2,071 matches
-
22", "Dilema veche", "Radio România", "Gazeta de Sud", "Monitorul de Neamț", "Adevărul de Arad", "Formula AS", "Evenimentul Zilei", "Opinia studențească", "Lumea Ieșeanului", "Cuget liber", "Revista de Politică Externă". Este membru al Grupului pentru Dialog Social și al Societății Timișoara. este coautor al manualului de "Istoria Românilor" (Ed. RAO, 1999) și coautor al unor studii și cărți privind istoria contemporană a României. Manualele alternative de Istoria Românilor au generat controverse, Cioroianu fiind unul dintre cei care au apărat ideea de manual alternativ
Adrian Cioroianu () [Corola-website/Science/302896_a_304225]
-
Neamț", "Adevărul de Arad", "Formula AS", "Evenimentul Zilei", "Opinia studențească", "Lumea Ieșeanului", "Cuget liber", "Revista de Politică Externă". Este membru al Grupului pentru Dialog Social și al Societății Timișoara. este coautor al manualului de "Istoria Românilor" (Ed. RAO, 1999) și coautor al unor studii și cărți privind istoria contemporană a României. Manualele alternative de Istoria Românilor au generat controverse, Cioroianu fiind unul dintre cei care au apărat ideea de manual alternativ. Uneori atât el, cât și manualul la care a fost
Adrian Cioroianu () [Corola-website/Science/302896_a_304225]
-
rumunske poezije", 2009; "Časopis za književnost Treći Trg", 2010; "Kada izađeš na zaleđene ulice", 2013), croată ("Zarez"), rusă (antologia "Instrucțiia dlea pobega", 2015), bulgară ("Balkani", "Literaturen Vestnik"), polonă ("Lampa"), italiană ("Sogglie"), cehă ("TVAR"), turcă ("Patika"), japoneză ("Beagle") și coreeană ("Munhak"). Coautor, împreună cu Mitoș Micleușanu, Răzvan Țupa și Adina Zorzini, al textelor ce stau la baza piesei "Deformații", montată în 2008 la București. Autor al scenariului "Trișez cu viața", scris în urma unui atelier de trei zile cu persoanele private de libertate de la
Claudiu Komartin () [Corola-website/Science/298961_a_300290]
-
Adina Zorzini, al textelor ce stau la baza piesei "Deformații", montată în 2008 la București. Autor al scenariului "Trișez cu viața", scris în urma unui atelier de trei zile cu persoanele private de libertate de la Penitenciarul Bistrița și montat în 2010. Coautor, împreună cu Radu Vancu, al antologiilor "Cele mai frumoase poeme din 2010" (Ed. Tracus Arte, 2011), "Cele mai frumoase poeme din 2011" (Ed. Tracus Arte, 2012) și "Cele mai frumoase poeme din 2012" (Ed. Tracus Arte, 2013). Prezent în antologia "Compania
Claudiu Komartin () [Corola-website/Science/298961_a_300290]
-
eclipse, Stuttgart, 2003 Passauer Pegassus, Zeitschrift fur Literatur, Passau. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România, ASPRO, membru fondator al Societății Timișoara, al Alianței Civice și a fost membru al Partidului Alianței Civice. Coautor și semnatar al Memorandumului pentru construcția regională a României, 2001, președinte al Atelierului civic Ariergarda, Timișoara. Interviuri
Daniel Vighi () [Corola-website/Science/299010_a_300339]
-
pedagog. De-a lungul a 25 de ani, a predat cursuri de geomagnetism și prospecțiuni magnetice, gravimetrie și prospecțiuni gravimetrice, seismologie, radiometrie, distingându-se prin calitatea și actualitatea informației, dar și prin claritatea și eleganța expunerii. A fost editor și coautor al unui manual de "„Prospecțiuni geofizice”" (Editura Tehnică, București, 1964-1965). A redactat capitolul "„Terra”" pentru "„Enciclopedia del Novecento”" (Istituto della Enciclopedia Italiana, Roma, 1975-1990). La vârsta de 80 de ani s-a retras de la conducerea Secției de Științe Genomice. S-
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
de Științe. Rezultatele cercetărilor științifice realizate de Liviu Constantinescu au fost publicate în aproape 100 de articole apărute în România și în alte șapte țări din Europa sau America de Nord și în nouă volume volume cu caracter monografic publicate în calitate de autor, coautor sau editor. O listă (probabil incompletă) a lucrărilor publicate de Liviu Constantinescu se găsește în
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
Émile Nouguier și Maurice Koechlin au cerut acordarea unui brevet comun pentru “o dispunere nouă permițând construirea unor pile și a unor piloni metalici având înălțimi care pot depăși 300 metri”. Ulterior însă, Gustave Eiffel le-a răscumpărat partea celorlalți coautori ai brevetului, obligându-se să plătească fiecăruia dintre ei o primă de 1% din sumele pe care le va încasa, în cazul realizării proiectului. Deși atât Émile Nouguier cât și Maurice Koechlin au primit câte 50.000 franci aur ca
Émile Nouguier () [Corola-website/Science/303892_a_305221]
-
în anul 1982 Facultatea de Mecanică a Universității Tehnice din Cluj, după care a urmat cariera universitară și a obținut titlul de doctor inginer, cu specializarea Tehnologia Construcțiilor de Mașini, în 1994. A publicat 14 volume în calitate de de autor și coautor, precum și zeci de lucrări și articole științifice. A studiat la Academia Ștefan Gheorghiu și . În 1994 a devenit membru al PDSR. În perioada august-decembrie 1996 a îndeplinit funcția de prefect al județului Cluj. Patru ani mai târziu, în urma alegerilor locale
Ioan Rus () [Corola-website/Science/303933_a_305262]
-
din pământ și rostind: "„Grijania ei de lume!”". Scenariul acestui film este inspirat din romanul "Velerim și Veler Doamne" (1933) al lui Victor Ion Popa și a fost scris de inginerul sunetist Anușavan Salamanian și regizorul Sergiu Nicolaescu. Cei doi coautori au încheiat la 27 august 1975 un contract cu Casa de Filme 5 pentru scenariul viitorului film. Nicolaescu a afirmat că a lucrat intens la scrierea scenariului împreună cu Titus Popovici, fiind modificate unele aspecte din roman. Scenariștii au preluat câteva
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
că nu a respectat acțiunea romanului și a făcut unele adăugiri. În urma mai multor discuții și a unui proces ce a durat până în 1978, cei trei au ajuns la o înțelegere și au convenit la 10 august 1978 că sunt „coautori” ai scenariului. Sorin V. Popa și Anușavan Salamanian au primit câte 45% din onorariul total și din drepturile de folosință, în timp ce Sergiu Nicolaescu a primit doar 10%. Fiul scriitorului a fost de acord ca numele său să fie omis de pe
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
nuvelă lui Sergiu Nicolaescu. Titus Popovici a scris nuvela care a fost bine primită de critica literară, obținând și un premiu al Academiei Române. El n-a menționat cele promise, dar i-a scris pe exemplarul dăruit regizorului că-l consideră coautor al nuvelei. Paternitatea ideei care a stat la baza scrierii nuvelei este menționată și în alte articole. Cea mai veche afirmație în acest sens datează dintr-un interviu acordat lui Valerian Sava și publicat în noiembrie 1971 în revista „Cinema
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
2001-2002) și redactor-șef adjunct la rev. Limba Română (2002-2003); din 2003 până în prezent este redactor-șef al revistei de biblioteconomie și științe ale comunicării BiblioPolis, editată de BM „B.P. Hasdeu”. Din 1997 este redactor, iar din 1998 - redactor și coautor la Calendar Național.; din 2006 - redactor la rev. Tyragetia a Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Colaborează la diferite ziare și reviste de limba română din Chișinău: Tinerimea Moldovei, Viața satului, Literatura și arta, Tara, Flux, Timpul, Jurnal de Chișinău
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
fost considerat la fel de revoluționar sau de artistic ca "2001", dar recenziile au fost favorabile. Corespondența pe e-mail purtată de Clarke cu Hyams a fost publicată în 1984. Intitulat "The Odyssey File: The Making of 2010" și avându-l ca și coautor pe Hyams, el ilustrează fascinația pentru mediul pe atunci aflat în stadiu de pionierat al comunicării electronice, precum și utilizarea acestuia pentru discuții aproape zilnice pe marginea planificării și producerii filmului între cei doi autori aflați în colțuri opuse ale lumii
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
la Congresul X al Organizației Națiunilor Unite. Pentru aceste merite, a fost distinsă cu medalia „Meritul Civic” (1996), Ordinul „Gloria Muncii” (2001) și Ordinul Republicii (2006). Ea este căsătorită și are un copil. Valeria Șterbeț a publicat în calitate de autor sau coautor următoarele lucrări:
Valeria Șterbeț () [Corola-website/Science/312219_a_313548]
-
în favoarea securității României, concluziile summit-ului NATO de la București" . Lazăr Comănescu vorbește fluent limbile engleză și franceză și bine limbile germană și spaniolă. El este căsătorit cu Mihaela Comănescu și are o fiică, Alina Comănescu. Lazăr Comănescu este autor și coautor de cursuri și manuale universitare, dintre care menționăm următoarele: De asemenea, a publicate mai multe articole de specialitate în următoarele reviste: "Tribuna Economică", "Revista Română de Studii Internaționale", "Revista Română de Drept Comunitar", "European Voice" (Brussels), "Bruxelles Capitale Diplomatique" (Bruxelles
Lazăr Comănescu () [Corola-website/Science/312241_a_313570]
-
Who’s Who în știința și tehnica românească" (Ed. Tehnică, 1998). Generalul Valentin Arsenie a decedat la data de 25 iulie 2007, în București. Generalul Valentin Arsenie a fost decorat cu următoarele ordine: Generalul Valentin Arsenie este autor, coordonator și coautor la 21 de cărți, dintre care menționăm: De asemenea, a publicat 122 articole în reviste de specialitate și a participat la 3 congrese, 15 conferințe și 20 seminarii.
Valentin Arsenie () [Corola-website/Science/311504_a_312833]
-
care iau aceste medicamente regulat, timp de trei ani, au manifestat o întârziere în dezvoltare, potrivit "Multimodal Treatment Study of Children with ADHD" (MTA). Autorii MTA au monitorizat 600 de copii cu ADHD, începând cu anul 1990. Profesorul William Pelham, coautor al studiului, de la Universitatea din Buffalo, Statele Unite, a spus că întârzierea în dezvoltare s-a manifestat la nivel de înălțime și greutate. Procesul terapeutic cuprinde trei etape de bază Evaluarea inițială: Ca parte a evaluării diagnostice, medicul sau specialistul de
Tulburare hiperchinetică cu deficit de atenție () [Corola-website/Science/311649_a_312978]
-
Magistru de onoare în drept și specialist în sociolingvistică. Ion Popescu este autor a peste 100 articole științifice în domeniul sociolingvisticii, dreptului internațional, drepturilor omului și minorităților naționale, demografiei etc. publicate în limbile engleză, franceză, rusă, ucraineană și română. Este coautorul studiului academic "Românii din Ucraina: între trecut și viitor" (2010, 572 pag.). A lucrat ca profesor de limba și literatura rusă la Școala din Colomeea (septembrie 1986 - august 1987), asistent la Catedra de limba rusă a Universității din Cernăuți (septembrie
Ion Popescu (Ucraina) () [Corola-website/Science/311743_a_313072]
-
de vârf în cardiologia românească, singura de acest tip pentru toată populația Moldovei. De asemenea s-a implicat în activitatea științifică și publicistică fiind o prezență constantă la manifestările științifice din România și din alte țări. A fost autor sau coautor la 9 tratate, monografii sau manuale, a publicat peste 200 articole științifice originale, in extenso sau în rezumat. Întreaga sa activitate i-a adus numeroase premii și distincții:
George I. M. Georgescu () [Corola-website/Science/311002_a_312331]
-
culturale, C.C.P.T., 1985, 117 pg.; 21. Atitudinea tinerilor față de sat, 1982, 30 pg.; 22. Nivelul de cunoștințe artistice al tinerilor, C.C.P.T., 1982, 46 pg.; 23. Pregătirea pentru profesie a tineretului universitar, C.C.P.T., 1982, 157 pg.; 24. Mass media și tineretul (coautor),C.C.P.T.1982, 50 pg.; 25. Comportament și opțiuni culturale ale tinerilor, C.C.P.T., 1981, 150 pg.; 26. Interese manifestate de tineri în timpul liber, capitol din raportul colectiv Aspirații, cerințe și orientări ale tineretului în petrecerea timpului liber (coordonator Petre Datculescu) C.C.P.T.
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
printre care "Oameni cu conștiința curată" (1947), memoriile sale despre perioada războiului. Tot el este autorul lucrărilor cu caracter istoric: "Arta militară a maselor populare: Schiță istorică" (1961), "Raidurile de partizani în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei 1941-45" (1962, coautor) ș.a. Piotr Verșigora a încetat din viață la data de 27 martie 1963 în satul Holercani din raionul Dubăsari, fiind înmormântat într-un cimitir din orașul Moscova, capitala URSS. Chipul său a fost imortalizat pe moneda comemorativă de argint cu
Piotr Verșigora () [Corola-website/Science/311053_a_312382]
-
College din București; directorul proiectului: prof. dr. Andrei Pleșu. 1987-1996 — Membru al colectivului de elaborare a ediției critice a "Bibliei de la București" (1668), în seria "Monumenta linguae Dacoromanorum"; colaborator la vol. I-"Genesis" (Iași, 1988), vol. ÎI-"Exodus" (Iași, 1991); coautor la vol. III-"Leviticus" (Iași, 1994). Responsabil pentru elaborarea și publicarea volumelor corespunzătoare cărților biblice ale “profeților minori” (Iosia, Ioil, Amos, Avdiu, Iona, Mihea, Naum, Avvacum, Sofonia, Aggheu, Zaharia, Maleahi) (coordonatori: prof dr. Paul Miron, prof. dr. Al. Andriescu, prof.
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
anul 1989). 2. Biblia 1688, Pârș. I, Genesis, Iași 1988, Pârș ÎI Exodus, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum, Iași 1991 (premiul “Bogdan Petriceicu Hașdeu” al Academiei Române pe anul 1991). 3. Biblia 1688, Pârș III, Leviticus, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum (coautor; contribuția personală: Comentarii lingvistice, filologice și exegetice, p. 163 204, precum și versiunea explicativa modernă, i.e. a cincea coloana a ediției), Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 1994. 4. Capitolul Sfînta Scriptură în limba română, în *** Enciclopedia Bibliei, Editura “Logos”, Cluj
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
5. Academia Română, Dicționarul limbii române (DLR), tomul XIII, partea I, litera V, V veni, Editura Academiei, București, 1997, 325 p. 6. Biblia 1688, Pârș VIII, Paralipomenon I ÎI, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum, Editura Universității “Alexandru Ioan. Cuza”, Iași, 2011 (coautor; coordonator). 1. Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe. Coeditor alături de Carmen Gabriela Pamfil, Ioan Oprea și Adrian Turculeț, în ANLL (1992 1993), Iași, 1994 (separatum, 190 p.). 2. Omul și limbajul sau. Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu, Iași, Editura Universității
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]