele aduse din România de cireși, vișini, piersici, caiși, nuci, care sunt peste 200 de copaci) - 500 de dolari totul. În următoarele câteva săptămâni începem în sfirșit săparea puțului de apă (5000 de dolari), instalarea rezervorului de apă de 20.000 litri (3000 de dolari), tragerea
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
în măsură, cum pretind alții, să vorbesc cu plantele ("Fleacuri" îmi spusese odată un coleg, celebru botanist). Dar pot să mă minunez în fața trandafirului de pe biroul meu: câtă varietate, câte culori și forme de petale! Observ totdeauna cu aceeași bucurie cireșul japonez de un roz intens care înflorește, crește și se ofilește la fereastra mea. În natură se găsesc mii și mii de lucruri care pot aduce bucurie oamenilor dacă aceștia vor. De fapt, există anumite persoane, chiar foarte culte, care
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
trebuie plantate plante perene, adică acelea care, prin rădăcinile ce ajung În reactor, dar și În solul din jurul lui, vor desăvârși epurarea. E bine ca aceste plante să fie dintre acelea cu putere reductivă mare, adică, decât pomi precum mărul, cireșul, prunul, mai bine nucul ori vița de vie, chiar mai bine aceasta din urmă, care are o creștere luxuriantă, cunsumând astfel cu mare viteză tot ce intră În reactor; va da și o mulțime de ripcă, bună de foc, și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
legată de gât până ce s-a vindecat, de nici nu se mai cunoștea că a fost ruptă. Într-o vara mama era foarte bolnavă. Eu m-am dus la biserică ca să-i aduc mamei cireșe. M-am suit într-un cireș care avea un crac strâmb și băgat în clopotniță cu vârful și cum culegeam cireșe s-a desbinat de la trunchi și am căzut pe spate peste niște bolovani. Și a venit sora Marița și mi-a zis: "tata te cată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în grădină la noi. Și de trei ori am cercat și de trei ori am căzut iar în cimitir. Și a patra oară am sărit în niște urzici și am dormit acolo cu cireșele drojdie în sân. Și căzutu din cireș a fost de leac. Că ducând iapa la apă și eram calare, m-a asvârlit și am căzut cu spatele peste niște butuci de brad. Și cum însera, mă dureau șalele să mor nu alt ceva. Și cum am căzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
într-o odaie, iar 3 odăi erau închiriate lui Iorgu Mironescu, care era funcționar la primăria din Fălticeni. Iar pe doamna o chema Olga. Era foarte frumoasă și vorba lui M. Eminescu, [11] era fragedă ca o floare albă de cireș. Era frumoasă, s-o rupi în genunchi! Când își sărbătorea Iorgu Mironescu patronu lui la Sfântul Ghiorghi, venea taraful de lăutari a lui Anghel Balica, alcătuit din 8 cântăreți și mort să fi fost, tot te sculai, așa cântau de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de hoți mari ce sunt. Și a rămas în biserica din Bogata un frumos candelabru din toată averea lui cea mare. Iaca ce-i omu și ce-i cu toată averea și mărimea lui. Adică nu-i drept nimica mare. Cireșul cel amar din grădină de la Grigore V. Șandru. Cine a fost Grigore Șandru ? Vasile Șandru a fost un român venit din Ardeal cam pe la 1800. S-a așezat în Bogata. A tăiat brazi drept de pe unde a așezat casa. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a trăit în casa făcută de tatăl său Vasile Șandru și care am cunoscut-o și eu. Cu un cuvânt Șăndrenii au fost oameni f. răi. Și în grădină la Grigore Șandru, care era ficiorul lui Vasile Șandru, era un cireș amar. Dacă mâncai multe cireșe amețiai și de erai în cireș cădeai jos. Părinții mei aveau o argată din Baea, pe care o chema Maranda Gînjului. Era și cam proastă și gușetă 43 și gângâită 44. Și a trimis-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]