2,055 matches
-
21). Clivaje întretăiate și nivelul conflictului Rolul central jucat de perceperea firească a conflictului a dus la o examinare a împrejurărilor în care se poate crea o astfel de percepție. Un factor crucial îl constituie distribuția clivajelor în rândul populației: clivajele etnice sau lingvistice vor avea un efect direct asupra nivelului de percepere a conflictelor dacă acestea sunt mai degrabă suprapuse decât întretăiate. Într-adevăr, clivajele etnice, lingvistice sau religioase nu sunt singurele care pot da naștere unui conflict. Clasa poate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
crea o astfel de percepție. Un factor crucial îl constituie distribuția clivajelor în rândul populației: clivajele etnice sau lingvistice vor avea un efect direct asupra nivelului de percepere a conflictelor dacă acestea sunt mai degrabă suprapuse decât întretăiate. Într-adevăr, clivajele etnice, lingvistice sau religioase nu sunt singurele care pot da naștere unui conflict. Clasa poate juca și ea un rol, deși poate nu atât de important cum ne-am fi așteptat; chiar și opiniile politice pot fi o sursă importantă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nu atât de important cum ne-am fi așteptat; chiar și opiniile politice pot fi o sursă importantă a diviziunii. Totuși, în majoritatea cazurilor, aceste diviziuni nu produc grupări care se exclud reciproc. Într-adevăr, așa cum afirmă Rae și Taylor, "clivajele lingvistice, de exemplu, produc rareori grupuri care se exclud reciproc, deoarece mulți indivizi pot vorbi mai multe limbi" (1970: 14). Nici grupurile etnice nu sunt totdeauna de acest tip. În general, dacă acestea sau oricare alt clivaj întretaie alte clivaje
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Rae și Taylor, "clivajele lingvistice, de exemplu, produc rareori grupuri care se exclud reciproc, deoarece mulți indivizi pot vorbi mai multe limbi" (1970: 14). Nici grupurile etnice nu sunt totdeauna de acest tip. În general, dacă acestea sau oricare alt clivaj întretaie alte clivaje, există o probabilitate ridicată ca niciun grup să nu le excludă pe altele. Sunt prea mulți cei care aparțin mai mult decât unuia. Acum putem înțelege de ce Vanhanen a considerat că legătura dintre diversitatea lingvistică sau etnică
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
clivajele lingvistice, de exemplu, produc rareori grupuri care se exclud reciproc, deoarece mulți indivizi pot vorbi mai multe limbi" (1970: 14). Nici grupurile etnice nu sunt totdeauna de acest tip. În general, dacă acestea sau oricare alt clivaj întretaie alte clivaje, există o probabilitate ridicată ca niciun grup să nu le excludă pe altele. Sunt prea mulți cei care aparțin mai mult decât unuia. Acum putem înțelege de ce Vanhanen a considerat că legătura dintre diversitatea lingvistică sau etnică și democrație ar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ca niciun grup să nu le excludă pe altele. Sunt prea mulți cei care aparțin mai mult decât unuia. Acum putem înțelege de ce Vanhanen a considerat că legătura dintre diversitatea lingvistică sau etnică și democrație ar fi relativ slabă. Un clivaj nu duce la conflicte politice majore dacă impactul său este redus prin prezența altor clivaje. În practică, societățile în care există o bunăstare considerabilă și o mare mobilitate geografică și socială nu se vor caracteriza prin preponderența unui singur conflict
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai mult decât unuia. Acum putem înțelege de ce Vanhanen a considerat că legătura dintre diversitatea lingvistică sau etnică și democrație ar fi relativ slabă. Un clivaj nu duce la conflicte politice majore dacă impactul său este redus prin prezența altor clivaje. În practică, societățile în care există o bunăstare considerabilă și o mare mobilitate geografică și socială nu se vor caracteriza prin preponderența unui singur conflict covârșitor. După cum afirmă Rabushka și Shepsle, "în Statele Unite, antreprenorii italieni și irlandezi în construcțiile de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
oameni de afaceri, nu reprezentanți etnici, în concurență" (1972: 21). În general, cu cât este mai ridicat nivelul de bunăstare, cu atât crește nivelul de educație, iar cu cât este mai mare descentralizarea resurselor, cu atât se dezvoltă mai multe clivaje, întretăind transversal clivajul lingvistic, etnic sau religios. Totuși, putem observa de asemenea că percepția clivajului variază și depinde de incidente care pot conduce la un moment dat la preponderența acelui clivaj; poate avea loc și o consolidare a unui clivaj
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nu reprezentanți etnici, în concurență" (1972: 21). În general, cu cât este mai ridicat nivelul de bunăstare, cu atât crește nivelul de educație, iar cu cât este mai mare descentralizarea resurselor, cu atât se dezvoltă mai multe clivaje, întretăind transversal clivajul lingvistic, etnic sau religios. Totuși, putem observa de asemenea că percepția clivajului variază și depinde de incidente care pot conduce la un moment dat la preponderența acelui clivaj; poate avea loc și o consolidare a unui clivaj prin intermediul altuia. Acest
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai ridicat nivelul de bunăstare, cu atât crește nivelul de educație, iar cu cât este mai mare descentralizarea resurselor, cu atât se dezvoltă mai multe clivaje, întretăind transversal clivajul lingvistic, etnic sau religios. Totuși, putem observa de asemenea că percepția clivajului variază și depinde de incidente care pot conduce la un moment dat la preponderența acelui clivaj; poate avea loc și o consolidare a unui clivaj prin intermediul altuia. Acest lucru s-a întâmplat din plin în Belgia în anii '70, când
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mare descentralizarea resurselor, cu atât se dezvoltă mai multe clivaje, întretăind transversal clivajul lingvistic, etnic sau religios. Totuși, putem observa de asemenea că percepția clivajului variază și depinde de incidente care pot conduce la un moment dat la preponderența acelui clivaj; poate avea loc și o consolidare a unui clivaj prin intermediul altuia. Acest lucru s-a întâmplat din plin în Belgia în anii '70, când majoritatea flamandă s-a simțit deprivată lingvistic chiar în momentul în care a ajuns să dețină
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
clivaje, întretăind transversal clivajul lingvistic, etnic sau religios. Totuși, putem observa de asemenea că percepția clivajului variază și depinde de incidente care pot conduce la un moment dat la preponderența acelui clivaj; poate avea loc și o consolidare a unui clivaj prin intermediul altuia. Acest lucru s-a întâmplat din plin în Belgia în anii '70, când majoritatea flamandă s-a simțit deprivată lingvistic chiar în momentul în care a ajuns să dețină o superioritate economică. În Irlanda de Nord, sentimentul de deprivare economică
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
al minorității catolice a fost asociat cu cel al diferenței religioase. O conștientizare similară s-a observat începând cu anii '60 în cazul populației de culoare din America. Astfel, în timp ce, în general, prosperitatea econo-mică duce la apariția și mai multor clivaje întretăiate, pot exista și perioade în care un grup până atunci deprivat, dar incapabil de a-și exprima deprivarea, o percepe în contextul unei îmbunătățiri a situației sale economice. Astfel, societățile plurale potențiale sunt mult mai numeroase decât societățile plurale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
exista și perioade în care un grup până atunci deprivat, dar incapabil de a-și exprima deprivarea, o percepe în contextul unei îmbunătățiri a situației sale economice. Astfel, societățile plurale potențiale sunt mult mai numeroase decât societățile plurale efective. Impactul clivajelor de natură lingvistică, tribală, etnică sau religioasă (și de altă natură) trebuie perceput în contextul configurației specifice (suprapunere sau întretăiere) a acestor clivaje în societate. Existența unor diviziuni majore cu caracter lingvistic, etnic sau religios poate fi astfel considerabil afectată
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a situației sale economice. Astfel, societățile plurale potențiale sunt mult mai numeroase decât societățile plurale efective. Impactul clivajelor de natură lingvistică, tribală, etnică sau religioasă (și de altă natură) trebuie perceput în contextul configurației specifice (suprapunere sau întretăiere) a acestor clivaje în societate. Existența unor diviziuni majore cu caracter lingvistic, etnic sau religios poate fi astfel considerabil afectată de caracterul sistemului politic, dar aceste diviziuni sunt mediate de structura generală a bazei socio-economice a societății. Acolo unde natura diviziunii este susținută
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
susținută sau consolidată de baza socio-economică, efectul politic este puternic. Cu cât există mai puțină mobilitate în societate și mai puțină prosperitate economică, iar serviciile sociale sunt mai puțin răspândite în cadrul acelei societăți, cu atât mai predominant poate fi un clivaj lingvistic, etnic sau religios. La aceste condiții trebuie să se adauge încă una, care izvorăște din caracterul general al vieții politice și administrative; un clivaj pronunțat din punct de vedere geografic poate avea o bază politică mai puternică decât unul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sociale sunt mai puțin răspândite în cadrul acelei societăți, cu atât mai predominant poate fi un clivaj lingvistic, etnic sau religios. La aceste condiții trebuie să se adauge încă una, care izvorăște din caracterul general al vieții politice și administrative; un clivaj pronunțat din punct de vedere geografic poate avea o bază politică mai puternică decât unul care nu este pronunțat, deoarece atât reprezentarea cât și implementarea politicilor au tendința să ia în special forme teritoriale. Când toate aceste condiții sunt favorabile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Dar cel puțin putem fi preciși în legătură cu forța unor conexiuni. Astfel, ne putem întoarce acum asupra rolului jucat de structuri (instituții și grupuri) în viața politică și putem căuta relația dintre structuri și sistemul politic. Bibliografie suplimentară Problema relației dintre clivajele socio-economice și sistemele politice a dat naștere unui număr însemnat de studii empirice, începând cu S.M. Lipset, Political Man (publicat pentru prima dată în 1960 și republicat cu o Prefață nouă în 1983) și urmat de P. Cutright, "National political
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
K.A. Shepsle, Politics in Plural Societies (1971), de A. Lijphart, Democracy in Plural Societies (1977) și de D.L. Horowitz, Ethnic Groups in Conflict (1985), în timp ce D.W. Rae și M. Taylor, The Analysis of Political Cleavages (1970) studiază efectul clivajelor întretăiate. Pentru o prezentare a secvenței istorice a crizelor clivajelor în societățile occidentale, vezi Party Systems and Voter Alignments, ed. S.M. Lipset și S. Rokkan (1967: 1-64). Natura culturii politice este analizată sistematic de G. Hofstede, Culture"s Consequences (1980
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Lijphart, Democracy in Plural Societies (1977) și de D.L. Horowitz, Ethnic Groups in Conflict (1985), în timp ce D.W. Rae și M. Taylor, The Analysis of Political Cleavages (1970) studiază efectul clivajelor întretăiate. Pentru o prezentare a secvenței istorice a crizelor clivajelor în societățile occidentale, vezi Party Systems and Voter Alignments, ed. S.M. Lipset și S. Rokkan (1967: 1-64). Natura culturii politice este analizată sistematic de G. Hofstede, Culture"s Consequences (1980). Studii anterioare care încep să examineze contururile problemei și să
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politică? Una din dezbaterile majore privind societățile contemporane se referă la gradul în care ele trebuie privite ca diferite în caracter de societățile de acum câteva decenii. La sfârșitul anilor '50, Rokkan și Lipset au sugerat că au existat patru clivaje principale în societățile indistriale: clivajul centru-periferie, care corespunde relațiilor teritoriale sau bazate pe clan la care ne-am referit aici, clivajul religios, clivajul de clasă și clivajul național, la care ne referim aici prin prisma tiparului relațiilor etnice. Lipset și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
privind societățile contemporane se referă la gradul în care ele trebuie privite ca diferite în caracter de societățile de acum câteva decenii. La sfârșitul anilor '50, Rokkan și Lipset au sugerat că au existat patru clivaje principale în societățile indistriale: clivajul centru-periferie, care corespunde relațiilor teritoriale sau bazate pe clan la care ne-am referit aici, clivajul religios, clivajul de clasă și clivajul național, la care ne referim aici prin prisma tiparului relațiilor etnice. Lipset și Rokkan au sugerat de asemenea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de societățile de acum câteva decenii. La sfârșitul anilor '50, Rokkan și Lipset au sugerat că au existat patru clivaje principale în societățile indistriale: clivajul centru-periferie, care corespunde relațiilor teritoriale sau bazate pe clan la care ne-am referit aici, clivajul religios, clivajul de clasă și clivajul național, la care ne referim aici prin prisma tiparului relațiilor etnice. Lipset și Rokkan au sugerat de asemenea că acestea erau singurele clivaje majore care caracterizau societățile industriale și că ele au ajuns să
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de acum câteva decenii. La sfârșitul anilor '50, Rokkan și Lipset au sugerat că au existat patru clivaje principale în societățile indistriale: clivajul centru-periferie, care corespunde relațiilor teritoriale sau bazate pe clan la care ne-am referit aici, clivajul religios, clivajul de clasă și clivajul național, la care ne referim aici prin prisma tiparului relațiilor etnice. Lipset și Rokkan au sugerat de asemenea că acestea erau singurele clivaje majore care caracterizau societățile industriale și că ele au ajuns să se stabilizeze
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
La sfârșitul anilor '50, Rokkan și Lipset au sugerat că au existat patru clivaje principale în societățile indistriale: clivajul centru-periferie, care corespunde relațiilor teritoriale sau bazate pe clan la care ne-am referit aici, clivajul religios, clivajul de clasă și clivajul național, la care ne referim aici prin prisma tiparului relațiilor etnice. Lipset și Rokkan au sugerat de asemenea că acestea erau singurele clivaje majore care caracterizau societățile industriale și că ele au ajuns să se stabilizeze chiar din primul sfert
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]