3,215 matches
-
cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un scut cu bordura de aur, cu marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roșu; în interiorul acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând un costum popular, ținând în mâna dreaptă o sulița, iar în cea stânga, un scut cu ornament floral. Semnificația elementelor
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
MARAMUREȘ Anexă 5 a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului MARAMUREȘ Descrierea stemei: Stema județului Maramureș, potrivit anexei nr. 5, se compune dintr-un scut tăiat; în dreapta părții superioare se află un cap de zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în dreapta de o roza din același material, iar în stânga, de o semiluna de argint, conturată; în stânga părții superioare este reprezentată o capră neagră stând pe piscul unui munte de argint, care are
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
câmpie verde. În fața cetății, Sfanțul Gheorghe ecvestru (cal alb), nimbat de aur, purtând mantie, brâu și cizme roșii, străpunge cu o lance de aur balaurul negru. În șef se află capul de bour având o stea cu cinci raze între coarne, flancat în dreapta de o stea cu opt raze, iar în stânga, de o semiluna, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - simbolizează vechea cetate de scaun a Sucevei
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
german, născut la 20 iunie 1949 în localitatea Bușteni, județul Prahova, România, fiul lui Juncu Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 89584 Ehingen, Am Wetterkreuz 2. 21. Filote Mircea, cetățean austriac, născut la 10 septembrie 1939 în localitatea Coarnele Caprei, județul Iași, România, fiul lui Constantin și Maria, cu domiciliul actual în Austria, Linz, Hillerstr. 4/2/74. 22. Cîrpaci Ștefan, apatrid, născut la 2 martie 1970 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Ștefan și Elena, cu
HOTĂRÂRE nr. 339 din 8 iulie 1997 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118547_a_119876]
-
cu domiciliul actual în Suedia, 12466 Stockholm, Axbergsgrand 9, cu ultimul domiciliu din România, București, b-dul Dinicu Golescu nr. 39, bl. 5, sc. A, et. 1, ap. 7, sectorul 1. 254. Alexa Ana, născută la 8 mai 1969 în localitatea Coarnele Caprei, județul Iași, România, fiica lui Mihai și Milica, cu domiciliu, actual în Suedia, 23232 Arlov, Gronvagen 3 D, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Coarnele Caprei, județul Iași. 255. Ali Silvia, născută la 14 ianuarie 1961 în localitatea Boțești
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
ap. 7, sectorul 1. 254. Alexa Ana, născută la 8 mai 1969 în localitatea Coarnele Caprei, județul Iași, România, fiica lui Mihai și Milica, cu domiciliu, actual în Suedia, 23232 Arlov, Gronvagen 3 D, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Coarnele Caprei, județul Iași. 255. Ali Silvia, născută la 14 ianuarie 1961 în localitatea Boțești, județul Neamț România, fiica lui Gherghelas Isidor și Domnica, cu domiciliul actual în Suedia, 43137 Molndal, Berghemsgatan 12, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Năvodari, Str.
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
smolite ferestrele, Hălăucești clipirile neliniștesc mai rău, ne soarbe pacea, exagerăm electric luminătorii, pacea în neliniște, Mircești, apoi legea vitezei, că nimic nu este mai rapid ca moartea! Săbăoani umbra de bicicletă lunecă pe alături, stăpînul a ținut-o de coarne, simbioză, clădiri lamelare la uzina de țevi Roman, agresiune în întuneric, gramatica narativă neschimbată, Roman cu țestosul cel mai apropiat sărind din somn, Bacăul? zîmbește-i, m-am ridicat, mă cumpănesc între banchete spre ieșire, mai este pînă la Bacău! adormisem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lui, telefonul, ești ca o moașă, m-ai simțit ca să mă tragi în facere! cad de lumină crengile, locul mai larg de la macaz, două linii dintr-una, manetele cu contragreutate schimbă direcția, "Resicza 1898" pe ac, ecartamentul îngust litotă pe coarne de melc întinse nemăsurat în iarbă, jucărie de sistem feroviar postumă de la efectul ludic, de tip Tîrgu Mureș se va numi împletitura lor în viu, cu buloanele din traversă după STAS, lubrifiantul miroase și a înnegrit, în vreme, pietrișul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prea mari de salivă, linge gardul, cască pînă apucă aer cu colții. Vineri, 30 decembrie, ora 7,30, în personalul Gheorgheni Războieni, în stația Tîrgu Mureș, moartea de la 30 decembrie reclamă la țigări "Sfîntu Gheorghe", scutul alb, crucea roșie cu coarne, treci înțelegerea prin sentimente și ea nici rațională nu este! bărbații la băut, "Loulis" silozul cu trei spice de grîu, pînă la urmă locomotiva și celelalte să se ia singure drept oameni, "Azomureșul" dantura firmei cu un dinte strîmb, furnalele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că-i rupt butucul, să trimită 40 de euro! spui să-ți aducă un motoscuter! pleacă în Italia, șî copchiii? copiii pe ici, pe colo, da' n-avea ce face aici! aparatul conștiință inferioritatea Roman țeastă rasă, ține bicicleta de coarne, da' de loc de unde ești? ăsta are mers de accelerat, vă'că! a făcut lipsuri în gestiune după ce-am scos-o la civilizație, am dus-o pe litoral, am făcut-o ajutor de ospătar, ospătar! 180.000 am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Moțca), Petrescu Gheorghe (Miroslăvești), Mihai Gheorghe (Mogoșești-Siret), Ianceanu Aurel (Strunga), Rudică Tiberiu (Butea), Pralea Spiridon (Brăiești), Dinu Marin (Cucuteni), Afloroaei Ștefan (Heleșteni), Luțac Gheorghe (Popești), Balahur Doina de la Școala de partid (Lețcani), Pohoață Ion (Ceplenița), Soroceanu Valentin (Cotnari), Irimia Mihai (Coarnele Caprei), Baciu Mihai (Gropnița), Munteanu Vasile (Miroslava), Poede George (Horlești), Tănase Elena (Golăești), Ignat Ion (Prisacani), Bîzgă Costică (Țuțora), Zaharia Dumitru (Bivolari), Carpinschi Anton (Țigănași), Druguș Liviu (Probota), Clipa Nicolae (Trifești), Botiș Gheorghe (Victoria), Seserman Mihai (Șipote), Horomnea Emil (Plugari
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
În noaptea aceea am văzut clar. Eram cam la zece metri de cruce. Mergeam pe vîrfuri și nu suflam. Mă uitam atent roată împrejur. L-am văzut clar, cum vă văd. Ce-ai văzut clar? Berbecul. Era în fața mea! Cu coarnele întoarse și cu ochii de jar. Mare, fioros! Și te-ai trezit, rîde forțat Topuz. Nimeni nu-l ia în seamă de data asta. Prostănacul continuă, nestingherit de remarcă. M-am oprit paralizat. Berbecul mă țintuia cu ochii de jar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Un bou enorm păștea liniștit, dar cu ochii atenți la mine. Văd cu întîrziere cum animalul prinde îndemînatic iarba cu limba și la nici zece centimetri de botul lui era stiloul meu. Nu mă pot repezi, îmi era frică de coarnele acelea afurisite și aștept să plece de acolo. Animalul, prost ca noaptea, doar era bou, calcă exact pe stilou. Eram un copil atunci, dar am tras concluzia că cineva mai prost ca boul nu poate fi. Domnul profesor exagera cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și pîntecoși. Uită-te, arată ea, norul acela are forma unui om cu o căciulă imensă, cu barbă și în mînă are un pahar. Alături, mai spre nord, pare a fi un cap de bivol, gata să-l străpungă cu coarnele. Cei doi se întrec în a remarca jocul norilor bătuți de vînt și se amuză de rapiditatea cu care realitatea se schimbă. Bărbatul tău nu mai are căciulă. Și nici pahar. Din nou se îmbrățișează, apoi privesc spre cazanul lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Orașele și satele s-au pierdut in centura vegetală. Da, aici ar trebui să facem studiul de astroclimat. Mort de oboseală, revin la cabană. Deși s-a lucrat cu grijă, văd urme de braconieri peste tot. Resturi, sînge, sticle goale, coarne... Înțeleg de ce pădurarul mi-a vîndut un pont. Ați reușit, nu? Nu, răspund cătrănit. Și unde ați stat ? V-am privit de sus...de la geamul camerei mele. Măcar l-am morcovit puțin și în ziua aceia i-a stat braconajul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Fiecare dintre noi a făcut câte ceva. Unii au recitat versuri de Eminescu, Alecsandri (...și cu sergentul zece), Goga sau Coșbuc (Trei, doamne, și toți trei). alții s-au străduit să interpreteze șlagărele muzicii populare de atunci (Patru boi cu lanțu-n coarne...) sau au țopăit cât au putut de săltăreț sârba noastră tradițională, corăgheasca și ruseasca în doi. Eu am încropit niște versuri proprii, din care mai țin minte doar primele de început : Am avut și eu un tată / și el mult
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
capăt la altul al satului. Când era să-și scoată câte unul dintre tauri la plimbare, noi, copiii, eram ciurdă în urma lui. Aveam ce vedea. O namilă de buhai, tărcat cu alb și maroniu, cu grumaz cât o batoză și coarne boante, scurtate și înmănușate cu un fel de piuliță, să reducă pericolul de împungere. Moșul îl ținea de un lănțoi înfășurat în jurul gâtului, dar și de un lănțug cu belciug prins de buza de jos a animalului. Cu belciugul ăsta
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
văzut de hrana lor, cu gesturi de mulțumire față de cei ce au pregătit-o, iar moș Neculai îndemna, din când în când, să se guste din vinul cel alb, din Nohan, sau adus din beci, roșu din tireaz amestecat cu coarnă, după cum spunea el, ca să-i dea mai mare consistență. Săndel se pricepea, ceva, la vin, dar nu se lăsa antrenat în aprecieri pentru un vin sau altul. Făcea degustarea de câte ori simțea că e cazul, abținându-se a se lua la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Și Încă ceva, neîncredințat benzii magnetice: Știu că, ce-am semănat În sufletul lui Cristi va rodi. Îi cer - numai lui - iertare pentru că-i complic viața, și-l oblig să găsească un alt taur pe care să-l ia de coarne. Taurul fiind mijlocul, nu scopul. Scopul rămâne același: iubirea și slujirea mamei, al cărei chin nu trebuie să rămână fără sens. Ascultă Cristi. Chiar dacă vei Încredința eterului ceea ce-ți pare acum că visezi - mieunatul meu -, dar crezând totuși În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
curioși? „Arpegii duminicale“, 22 martie 2001, ora 18,02 3. Curiozitate Mă consider un drac simpatic, chiar ceva mai alb. Deh! Și cioara gândește astfel despre puii ei; sau, mă rog, așa credeți voi, antropomorfizând. E posibil să am și coarne - fie ele cu ghilimele, - dar sigur sunt curios. Iar Radioul, CD-ul etc. n’au fost martori la alcătuirea Mioriței. Și nici folcloriștii. Ăștia au apărut de la o vreme, când și Miorița, și altele, erau Îndeajuns de cizelate. Și, neexistând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar cu recentele dovezi de ostilitate pe care le-au dat fruntașii noștri că nu vom deveni al 11-lea corn al dihaniei Apocalipsei lui Ioan, pe care un prieten jugoslav vai, ce pleonasm! o evoca, asociindu-i cele 10 coarne cu tot atâtea state agresoare... Și, dacă n’o fi așa, rămâne măcar scuza mea, a unui simplu dar adevărat român, față de frații sârbi. „Observator“, 12 mai 1999, ora 13,43 4. Ce-ar fi dacă...? Anul 1918 a Însemnat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dăinuind peste ani încă din timpul domnitorului Petru Rareș. La plecare, măicuța a ținut să ne arate stema Țării Moldovei din timpul lui Petru Rareș și ne-a explicat că aceasta este reprezentată prin capul de bour cu stea între coarne, flancat la dreapta de soare, iar la stânga de semilună. Ne-am luat rămas bun de la măicuță, mulțumindu-i pentru cuvintele de suflet și promițându-i că vom reveni. Iar pentru că orice promisiune trebuie respectată, am găsit momentul prielnic de a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
întinde la pământ, vine ploaia. - Dacă se ciupără găinile, e semn de ploaie. - Dacă se umezește sarea-n sărăriță, va ploua mult. - Vântul de la răsărit aduce vara secetă, iar iarna ger. Vântul de la apus aduce ploaie. - Dacă luna e cu coarnele-n sus, va fi secetă. - Dacă luna e încercănată, e semn că timpul se strică. - Pânze de păianjen întinse pe iarbă, în câmp, e semn de veac bun. - Dacă ies multe furnici din mușuroi și sunt agitate, e semn că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-i aducă iubitul în cale : Cum sfârâie țâgla, Așa să sfârâie inima lu... (numele celui dorit) Și să n-aibă hodină Până n-o să vină. Descântece. Pentru durere de urechi, Năuce cloci-te-ai ! Du-te-n vârful muntelui, în coarnele ciutelor, în poalele brazilor, în bătătura oilor. Și să-l lași curat, Luminat, Ca de Dumnezeu lăsat ! După ce a zis descîntecul de nouă ori, vrăjitoarea, cu un fir de busuioc muiat în cerneală, desenează pe obrazul bolnavului un cerc și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lor, apărați de blândețea și înțelepciunea mamei, care avea grijă să-și ia răspunderea pentru toate năzbâtiile pe care copiii le ticluiau. Era vremea când făceau din coji de nucă car cu boi și înhămau la el culbeci bătrâni cu coarne, când Ilie îl citea pe Robinson și i-l povestea cum numai copiii știu să povestească între ei, când Mihai zidea turnul Vavilon/ Din cărți de joc99; era vremea când bunul Ilie, blond, cu ochii albaștri, Pe cuptorul uns cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]