1,975 matches
-
apreciat și ca un bun tehnician („seria” chitariștilor "solo" care au studiat mai întâi vioara îi cuprinde și pe Mugur Winkler, Sorin Chifiriuc, sau pe mai tânărul George Dimitriu). Aldea a scris și interpretat cu Sfinx piese precum: „Șir de cocori”, „Om bun”, albumul-concept „Zalmoxe”, piesele „Din nou acasă”, „Fetele albine” ș.a. A participat în calitate de compozitor sau instrumentist la înregistrarea discurilor unor artiști ca Dida Drăgan, Anda Călugăreanu, Mircea Vintilă, Vali Sterian. Într-un interviu luat de George Stanca în 1973
Dan Andrei Aldea () [Corola-website/Science/299695_a_301024]
-
muzician și biograf al lui Sibelius, menționa: Chiar și după standardele nordice, Sibelius a răspuns cu o intensitate excepțională stărilor naturii și schimbării anotimpurilor: a scanat cerul cu binoclul său, urmărind gâștele care zburau deasupra lacului înghețat, a ascultat țipetele cocorilor și ecoul strigătelor găinușelor-de-baltă deasupra terenurilor mlăștinoase, chiar sub Ainola. El a savurat îmbobocirea primăverii la fel de mult ca aromele și culorile toamnei"". Anul 1926 a adus un declin al compozițiilor sale după "Simfonia a șaptea", acesta a compus doar câteva
Jean Sibelius () [Corola-website/Science/297871_a_299200]
-
încă din anii 1100 î.e.n. Istorisiri despre apariția Tai Chi Chuan-ului au apărut abia mai târziu, când arta era deja larg răspândită. Unele zvonuri spun că ar fi fost creat de Chan Sang-Feng după ce a asistat la lupta dintre un cocor și un șarpe, înglobând mișcările lor într-un stil de luptă care să combine avantajele ambelor, alte zvonuri spun că el ar fi primit inspirația printr-o serie de vise. Alte povești plasează originea Tai Chi Chuan-ului în perioada dinastiei
Tai Chi Chuan () [Corola-website/Science/296530_a_297859]
-
Ceapaev” ( Vasiliev, 1934, "Alexandru Nevsky” (Eisenstein și D. Vasiliev, 1938), „Suvorov” (Pudovkin și Doller, 1940), „Amiral Nahimov” (Pudovkin, 1946), „Tânăra Gardă” (Gherasimov, 1948), „Al 41-lea” (Grigori Ciuhrai, 1956), „Tăunul” (A. Frințimer, 1955), „Zvăpăiata” (Samsonov, 1958), „Idiotul” (Pârâev, 1958), "Zboară Cocorii" (Kalatozov, 1958), în Rusia Sovietică. În Germania nazistă, unde Fritz Lang cu a lui capodoperă "Metropolis", sau "Der müde Tod" ("Moarte obosită"), promite o cinematografie națională germană, care s-ar fi putut impune în lume, datorită politicii naziste, alege calea
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
roșie pe cap. El face parte din familia „Gruidae”, și cuprinde circa 18 specii care trăiesc în regiunile temperate și tropicale, cu excepția Americii de Sud. În România trăiesc două specii, „ul mare” ("Grus grus") (114 cm), care cuibărește în delta Dunării și „Cocorul mic” ("Anthrpodes virgo"), care atinge 96 de cm înălțime și poate fi văzut rar deoarece este numai în trecere, cuibărind în Asia Centrală și iernând în delta Nilului. Cocorii sunt ființe înalte, bipede, cu o înălțime între 100 și 200 cm
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
ul mare” ("Grus grus") (114 cm), care cuibărește în delta Dunării și „Cocorul mic” ("Anthrpodes virgo"), care atinge 96 de cm înălțime și poate fi văzut rar deoarece este numai în trecere, cuibărind în Asia Centrală și iernând în delta Nilului. Cocorii sunt ființe înalte, bipede, cu o înălțime între 100 și 200 cm. Durata de viață este de 30 - 40 de ani. Ei vocalizează, sunt foarte sociabili și au un stil de viață monogam. În China, Africa de Sud și Uganda, cocorii sunt
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
Nilului. Cocorii sunt ființe înalte, bipede, cu o înălțime între 100 și 200 cm. Durata de viață este de 30 - 40 de ani. Ei vocalizează, sunt foarte sociabili și au un stil de viață monogam. În China, Africa de Sud și Uganda, cocorii sunt simboluri naționale. În Asia de Est, ei simbolizează viață îndelungată, fericire, fidelitate în casnicie și dragoste. Caracteristic cocorilor este forma traheii care pătrunde până la osul stern, sub mușchii pectorali, formând bucle care explică strigătele puternice al cocorilor. Cocorii sunt
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
30 - 40 de ani. Ei vocalizează, sunt foarte sociabili și au un stil de viață monogam. În China, Africa de Sud și Uganda, cocorii sunt simboluri naționale. În Asia de Est, ei simbolizează viață îndelungată, fericire, fidelitate în casnicie și dragoste. Caracteristic cocorilor este forma traheii care pătrunde până la osul stern, sub mușchii pectorali, formând bucle care explică strigătele puternice al cocorilor. Cocorii sunt păsări care umblă și fac cuibul pe sol cu excepția speciilor africane „Balerica” care stau pe arbori. Puii clociți în
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
și Uganda, cocorii sunt simboluri naționale. În Asia de Est, ei simbolizează viață îndelungată, fericire, fidelitate în casnicie și dragoste. Caracteristic cocorilor este forma traheii care pătrunde până la osul stern, sub mușchii pectorali, formând bucle care explică strigătele puternice al cocorilor. Cocorii sunt păsări care umblă și fac cuibul pe sol cu excepția speciilor africane „Balerica” care stau pe arbori. Puii clociți în regiuni de stepă, sau de smârcuri sunt nidifugi. Numai speciile de cocori din regiunile nordice sunt păsări migratoare. În
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
Uganda, cocorii sunt simboluri naționale. În Asia de Est, ei simbolizează viață îndelungată, fericire, fidelitate în casnicie și dragoste. Caracteristic cocorilor este forma traheii care pătrunde până la osul stern, sub mușchii pectorali, formând bucle care explică strigătele puternice al cocorilor. Cocorii sunt păsări care umblă și fac cuibul pe sol cu excepția speciilor africane „Balerica” care stau pe arbori. Puii clociți în regiuni de stepă, sau de smârcuri sunt nidifugi. Numai speciile de cocori din regiunile nordice sunt păsări migratoare. În perioada
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
formând bucle care explică strigătele puternice al cocorilor. Cocorii sunt păsări care umblă și fac cuibul pe sol cu excepția speciilor africane „Balerica” care stau pe arbori. Puii clociți în regiuni de stepă, sau de smârcuri sunt nidifugi. Numai speciile de cocori din regiunile nordice sunt păsări migratoare. În perioada împerecherii păsările execută dansuri nupțiale spectaculoase. Hrana de bază a păsărilor constă în insecte, unele semințe, viermi și moluște. Aceste păsări maiestuoase sunt omnivore și se hrănesc cu plante, vertebrate (pești, rozătoare
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
animale carnivore și omnivore, cum ar fi: lupii, urșii, ratonii, vulpile, coioții, corbii, șoimii, vulturii, dar și de oameni. Pentru a-și proteja puii, se strâng în grupuri și dorm laolaltă, în timp ce câteva păsări stau de pază. Majoritatea speciilor de cocori sunt pe cale de dispariție, pentru că oamenii le distrug habitatul. Cocorii au ciocul, gâtul și picioarele lungi. Deși seamană cu egretele și cu alte păsări cu picioare lungi care fac parte din familia Ardeidae, ordinul Ciconiiformes, cocorii au fost plasați recent
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
vulpile, coioții, corbii, șoimii, vulturii, dar și de oameni. Pentru a-și proteja puii, se strâng în grupuri și dorm laolaltă, în timp ce câteva păsări stau de pază. Majoritatea speciilor de cocori sunt pe cale de dispariție, pentru că oamenii le distrug habitatul. Cocorii au ciocul, gâtul și picioarele lungi. Deși seamană cu egretele și cu alte păsări cu picioare lungi care fac parte din familia Ardeidae, ordinul Ciconiiformes, cocorii au fost plasați recent în ordinul Gruiformes. Cea mai mare specie de cocor este
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
pază. Majoritatea speciilor de cocori sunt pe cale de dispariție, pentru că oamenii le distrug habitatul. Cocorii au ciocul, gâtul și picioarele lungi. Deși seamană cu egretele și cu alte păsări cu picioare lungi care fac parte din familia Ardeidae, ordinul Ciconiiformes, cocorii au fost plasați recent în ordinul Gruiformes. Cea mai mare specie de cocor este "Grus antigone", care trăiește în nordul Pakistanului, India, Nepal, Asia de Sud-Est și Queensland, Australia. Cocorii indieni pot ajunge la o înălțime de 200 cm, iar distanța dintre
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
habitatul. Cocorii au ciocul, gâtul și picioarele lungi. Deși seamană cu egretele și cu alte păsări cu picioare lungi care fac parte din familia Ardeidae, ordinul Ciconiiformes, cocorii au fost plasați recent în ordinul Gruiformes. Cea mai mare specie de cocor este "Grus antigone", care trăiește în nordul Pakistanului, India, Nepal, Asia de Sud-Est și Queensland, Australia. Cocorii indieni pot ajunge la o înălțime de 200 cm, iar distanța dintre aripile lor desfăcute poate atinge 250 cm, fiind cele mai înalte zburătoare. "Bugeranus
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
păsări cu picioare lungi care fac parte din familia Ardeidae, ordinul Ciconiiformes, cocorii au fost plasați recent în ordinul Gruiformes. Cea mai mare specie de cocor este "Grus antigone", care trăiește în nordul Pakistanului, India, Nepal, Asia de Sud-Est și Queensland, Australia. Cocorii indieni pot ajunge la o înălțime de 200 cm, iar distanța dintre aripile lor desfăcute poate atinge 250 cm, fiind cele mai înalte zburătoare. "Bugeranus carunculatus" trăiește în sudul deșertului Sahara. Este cel mai mare cocor din Africa și al
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
Asia de Sud-Est și Queensland, Australia. Cocorii indieni pot ajunge la o înălțime de 200 cm, iar distanța dintre aripile lor desfăcute poate atinge 250 cm, fiind cele mai înalte zburătoare. "Bugeranus carunculatus" trăiește în sudul deșertului Sahara. Este cel mai mare cocor din Africa și al doilea ca dimensiune, dintre toate speciile de cocori. Poate ajunge la o înălțime de 172 cm. Cocorul american ("Grus americana") este cel mai înalt cocor din Nordul Americii și singurul care trăiește numai pe acest continent
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
200 cm, iar distanța dintre aripile lor desfăcute poate atinge 250 cm, fiind cele mai înalte zburătoare. "Bugeranus carunculatus" trăiește în sudul deșertului Sahara. Este cel mai mare cocor din Africa și al doilea ca dimensiune, dintre toate speciile de cocori. Poate ajunge la o înălțime de 172 cm. Cocorul american ("Grus americana") este cel mai înalt cocor din Nordul Americii și singurul care trăiește numai pe acest continent. Are o înălțime de aproape 150 cm, iar distanța dintre aripile sale
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
atinge 250 cm, fiind cele mai înalte zburătoare. "Bugeranus carunculatus" trăiește în sudul deșertului Sahara. Este cel mai mare cocor din Africa și al doilea ca dimensiune, dintre toate speciile de cocori. Poate ajunge la o înălțime de 172 cm. Cocorul american ("Grus americana") este cel mai înalt cocor din Nordul Americii și singurul care trăiește numai pe acest continent. Are o înălțime de aproape 150 cm, iar distanța dintre aripile sale desfăcute poate ajunge la 230 cm. Păsările trăiesc în
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
Bugeranus carunculatus" trăiește în sudul deșertului Sahara. Este cel mai mare cocor din Africa și al doilea ca dimensiune, dintre toate speciile de cocori. Poate ajunge la o înălțime de 172 cm. Cocorul american ("Grus americana") este cel mai înalt cocor din Nordul Americii și singurul care trăiește numai pe acest continent. Are o înălțime de aproape 150 cm, iar distanța dintre aripile sale desfăcute poate ajunge la 230 cm. Păsările trăiesc în zonele cu umiditate ridicată și pe câmpiile cu
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
păsări scot sunete complexe, la unison. La fel se întâmplă și când se imperechează și când se reproduc. Majoritatea perechilor rămân împreuna pe viața. Oamenii de știință au realizat un studiu în care au fost urmărite 69 de perechi de cocori, timp de 13 ani. Doar 12 perechi s-au despărțit, iar restul de 57 au rămas împreuna. În plus, relația cocorilor implică și alte aspecte interesante. Femela și masculul se ajută între ei, protejează și hranesc puii împreuna, iar când
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
împreuna pe viața. Oamenii de știință au realizat un studiu în care au fost urmărite 69 de perechi de cocori, timp de 13 ani. Doar 12 perechi s-au despărțit, iar restul de 57 au rămas împreuna. În plus, relația cocorilor implică și alte aspecte interesante. Femela și masculul se ajută între ei, protejează și hranesc puii împreuna, iar când migrează, stau de-o parte și de alta a puilor, care zboară la mijloc. Atunci când una din păsări este bolnavă, perechea
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
stau de-o parte și de alta a puilor, care zboară la mijloc. Atunci când una din păsări este bolnavă, perechea îi sta alături, chiar dacă celelalte păsări din cârd migrează. Unele specii pleacă departe, iar altele nu migrează deloc. De exemplu, cocorul japonez ("Grus japonensis"), specie aflată pe cale de dispariție, își petrece primăverile și verile în Siberia. Femelele își depun ouăle aici, iar toamna migrează în stoluri spre Coreea, Japonia, China, Taiwan și alte țări din estul Asiei. Toți acești cocori migrează
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
exemplu, cocorul japonez ("Grus japonensis"), specie aflată pe cale de dispariție, își petrece primăverile și verile în Siberia. Femelele își depun ouăle aici, iar toamna migrează în stoluri spre Coreea, Japonia, China, Taiwan și alte țări din estul Asiei. Toți acești cocori migrează, cu excepția unui cârd care trăiește în Hokkaidō, Japonia, și care rămâne acolo tot anul. Cocorul alb ("Grus leucogeranus") este o specie pe cale de dispariție, care simbolizează viață îndelungată și succes în căsnicie. Există mai puțin de 3000 de exemplare
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
Siberia. Femelele își depun ouăle aici, iar toamna migrează în stoluri spre Coreea, Japonia, China, Taiwan și alte țări din estul Asiei. Toți acești cocori migrează, cu excepția unui cârd care trăiește în Hokkaidō, Japonia, și care rămâne acolo tot anul. Cocorul alb ("Grus leucogeranus") este o specie pe cale de dispariție, care simbolizează viață îndelungată și succes în căsnicie. Există mai puțin de 3000 de exemplare de cocori albi, iar numărul lor este în scădere. Aceste păsări sunt migratoare, își fac cuiburi
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]