2,321 matches
-
de fascism sau de naționalism cripto-legionar, cartea lui nu putea să fie supusă discreditării publice. Cineva îndrăznea să spună adevărul cu o libertate care friza inobediența ideologică și, grație autorității inatacabile a autorului, cartea reușea să depășească carantina impusă literaturii clandestine din jurul Piteștiului. Cred că, dacă nu ar fi existat Ierunca, și astăzi am fi vorbit în șoaptă despre Pitești. Fenomenul Pitești fost prima pledoarie după 1989 pe care un om a săvîrșit-o în favoarea victimelor comunismului românesc și a fost cea
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
face teatru) - eseu, Storia di Piera (Istoria Pierei) - dublu interviu scris în colaborare cu actrița Piera degli Esposti, Il bambino Alberto (Copilul Alberto) - interviu cu Alberto Moravia, La bionda, la bruna e l'asino (Blonda, bruneta și măgarul) - eseuri, Un clandestino a bordo (Un clandestin la bord) - eseu, E tu chi eri? (Tu cine erai?) - interviuri. De curând, la invitația Institutului Italian de Cultură, ea a participat personal la lansarea, la Uniunea Scriitorilor din România, a romanului său cel mai cunoscut
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
mortuară de la Cimitirul Bellu. Mai mult, spre deosebire de Vulcănescu, care și-a cenzurat mărturia de teama represaliilor comuniștilor (Nae Ionescu așa cum l-am cunoscut e forma maltratată a variantei inițiale), Băncilă și-a lăsat nealterate însemnările, păstrîndu-le în stadiu unor crochiuri clandestine, fără pretenții de publicare. Dacă nu ar fi fost efortul Dorei Mezdrea, care a scos din arhivă toate notele și notițele legate de persoana lui Nae, volumul de față nu ar fi existat. Cum spuneam, în el găsim două din
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
formulă „orice reproducere se pedepsește conform legilor în vigoare”. În fine, ar trebui ca vizitatorul să răsfoiască volumul Ceski Snar, al lui Ludvík Vaculík (cunoscut editor și autor de samizdat în anii „normalizării” impuse de tancurile sovietice) în acea ediție clandestină de prin anii ’70, împodobită cu fotografiile tuturor protagoniștilor ei, unii în ținute mai mult decît sumare, surîzînd în spatele unor tufișuri (toți sînt personalități marcante ale vieții intelectuale underground de după ocupația sovietică). În mijlocul volumului, nudul splendid al unei blonde avînd
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
o prezentare mai sistematică a acestui patrimoniu? R. Biblioteca este compusă din mai multe secțiuni: 1. Colecția de samizdat ceh propriu-zis, între anii 1970-1980, numărînd mai bine de 10.500 de exponate, atît lucrări editate în acea perioadă de edituri clandestine (fiindcă au existat mai bine de 100 asemenea edituri), cît și texte scrise pur și simplu la mașină. Colecția mai cuprinde 342 de titluri de periodice și cele mai importante dintre ele sînt complete; 2. Cărți și periodice publicate în
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
Patricia, întemnițată în anii dictaturii comuniste În 1949 încep descinderile noilor autorități comuniste, după ce în noiembrie 1946 fraudaseră alegerile, iar reprezentanții partidelor istorice fuseseră rând pe rând întemnițați. Tot atunci, un grup de ofițeri superiori înființează la Arad o organizație clandestină Național Creștină, în timp ce sub conducerea colonelului Ion Uță, fost prefect al județului Severin, se mobilizează în zona Domașnea-Teregova-Cornereva prima secție militară a rezistenței anticomuniste. Ea se alătură apoi grupului condus de avocatul Spiru Blănaru. Recent înființata Securitate urmărea cu atenție
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]
-
izvorăște din ridurile unui chip uman din brizbrizurile casetei cu fotografii din petele de rugină ce acoperă numărul casei ce vreți să fac sunt făcut în felul ăsta și cînd plouă zbor o clipă-n viața altcuiva într-un spațiu clandestin în care am să și mor mai liber decît în propria-mi viață în care mă simt un intrus 3. Nu avem siguranța unei zile anume deschiderea vieții noastre ne e necunoscută ca un scaun cu trei picioare care-ar
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
din imediatul citadin și acum aștept măcar să-mi facă hatîrul unui zîmbet. În "Bazar bizar" își dau întîlnire George Bush și Florin Călinescu, Monica Bellucci și Mitică Dragomir, SPP-ul și CIA-ul, aurolacul și curva, colonelul dobitoc și pasagerul clandestin din autobuz, romancierul ratat și panglicarul soios, ce mai, o galerie în fața căreia comuți rapid de la un sentiment la altul. Culegerea asta de povestiri este radiografia unei urbe alienate și alienante, pe care însă e prea tîrziu ca s-o
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
Logosul nu e bun cu noi și nici nu caută să fie... tre buie doar cules la timp, fără menajamente. Istoria șamanismului românescu Nenea Nebunelea a fost ăla cu ideea: — Măi copii, ce-ar fi să facem noi un tramvai clandestin? Chiar așa i-a zis de la-nceput, tramvai clandestin. Până și Tanti Justina, grasa de nevastă-sa, a făcut ochii mari. Asta i-a plăcut lui cel mai tare, cum a rămas ea cu ochii mari acolo, în mijlocul depoului. Se
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
caută să fie... tre buie doar cules la timp, fără menajamente. Istoria șamanismului românescu Nenea Nebunelea a fost ăla cu ideea: — Măi copii, ce-ar fi să facem noi un tramvai clandestin? Chiar așa i-a zis de la-nceput, tramvai clandestin. Până și Tanti Justina, grasa de nevastă-sa, a făcut ochii mari. Asta i-a plăcut lui cel mai tare, cum a rămas ea cu ochii mari acolo, în mijlocul depoului. Se umfla în pene și își arăta mușchii mândru, dar
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
știam că asta-i durea. Copiii lor eram noi, de la depoul de tramvaie și de la casare, unde lucram și unde Nea Nebunelea ne strânsese în seara aia ca să ne spună: — Măi copii, ce-ar fi să facem noi un tramvai clandestin? Am rămas trăsniți. Nenea Nebunelea e mic, cu ochelari și burtică, dar are niște mușchi de bivol la antebrațe. Poate să ridice un om cu o singură mână. Noi îl bănuiserăm întotdeauna că scrie numai pentru că are ochelari. — Mă, zicea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ciocoi, un țârcovnic, patru muscali și o bătrână, biete ntrupări și ticăloase chipuri ale lui Mozol. Fără să pregete, în strigăte de „feciori de lele“, voinicul se porni a zvârli cu plumbi, pe care țârcovnicul, ce pose da o tipografie clandestină, îi înhăța din zbor, vârân du-și-i hoțește în turbincă. Sări atunci viteazul în mijlocul lor și începu să-i ieie la depănat. Eram toți cu gura căscată. — Ce s-a-ntâmplat cu piticul? am întrebat. — Iată: în vreme-aceasta
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
că măscăriciunea ce vârâse spaima n Statu-Palmă nu era alta decât fioroasa Hâcă, neîm blânzita fiară ce pustia boscorodind ținutul Fălticenilor. Aici, Tanti Justina se uita împrejur la noi, mândră. — Măi copii, ce-ar fi să facem noi un tramvai clandestin? Rămăseserăm înmărmuriți. Lui Găinaț îi clănțăneau dinții de admirație. Tramvaiul fusese dat la casare la noi, dar Nea Nebunelea zicea că încă-i bun. Că-i păcat de el, că putem să umblăm noi cu el, între tramvaiele normale, pe
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
arte plastice, muzică - în comunism? Unde este istoricul marilor biblioteci publice, cu incredibilul război al celor două nefericite roze bucureștene, BAR și BCS (bașca BCU ca subtil arbitru), sau cu jaful securimii de partid pe fondurile secrete - și „abona mentele“ clandestine ale greilor din Aparat - pentru orice noutate editorială intrată (și, deci... interzisă) în țară? Unde sunt, pentru (stră)nepoții noștri, în bibliotecile alimentate de bunicii care suntem, volumele însumând emisiunile culturale TV realizate de Horia Roman Patapievici, Eugenia Vodă, Cristian
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în comunism, acest fenomen anormal a căpătat o extensie largă, dată fiind și durata dureros de lungă de care a avut parte. Cu atît mai gravă a fost anomalia în țara noastră, cu cît n-a existat supapa acelei mediatizări clandestine care, în alte state ale ,lagărului socialist", a purtat numele (rusesc) de samizdat. Dar între numeroasele răstălmăciri ce s-au ivit în actuala perioadă (după toate aparențele, nici pe departe încheiată!) de ,tranziție" sîntem în măsură a le înregistra și
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
acea emoție virginală pe care „monștrii" săi o posedă. Victor Ivano-vici (Victor Sokurov), cu ajutorul tânărului și fadului fotograf Putilov (Vadim Prokhorov) și al asistentului său, sinistrul Johan (Serghei Makovetski), este unul dintre pionierii industriei pornografice, aflată în stadiul de întreprindere clandestină. Ședințele fotografice încropite au loc în subsoluri, dame paupere își arată fundurile pentru câteva ruble, pentru că scenariul urmează obsesiv aceeași regie sado-masochistă, tinere cu poponețe bucălate bătute cu nuiaua de către o babușka senilă, doica lui Victor Ivanovici. Pornografia se furișează
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]
-
În concordanță cu necesitățile fiecărui cartier în parte, în orașul nostru se vor realiza 7 săli de sport: 4 săli de sport cu 50 de locuri, respectiv 3 săli cu 400 de locuri. C. V. Salubrizare și igienizare l Inventarierea rampelor clandestine Potrivit informațiilor furnizate de dl Gheorghe Ciuhandu, primarul Timișoarei, în cursul lunii iulie, inspectorii Serviciului Administrare Mediu Urban au inventariat rampele clandestine de deșeuri depozitate de unii cetățeni pe 116 străzi. Cu acest prilej, au fost ridicate și transportate la
Agenda2004-30-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282684_a_284013]
-
cu 50 de locuri, respectiv 3 săli cu 400 de locuri. C. V. Salubrizare și igienizare l Inventarierea rampelor clandestine Potrivit informațiilor furnizate de dl Gheorghe Ciuhandu, primarul Timișoarei, în cursul lunii iulie, inspectorii Serviciului Administrare Mediu Urban au inventariat rampele clandestine de deșeuri depozitate de unii cetățeni pe 116 străzi. Cu acest prilej, au fost ridicate și transportate la deponeul de la Parța 254 mc deșeuri, cele mai mari cantități fiind cele de pe străzile Hărniciei, Gloriei, Bujorilor, Vulturilor, Torac și Musicescu. Aceste
Agenda2004-30-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282684_a_284013]
-
dezgunoirea Parlamentului la subsol, pe acoperiș va fi ridicat un fel de Turn Eiffel mai mic ca să aibă tricolorul unde flutura. Dar dacă tricolorul flutură mai jos, se desființează Parlamentul? Sau există riscul de a fi confundat cu vreun stabiliment clandestin? Aceste două inițiative mi se par în egală măsură cheltuieli nesăbuite din banul public. În loc să punem un țugui ridicol pe Casa Poporului și să adunăm molozul din subsolurile ei, ar fi momentul să ne punem întrebarea din ce bani va
Tricolorul și gunoaiele Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14155_a_15480]
-
În anul 1939 a ajuns în România (unde a rămas trei luni). De aici s-a întors la Vilnius (1940) și apoi la Varșovia. În timpul ocupației fasciste a lucrat la Biblioteca Universitară din Varșovia și a participat la viața literară clandestină. Între 1945-1949 a lucrat în diplomație în Statele Unite (mai întâi la consulatul din New York, iar apoi ca atașat cultural la Ambasada polonă de la Washington). Colaborează cu revistele „Odrodzenie” (Renașterea”) și „Twórczość” (Creația). Un an mai târziu va deveni secretar al
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
remarcase că nu numai Conțeștii, dar toți - Hagienuș, Suflețel, Dan Bogdan etc. - așteptau anxioși schimbări, fiecare alta, dar în fine o schimbare, și că fiecare lega de fluctuațiile politice o speranță personală. Toți fără deosebire erau într-o bună măsură clandestini, întrucît, în dorința de a miza pe o ipoteză realizabilă, se fereau de a-și exprima apartenența deschis. Cineva spuse lui Hagienuș într-un moment de derută a unuia din marile partide: - Dumneata parcă ești înscris la liberali! - Să mă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rămânând în mașină, ca director de scenă. Echipa întocmită de el constituia un fel de trupă de șoc, căreia el, ca șef politic, nu-și permitea a-i aparține. Tudorel, ca mai tânăr, avea prilejul să se călească în lupta clandestină. Cântărind bine toate circumstanțele, rezultă că echipa n-a avut intenția expresă de a ucide pe Dan Bogdan, însă firește nici vreo grijă deosebită de a-i menaja viața. Chiar alegerea mijloacelor pledează pentru această ipoteză. Dan Bogdan putea prea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bilet confidențial cître un armean de lângă Biserica Albă. Face chiar afaceri cu covoare și tablouri. Demirgian și madam Valsamaky- Farfara, când dau de ceva interesant, conspiră cu Saferian și petrec marfa pe sub nasul Sultanei. Saferian concurează pe Sultana, făcând comerț clandestin. - Adică, de fapt, observă Gulimănescu, se concurează pe sine însuși. G. Călinescu - Exact! confirmă Smărăndache. Din voluptate mercantilă. În timp ce se bârfea astfel, Conțescu, tot ascultând, privea cu coada ochiului spre mâna sa stângă, ale cărei degete căuta să le miște
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
plătite pentru un pașaport se încadrau, în unele cazuri, între 15.000 și 17.000 de mărci germane). Și minoritatea maghiară, cea mai numeroasă din România, a recurs, mai ales în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, la soluția emigrării, uneori clandestină, în Ungaria sau țările din Occident. În 1988, 15.000 de cetățeni români, majoritatea de naționalitate maghiară, au cerut azil politic în Ungaria, iar până în august 1989, cifra lor s-a ridicat la 25.000, 26 V. Tismăneanu, Reinventarea politicului
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
nu se mai întoarcă, alții mai puțin norocoși au făcut cerere de emigrare, riscând să se confrunte cu hărțuiri, pierderea locului de muncă, a apartamentului, a asigurării de sănătate sau a altor avantaje din partea autorităților sau au recurs la trecerea clandestină a frontierei. Aceștia din urmă își riscau libertatea, pentru că infracțiunea de „trecere frauduloasă a frontierei” era pedepsită, conform art.245 al Codului Penal din 1968, cu închisoarea de la 6 luni la 1 an; la fel se pedepsea și tentativa. Noi
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]