4,982 matches
-
plantă și se-ntoarce, prin putrezirea plantei, iarăși în pământ, face așadar drumul cel mai scurt în sus și-n jos, din pământ în plantă, din plantă-ndărăt în pământ. Tot așa e pe pajiștele originare, pe cari iarba se coace-n orice toamnă, veștejește și redă pământului materia lui anorganică, și-n orice primăvară răsare din nou verdeața, hrănindu-se din rămășițele anului trecut. Altfel e însă când productul vegetabil e consumat de animale. Atunci trece în stomahul animalelor, acolo
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai din carbon, hidrogen si oxigen, dar din o mulțime cât de mare de asemenea elemente planta nu ne poate prepara aceste daruri, dacă nu posedă săruri alcaline. Lugerul zvelt al grâului nu s-ar putea ridica pentru a-și coace firele în soare dacă pământul nu-i dă acid silicic (Kieselnsaure) prin care celulele sale capătă tăria necesară ca să poată sta băț în sus. Goncluzia e deci următoarea: Nu trebuie nicicând să sămănăm cartofi la întîia semănătură, precum s-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acea scară are să se urce mortul în cer (39, p. 170). În unele sate din Moldova... pomul se așază într-o cofă sau oală, care e totdeauna plină cu apă curată... De pom [...] se razimă totdeauna o scară făcută de [= coaptă din] făină de grâu, și într-unul din rămurele se anină și o sticlă de băut apă. Scara însem- nează ca să aibă sufletul pe ce se sui, dacă va avea parte, în pomii raiului, apa ca să aibă pe ceealaltă lume
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
atare sau doar cenușa), fie uns cu miere și aplicat cu partea scrisă pe „locul pătimaș” ș.a.m.d. Dar nu numai hârtia putea fi suport al răvașului. Acesta putea fi imprimat fie în lutul unei cărămizi crude, care se cocea apoi (precum „zapisul” dintre Adam și Diavol, în tradiția populară ; cf. 180), fie pe fruntea bolnavului, fie în aluat, din care se cocea pâine (ca în această arhaică recomandare de descoperire a unui hoț : „De vrei să cunoști furul, să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
putea fi suport al răvașului. Acesta putea fi imprimat fie în lutul unei cărămizi crude, care se cocea apoi (precum „zapisul” dintre Adam și Diavol, în tradiția populară ; cf. 180), fie pe fruntea bolnavului, fie în aluat, din care se cocea pâine (ca în această arhaică recomandare de descoperire a unui hoț : „De vrei să cunoști furul, să scrii pe pâine dospită : eța, stra, fa, ariga, eriafa - și să dai aceluia pă cine te vei căi, că să va vădi” ; cf.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
conștient, dar fără să protesteze, era îmbrăcat în straie de sărbătoare, apoi la namiază era scos în bătătura satului, salutat cu respect de săteni. Fiul lui, o rudă apropiată sau un cetaș din neam îi punea un drob de mălai copt pe cap și în liniștea abătută a celor de față îi spunea : „Nu te omorâm noi, ci mălaiul ăsta” și brusc, fără să aștepte un răspuns sau să schițeze un gest de șovăială, zdrobea capul bătrânului cu un fier de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
noi. Cărămidarii (țiglarii) i-au impresionat pe copiii satului prin procesul propriu- zis de fabricare a chirpicilor : cu picioarele goale, se amestecă lut cu apă și cu paie, se pun chirpicii în forme de lemn și se lasă să se coacă la soare. Dar mai ales cărămidarii i-au influențat pe copii printr-o serie de practici rituale și invocații magice de alungare a norilor. Am amintit deja de ritualul îngropării sub vatră a unei păpuși antro- pomorfe și a unui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pare a fi un obicei de folosire a cânepii și a macului ca plante narcotice, dar nu în scop terapeutic, ci în scop magico-ritual. În unele zone ale țării, de Mucenici (9 martie), când „se deschide raiul tuturor morților”, se coceau și se dădeau de pomană „pentru sufletele morților” colăcei rituali cu semințe de cânepă sau cu „lapte” obținut prin pisarea acestora. Zeama obținută prin fierberea semințelor pisate de cânepă (în care se adaugă miere) se cheamă julfă, jolfă (Transilvania, Moldova
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fără animă, voiesc a le da lecțiuni de sentiment românesc. 272 {EminescuOpXIII 273} Noi suntem acei farisei fără animă cari am afirmat că dumnealor profanează în adevăr idealul politic al strămoșilor, punîndu-l ca etichetă pe marfa dumnealor proaspătă, ce se coace o dată pe săptămână. Dumnealor ne răspund: Ei, onorate ziar conservator, marele idei nu se profanează când ele se împărtășesc de junime și se îmbrățișează cu o căldură pe care numai această etate o poate s-o aibe; ele se profanează
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din coșul Mariei. Mușcă apoi brusc și zgomotos din fruct. ― M-au pus să judec un caz... ― Un caz? Cum adică un caz? Stin flutură din mâini, mestecând disperat, ca să poată vorbi mai repede. ― Da! Alicia și Benedict mi-au copt-o pe-asta. Nu le convine deloc că m-au ales pe mine să fiu conducător. ― E normal și e chiar bine. Nici un șef nu poate să dea măsura adevăratelor sale calități fără oameni care să îi pună la îndoială
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
distilate în rafinăria pe care Crey o disimulase cu mare grijă pe unul din sateliții naturali ai Praxtorului. Toate astea depindeau însă de ardoarea cu care clonele de pe Praxtor aveau să-și venereze Dumnezeul și de priceperea lor în a coace țigle din prețiosul minereu. Fiindcă asta urmărea Crey. Nici cea mai eficientă Lume Agricolă din Univers nu ar fi putut scăpa Federația Sagittarius de la un crah financiar răsunător. Dar nu cartofii sau grânele îl interesau pe Crey, ci doar țiglele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
convins că ar putea realiza un Templu mai frumos dacă ar avea destulă spumă de aceea care se împietrea cu vremea. Cei mai harnici, dar lipsiți de fantezie, s-au mutat în jurul malului de unde extrag nisipul acela din care femeile coc apoi tăblițele de lut. Se pare că ei sunt preferații lui Dumnezeu, de vreme ce El îți apare în vis cel puțin o dată pe săptămână și îți poruncește să îi încurajezi să-și continue munca. Tinerii spun că dacă stai destul de târziu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care trebuie înțelese ca prezentări indirecte ale vorbelor sau gîndurilor personajelor ficționale. Motivația poate urma relatarea cu paratacticul "denn/car/for[/pentru că]" și în acest caz este stil indirect liber obișnuit: "Împreună cu ei [copiii oamenilor obișnuiți], el [micul Henry] își cocea pîinea între pietre fierbinți și o mînca după ce o ungea cu usturoi. Pentru că usturoiul te făcea înalt și te ajuta să-ți menții o stare bună de sănătate" [sublinierea mea]457. Cu toate că nu este afirmat explicit că motivarea oferită în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
psihanaliza cu pierderile de memorie și visele. Scribi, intelectuali, mass-media toate acestea ne-au folosit la timpul lor drept găuri de cheie prin care s-a tras cu ochiul în camera obscură al cărei cifru îl căutăm acum acolo se coace intriga numită viitor: regia clar-obscură a mesajelor și actelor verbale, a reprezentărilor și comportamentelor. Așa cum se spunea odinioară: conștiința oamenilor și viața lor colectivă. Ideal ar fi să ajungi să gîndești negînditul gîndirii, acțiunea sa. Interferențe, comutări, reglări. Mediologia are
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cel mai bine atenția." Și Proudhon: Tot ceea ce sînt, datorez disperării." Neputința provizorie a rușinii sentiment revoluționar prin excelență combinată cu imobilitatea, matrice a meditației, creează un amestec exploziv. Fiți atenți, birocraților, la intelectualii care ies din închisoare; s-au copt și-au prins puteri. Timp de un secol, istoria criticii sociale a comunismului în Vest și, timp de o jumătate de secol, istoria criticii sociale a comunismului în Est au avut drept repere și laboratoare locurile de detenție și de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
am zis. Am uitat că ei vor avea și mâncare gătită, cu sare desigur, cu măsline, brânză și ceapă; vor fierbe legume, făcând fierturi țărănești. Le vom adăuga ca desert, smochine, boabe de năut, bob, iar mirt și ghindă vor coace la foc, bând cu măsură. Și astfel, ducându-și viața în pace și sănătate, vor muri, de bună seamă, bătrâni, lăsând copiilor o viață asemănătoare cu cea pe care și ei au avut-o. 9. Cetatea războinică - casta războinicilor (paznicilor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ei inițială. * „Trebuie, În fiecare zi, ascultat un cîntec și citită o poezie.” (J.W. Goethe) Explicația o găsim la W. Shakespeare: „Cel ce n-are muzică În sine, cel pe care nu-l mișcă armonia suavă a tonurilor, e copt pentru trădare, furt și perfidie: inteligența lui e mohorîtă ca noaptea, năzuințele lui sumbre ca Erebul. Nu te Încrede În asemenea om!”. „Nu cunosc nimic mai greșit decît a traduce pe un poet cuvînt cu cuvînt.” (Voltaire) Tot Voltaire dă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
gânditoare). Acești autori de o mortală insipiditate și acești critici care au inventat un vocabular pedant, sucit și stereotip pentru a spune, în cel mai bun caz, specioase platitudini, mai pasionează încă pe câțiva adolescenți simpatici (care, desigur, se vor coace cu timpul) și sunt luați în serios și de unii cărturari maturi care de copt n-au cum să se mai coacă, dar ale căror judecăți se vor primeni potrivit cu viitoarele cultural fashions. Toți savanții aceștia fac parte din categoria
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
în cel mai bun caz, specioase platitudini, mai pasionează încă pe câțiva adolescenți simpatici (care, desigur, se vor coace cu timpul) și sunt luați în serios și de unii cărturari maturi care de copt n-au cum să se mai coacă, dar ale căror judecăți se vor primeni potrivit cu viitoarele cultural fashions. Toți savanții aceștia fac parte din categoria lui Trissotin, iar admiratorii lor sunt afini cu Bouvard și Pécuchet. Dacă N. Balotă nu e receptiv la stilul bărbătesc și generos
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
astfel de cuvinte că prezența ei nu mai este dorită. Un alt proverb confirmă ideea „pierderilor afective” datorate trecerii timpului, dar În altă tonalitate - nu de nepăsare, ci de regret: „Ce-a fost verde s-a uscat, ce-a fost copt s-a scuturat”.) Iubire, dragoste - ură, gelozietc "Iubire, dragoste - ură, gelozie" În dragoste, Începutul e frumos. (Pentru că Începutului În dragoste Îi sunt caracteristice stările de speranță și numeroasele iluzionări reciproce.) „Clipele pe care le petrecem În așteptarea fericirii sunt mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de s-ar pricepe omul să-l găsească, să tragă și folosul.” (W. Shakespeare) Când doi se ceartă, al treilea câștigă. (Prilejul nu așteaptă: Îl va folosi cel care este prompt În decizii.) Planta care are multe fructe nu le coace pe toate. (Cel care se angajează În mai multe proiecte În același timp riscă să nu termine nici unul sau să le realizeze la cote minime de exigență.) Fiecare grăunte are făină, dar și tărâțe. Nu există nimic perfect, care să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu cel nedorit În momentul respectiv. Proverbul se referă mai ales la această ultimă situație: „Vrei, nu vrei, bea Gligore agheasmă”.) Nu e soroc să nu se Împlinească, nici datorie să nu se plătească. (Așa cum, de exemplu, fiecare recoltă se coace și se culege la timpul/sorocul ei, același lucru s-ar putea spune și despre datorii: dacă nu sunt returnate la scadența lor, ele se devalorizează, producând unei părți pierdere, iar celeilalte dezonoare.) „Te temi de ceea ce ți se poate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ani de la moartea lui V. Alecsandri. Aniversări consemnate: centenarul nașterii lui C. A. Rosetti și 50 de ani de teatru ai maestrului Constantin Nottara. În numărul 25/1915, D. Teleor alcătuiește o scurtă istorie a Societății Scriitorilor Români, N. D. Cocea anunță constituirea Asociației Generale a Presei Române. D.B.
ACTUALITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285170_a_286499]
-
intelectuale”, atestă caracterul de magazin artistico-literar al revistei și orientarea ei antifascistă și antihitleristă. Colaborează cu versuri Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Andrei Tudor, Horia Furtună, G. Spina, M. Blecher; cu proză - I. Călugăru, T. Arghezi (Poarta neagră, fragment), N. D. Cocea (Bătrânul Isac), Gala Galaction (Ceasuri de soare și azur, Note de călătorie din Palestina), F. Brunea-Fox (Note din Maramureș), Constanța Marino-Moscu, Ury Benador, F. Aderca, Șt. Antim, B. Iosif, I. Ludo, Horia Furtună, Constantin Graur. Semnează eseuri și articole critice
ADAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
metalice a cooperativei Glina. Sărăcie, muncă, beții cu rom, Relu și Andrei - crai ai curții maidanelor și înjurăturilor, alături de Laur, vărul lui Relu, fiul mătușii Motănica și al țiganului Gilbert, un spurcat și nărăvit la toate cele. Aproape dostoievskian, Andrei coace planul de a-l fura pe moș Victor, patronul cooperativei, și de a trece clandestin granița la sârbi. Printr-un concurs de împrejurări, patronul este ucis de chiar fiul său, iar „eroii” ajung, după felurite peripeții, la Timișoara, unde, în
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]