2,739 matches
-
stației C.F.R. Cotnari. Limita estică se mulează pe dealurile care străjuiesc valea Bahluiului, ce reprezintă în același timp și limita estică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Aceasta începe cu Dealul Dumbrava, continuă cu Dealul Broscăria, Dealul Vișinului, Movila Grădinești, Dealul Cireșului, Dealul Humăria și Dealul Maxut. De aici limita estică este reprezentată de Culmea Holmului prin Dealul Mohoreni, Dealul Deleni, Dealul Pietrăriei, Dealul Belea, Piscu Bobeica, Piscul La Vamă, Dealul Masa Tâlharului. La nord, limita corespunde înșeuării de la obârșia Bahluiului și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Holmului, spre 300--260 m în zona sud-estică sau spre valea Bahluiului. În estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, interfluviile sculpturale aparțin Câmpiei Moldovei și sunt formate dintr-un complex argilo-marnos acoperit de luturi loessoide cu grosimi de până la 3-4 m. Dealul Cireșului, Vișinului, Humăria, Dumbrava sunt acoperite cu luturi eluviale și constituie terenuri bune pentru agricultură. Numai în zona de contact a Câmpiei Moldovei cu rama înaltă a dealurilor din vest se întâlnesc interfluvii cu înălțime și alcătuire petrografică asemănătoare cu cea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dezvoltarea degradărilor de teren sunt de asemenea strâns legate de morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării versanților și lungimii acestora prin energia și densitatea fragmentării. În acest sens, pe suprafața interfluviilor colinare și deluroase din estul depresiunii de contact (Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Morii, Dealul Dumbrava) cu înclinări de 3°-5° întâlnim doar slabe spălări, iar pe versanții de 5°-7° apar în plus ogașări, rigolări și chiar alunecări slabe. În zona coastelor estice și sud-estice ale Dealului Mare-Hârlău și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a versanților ce limitează interfluviile sculpturale, din Dealul Humăria, la est de Hârlău, Dealul Morii-Ceplenița, pe flancul nordic și vestic; în Dealul Broscăria, pe stânga Bahluiului. De asemenea, apar pe frunțile teraselor superioare ale Bahluiului, în Dealul Dumbrava, Dealul Morii, Cireșului, Vișinului, precum și în bazinul de recepție al afluenților ce debușează în râul Bahlui (Pârcovaci, Adâncata, Buhalnița, Sărata). Eroziunea areolară este condiționată de o relativă uniformitate a versantului, cu pante medii cuprinse între 6° și 15° și de faciesul luto-nisipos. Intensitățile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
șesul Bahluiului prin intermediul pârâului Sărata, Graurului, Zlodica, Buhalnița, Cârgota (Dealul lui Vodă) (V. Băcăuanu, 1968). În urma unor ploi torențiale din iunie 1958, mai 1962, iunie 1965, partea superficială a solului de pe versanții din jumătatea inferioară a Dealului Humăria Hârlău, Dealului Cireșului, a fost spălată pe lățimi de zeci de metri și până la adâncimea la care s-a făcut arătura. Aceste procese sunt cunoscute sub numele de “hardpan” (V. Băcăuanu, 1968) . Eroziunea torențială însoțește de cele mai multe ori procesul de eroziune areolară, producând
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
o vechime mare). Acest tip de alunecări le întâlnim în zona “Coastei de tranziție”, la Cotnari Horodiștea, Zlodica, Poiana Mărului, Zagavia, Fetești, Maxut, Deleni. Ele sunt întâlnite și pe versantul stâng al Bahluiului, la est de Cotnari, și în Dealul Cireșului. Sunt folosite, în general, pentru vii, livezi sau culturi agricole și uneori chiar pentru așezări omenești cum este cazul cu satele Poiana Mărului, Scobinți, Zagavia. Alunecările sub formă de valuri - pot proveni din alunecările în trepte, după o etapă mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de numeroși geografi și geologi. Dintre aceștia amintim pe Gr. Cobălcescu (1896), I. Atanasiu (1940), N. Macarovici (1950), etc. În lucrările mai recente realizate de V. Băcăuanu, au fost descrise terasele de la est de Cotnari, din Dealul Morii și Dealul Cireșului altitudini relative de 3-5 m, 6-10 m, 10-20 m, 20-30 m, 30-35 m, 60-70 m, 90-100 m și terasa de 130-140 m din Dealul Dumbrava Cotnari, cu altitudine absolută de 240 m. Cercetările și observațiile directe făcute de noi în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zona cercetată au scos în evidență trepte aluvionare îngropate sub glacisul care parazitează țâțâna terasei de 20-30 m, cu orizonturi de nisipuri și pietrișuri, formate din gresii, cuarțite, marne dure, întâlnite și astăzi în cornișa de pe flancul vestic al Dealului Cireșului, la extremitatea nordică a Dealului Baban și Dealului lui Baltă precum și în Dealul Hatiei (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). T4-Terasa de 60-70 m altitudine relativă este una dintre cele mai extinse și mai bine individualizată. Ea este prezentă în partea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și Dealului lui Baltă precum și în Dealul Hatiei (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). T4-Terasa de 60-70 m altitudine relativă este una dintre cele mai extinse și mai bine individualizată. Ea este prezentă în partea centrală a Dealului Morii-Ceplenița, în Dealul Cireșului și Dealul Babanului. Soclul său sarmațian este acoperit de depozite aluvio-coluviale formate din nisipuri cu structură încrucișată și lentile de prundișuri în bază, iar la partea superioară întâlnim depozite de luturi loessoide (V. Băcăuanu, 1962) T5-Terasa de 90-100 m altitudine
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
marne sarmatice, cu intercalații de gresii și microconglomerate, exploatate în cariere de locuitorii din satele apropiate (P. Stefan, 1989). Spre sud, la nivelul acestor orizonturi de prundișuri, apar terasele superioare ale Bahluiului care conțin unele elemente mari, ca în Dealul Cireșului, Vișinului, Morii, DumbravaCotnari (V. Băcăuanu, 1968). Întreaga zonă oferă posibilitatea unor exploatări locale de materiale de construcție (prundișuri, nisipuri, gresii și microconglomerate) fiind favorabilă pentru livezi și vii, care de altfel se plantează pe suprafețe mari. IV. CLIMA Prin așezarea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
potabilă, debitul este relativ bogat și constituie principala sursă de apă a multor sate de pe coasta estică a Dealului Mare-Hârlău (Cârjoaia, Horodiștea, Lupăria, Poiana Mărului etc.), de asemenea și pe versantul sudic și vestic al Dealului Baban, al Dealului Deleni, Cireșului (pentru satele Maxut, Bădeni, Ceplenița). 1. 2. 3. Unitatea hidrogeologică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La contactul cu dealurile înalte din jur, materialele grosiere proluvio-coluviale îmbracă partea inferioară a versanților. Aceste materiale acumulative au fost secționate de văile afluenților râului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă specia dominantă de fag (Fagus silvatica), au mai fost identificate exemplare sau grupuri rare de fag de Crimeea (Fagus taurica) și chiar fag caucazian (Fagus orientalis), pe versantul de est al Dealului Cătălina (17 ha
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pădurii, având areale mici în zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa), măcieș (Rosa canina), ș.a. precum și dezvoltarea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu suprafețe în general mici. La sud-est de satul Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari se află un trup de pădure cu o suprafață de 47 ha, formată din specii de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), alături decare întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius avium), frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer platanoides) etc. Această pădure ocupă suprafața interfluviului situat la 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari (în sud-estul depresiunii de contact). Tot în această zonă, pe Dealul Broscăria, situat la est de localitatea Ceplenița, pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau chiar gorun). În terenurile degradate se va introduce sălcioara, frasinul, paltinul de câmp, cireșul, vișinul , obiectivul principal fiind ocupat cu vegetație forestieră, pentru frânarea procesului de eroziune și alunecare a terenului (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Stratul arbuștilor este bine dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, fiind constituit din aceleași esențe arbustifere ca în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
bine dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, fiind constituit din aceleași esențe arbustifere ca în pădurile de stejar și gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă, în estul și sud-estul depresiunii de contact, arbuști ca: voiniceriu pitic (Evonjmus nana), cireșul pitic (Crasus fructicosa), migdalul pitic ( Amygdalus nana) etc. Pajiștele (în special pășunile) sunt formate din asociații de păiuș (Festuca valesiaca) și colilie (Stipa lessingiana, Stipa capillata). Pe versanții erodați s-au instalat asociații secundare de firuță cu bulb (Poa bulbosa
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
est de localitatea Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari. Suprafața sa, de 47 ha, ocupă o parte a interfuviului Dealului Dumbrava-Cotnari c0u altitudinea de 240 m. Este formată din specii de stejar brumăriu (Quercus peduncaliflora), alături de care întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius ovium), paltin (Acer platanoides), ulm (Ulmus campestris), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer Campestre) etc. Arborii, cu înălțimi de 10 m și tulpini 14 cm grosime, provin din lăstari și au vârste de peste 50 ani. Amintită într-un document din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
caucazian (Fagus taurica). Unele exemplare, de vârstă seculară au 20 m înălțime și 60 cm diametru. Prezența acestor arbori de climat submediteranean se explică prin intensele procese de foenizare. Alături de fag se întâlnește stejarul pufos frasinul (Fraxinus excelsior), (Tilia tomentosa), cireșul sălbatec (Todiraș, 1994). Mare diversitate a vegetației, alături de ceilalți factori de mediu, a determinat și o mare varietate de specii de animale. În general, principalelor zone de vegetație, le corespund anumite specii de animale. Speciile faunistice din bazinul Ba Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și profunzimea solului până la roca compactă, favorizând doborâturi de vânt. 2.3. Molisolurile Din această clasă de soluri cele mai răspândite sunt: Cernoziomul cambic este tipul de sol predominant întâlnit pe interfluviile sub formă de platouri sculpturale: Dealul Humăria, Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Broscăria. Caracteristica principală a acestui tip de sol este fertilitatea ridicată, atât cea naturală cât și cea efectivă, datorită proprietăților fizice: permeabilitatea moderată, textura mijlocie, structura grăunțoasă, relativ slabă. Dintre proprietățile chimice enumerăm: conținut apreciabil de humos
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe aproape întreaga arie a acestei depresiuni, chiar dacă multe din pădurile și pajiștile de altădată au dispărut sau și-au redus suprafața datorită intervenției necontrolate a omului. Pădurile, în areale disjuncte, sunt alcătuite din stejar brumăriu, alături de care întâlnim carpen, cireș, frasin, paltin (Ceplenița, Zlodica și Buhalnița). Pajiștile sunt formate din asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
practică atât în gospodăriile populației cât și în plantații pomicole sistematizate și specializate. Livezi întinse de meri , peri , nuci , pruni s-au menținut până recent în jurul curților boierești, amplasate în Coasta Hârlăului , Holmului (Deleni-Maxut ) formează bazine pomicole specializate pe măr, cireș și vișin care aparțin ,, Coastei Moldovei “ . Din împrejurimile Hârlăului , se exploatează , în cariere , piatră de foarte bună calitate pentru diverse construcții din arealul satelor sau pentru zonele situate în apropierea regiunii aflate în studiu . Hârlăul și zona învecinată este o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
plece la slujba ei de soră de caritate. Cei doi rămân singuri în salonul de zi unde Reta observă cu atenție decorul. O galerie "de alamă bine lustruită"6 susține o draperie în faldurile căreia se ascunde un înger de cireș. Obiectul decorativ creează sens numai în compania celorlalte două, pendula și tabloul. Pe peretele de la răsărit stă rezemată o pendulă "de epocă", în timp ce pe peretele de la vest se află tabloul "înfățișând o scenă medievală"7. Aceasta este prima referire pe
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și istoria artelor, bănuind după starea vopselii, că tabloul era original, chemase un specialist, care stabili fără nici un dubiu valoarea nemaipomenită a pânzei. Chiril crescuse în umbra acestui tablou. Taică-său, așezat înaintea lui în fotoliu, cu pipa lui de cireș în gură, îl contempla ore întregi, mai descoperind câte un amănunt trecut cu vederea, și împărtășindu-i-l fiului său... Chiril pretindea că în fiecare seară personajele arătau altfel, ca și cum peste zi se deplasaseră sau schimbaseră vorba. Reta, despre care
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acest episod, intervenind în text, prin personaje, pentru a stimula aproprierile cititorului de intenționalitatea lui"11. A doua semnificație este de ordin social: Pe de altă parte, tabloul transmite și un mesaj politic [...]. Tabloul prefigurează, din nou, asemenea îngerului de cireș, destinul lor comun. Și ei (Chiril și Reta, precizarea mea) plătesc cu excluderea din partid situarea pe alt front ideologic, deși, asemenea țăranilor, nu prea știu de ce sunt marginalizați 12. Sanda Cordoș (Literatura între revoluție și reacțiune) menționează tabloul Plata
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ideologic, deși, asemenea țăranilor, nu prea știu de ce sunt marginalizați 12. Sanda Cordoș (Literatura între revoluție și reacțiune) menționează tabloul Plata dijmei în contextul construcției simbolice a romanului Galeria cu viță sălbatică, alături de celelalte două obiecte, pendulul și îngerul de cireș, fără a oferi o analiză efectivă a pasajului descriptiv: O relație intimă leagă în Galeria... personajele de obiectele din jurul lor (fie ele obiecte neînsuflețite, peisaj, bucate, etc.). În plus, fiecare topos (chiar atunci când în realizarea lui sunt angajate vaste descrieri
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]