13,334 matches
-
negativ, importantă devenind însă identificarea acelor condiții prin care potențialele avantaje să fie exploatate, iar dezavantajele minimizate. Efectele sunt vizibile nu doar la nivel de organizație, ci și la nivel de grup și de individ, cu reflectare în sfera afectivă, cognitivă, simbolică și comunicațională (Milliken și Martins,1996, apud. Janssens și Steyaert, 2003). 1. Sfera afectivă reflectă influențele emoțiilor asupra implicării personale, satisfacției, identificării, conflictului de rol, ambiguității rolurilor, percepției discriminării și în final, a integrării sociale a persoanei. Ibarra (1993
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
identificarea în cadrul grupurilor eterogene devine mai dificilă (rolul prejudecăților, al stereotipurilor). Cu timpul însă, în urma discuțiilor și analizării fenomenelor apărute la nivelul dinamicii de grup, sentimentele negative pot scădea în intensitate, conducând spre o colaborare eficientă. 2. Efectele din sfera cognitivă - abilitatea grupului de a achiziționa informațiile, de a le procesa și interpreta - reliefează câștigul varietății cognitive a grupurilor eterogene, care prin diversitatea perspectivelor favorizează manifestarea creativității. 3. O organizație la nivelul căreia își găsesc reprezentanți categorii variate de populație, devine
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și analizării fenomenelor apărute la nivelul dinamicii de grup, sentimentele negative pot scădea în intensitate, conducând spre o colaborare eficientă. 2. Efectele din sfera cognitivă - abilitatea grupului de a achiziționa informațiile, de a le procesa și interpreta - reliefează câștigul varietății cognitive a grupurilor eterogene, care prin diversitatea perspectivelor favorizează manifestarea creativității. 3. O organizație la nivelul căreia își găsesc reprezentanți categorii variate de populație, devine simbol al șanselor egale, atât pentru cei din interior, cât și pentru cei din exterior, iar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
emoțiilor în procesul schimbării. S-au folosit interviuri calitative semi-standardizate cu care s-au interviavat câte 9 angajați de la Departamentul de Resurse Umane, de la fiecare bancă implicată în fuziune. Rezultatele sugerează că în timpul procesului de schimbare intervin procese emoționale și cognitive diferite, uneori chiar contradictorii. 1999 Dezvoltarea sistemului de recompense ca parte a unui mare proiect de dezvoltare în compania Fraser Chocolate Ltd. Hulkko, K. Hakonen, N. Hautomäki, K. Nurmela, K. Vartiainen, M. Obiectivul principal al proiectului de dezvoltare a fost
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a 28 de companii publice de salubrizare, este acela de a investiga în ce măsură condițiile psiho-sociale de muncă afectează atitudinea angajaților referitoare la schimbarea organizațională. Studiul sugerează companiilor care doresc să inițieze un proces de schimbare, să conștientizeze factorii sociali și cognitivi care influențează angajații în timpul schimbărilor. 2001 Evaluarea intervenției Vanhalakka-Ruoho,M Scopul Proiectului de cercetare „Muncește și învață”, este de a evalua procesul intervenției la nivel organizațional și de a studia posibilele schimbări în cultura și acțiunile organizației. Programul de intervenție
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă, promovarea în baza competențelor și a calității muncii, atragerea și menținerea specialiștilor. 2003 Identitatea organizațională și schimbarea: dezvoltarea unui model al procesului de înțelegere a schimbării Kyriakidou Olympia Millward Lynne Eficiența schimbării organizaționale depinde în mare măsură de reorientarea cognitivă a angajaților. Capacitatea acestora de a-și restructura cadrul cognitiv și de a introiecta noile identități propuse de manageriat sunt influențate de încrederea lor în resursele adaptative ale organizației și de congruența valorică a noilor identități organizaționale cu cele anterioare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și menținerea specialiștilor. 2003 Identitatea organizațională și schimbarea: dezvoltarea unui model al procesului de înțelegere a schimbării Kyriakidou Olympia Millward Lynne Eficiența schimbării organizaționale depinde în mare măsură de reorientarea cognitivă a angajaților. Capacitatea acestora de a-și restructura cadrul cognitiv și de a introiecta noile identități propuse de manageriat sunt influențate de încrederea lor în resursele adaptative ale organizației și de congruența valorică a noilor identități organizaționale cu cele anterioare. 2003 Viziune și valori: schimbări culturale consecutive unei achiziții internaționale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Wesley Press. Bamberg, S. (2002). Implementation intention versus monetary incentive comparing the effects of interventions to promote the purchase of organically produced food. Journal of Economic Psychology, 23, 573-587. Bandura, A. (1986). Social foundations of thought and action. A social cognitive theory. Englewood Cliffs: Prentice-Hall Inc. Baquer,A., Sharma,A., (2003). Disability: Challenges vs Responses, Equal Opportunities for All www.http\\online/index.html\..\india file.htlm Bari, I (2001). Globalizarea și problemele globale. București: Editura Economica. Barrick M.R., Mount, M.K. (1991
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
statistics (p. 99 - 146). Washington, DC: American Psychological Association. Buzărnescu Șt. (1995). Introducere în sociologia organizațională și a conducerii. București: Editura Didactică și Pedagogică. Cardy, R.L., Kehoe, J.F., 1984. Rater selective attention ability and appraisal effectiveness: The effect of a cognitive style on the accuracy of differentiation among raters. Journal of Applied Psychology, 69, 589-594 Carew, D.K., Parisi-Carew, E., Blanchard, K.H. (1985). Group Development and Situational Leadership: A Model for Managing Groups. Training and Development Journal, 6(40), 46-51. Carlson, K.D.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
in organizations, Burr Ridge,Ill: Irwin Csirszka J. (1985). A személyiség munkatevékenységének pszichológiája. Budapest: Akadémiai Kiadó. Dahrendorf, R. (1996). Conflictul social modern. Eseu despre politica libertății. București: Editura Humanitas. Dale, E. (1967), Organizations. New York: American Management Association. DeNisi, AS. (1997). Cognitive approach to performance appraisal: A programme of research. Routledge. Dessler, G. (1997), Human Resource Management (7th Edition). New Jersey: Prentice Hall International Inc. Dillard, J.P, Miller, K.I. (1988). Intimate relationships in task environments. In Duck, S.W. (Ed.). Handbook
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evaluation of suggested palliatives. Human Performance, 11, 209-244. Hough L.M. Oswald F.L. (2000). Personnel Selection: looking toward the future, remembering the past. Annual Review of Psychology, 51, 631-664. Huffcutt, A.I., Roth P.L., McDaniel, M.A. (1996). A meta-analytic investigation of cognitive ability in employment interview evaluation: moderating, characteristics and implications for incremental validity. Journal of Applied Psychology, 81, 459-473. Hunt, S.T. (1996). Generic work behavior: an investigation into the dimensions of entry level hourly job performance. Personnel Psychology, 49, 51-83. Iliescu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Găsit la adresa: http://www.uh.edu/engines/ epi718.htm la 23 septembrie, 2003 Locke, EA, Latham, GP. (1990). A theory of goal-setting and task performance. Prentice Hall. Lord, R.G., 1985. Accuracy in behavioral measurement: An alternative definition based on raters cognitive schema and signal detection theory. Journal of Applied Psychology, 70, 66-71 Lowyck,J.(1996). Learning in the Workplace. În A.C. Tuijnman (coord.) International Encyclopedia of Adult Education and Training (p. 414-418). Oxford: Elsevier Science Ltd. Manolescu, A. (1999). Managementul resurselor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Psychology, 70, 72-84. Myers, B.A., (2000). Computer Almanac. Interesting and useful numbers about computers. Găsit la adresa: http://www.cs.cmu.edu/afs/cs.cmu.edu/user/bam/www/ numbers.html la 21 martie, 2000. Nathan B.R., Lord, R.G. (1983). Cognitive categorization and dimensional schemata: A process approach to the study of halo in performance ratings. Journal of Applied Psychology, 68, 102-114. Nathan, B.R., Alexander, R.A. (1985). The role of inferential accuracy in performance rating. Academy of Management Review, 10, 109-115
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Peltu, M, Shapiro, S, Dutton, W.H.(1996). Computer Power and Human Limits. În W.H. Dutton (coord.) Information and Communication Technologies. Visions and Realities (p. 177-196). Oxford: Oxford University Press. Philips, J.S. (1984). The accuracy of leadership ratings: A cognitive categorization perspective. Organizational Behavior and Human Performance, 33, 125-138. Pitariu H. (1981a). Evaluarea nivelului de pregătire profesională. În Gh. Iosif, C. Botez (coord.) Psihologia muncii industriale. București: Editura Academiei RSR. Pitariu H. (1981b). Psihologie industrială. Cluj-Napoca: Universtitatea Babeș-Bolyai. Pitariu, H.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
inițial ca un ansamblu de orientări și atitudini politice ale membrilor unei comunități față de sistemul său politic și părțile sale, respectiv de atitudinile față de rolul indivizilor în sistem (Almond, Verba, 1963). Autorii identifică trei componente ale acestor atitudini și anume cognitivă, afectivă și evaluativă, respectiv cunoștințele indivizilor despre sistemul politic, sentimentele față de sistem și evaluările relativ la acesta. În funcție de atitudinile tipice ale populației în ceea ce privește aceste aspecte sunt construite trei tipuri principale de cultură politică: parohială, tradiționalistă și participativă. Autorii sugerează faptul că
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mezo (organizații și asociații) sau macro (sistemul politic, cultura și practicile încetățenite). Modelele cauzale empirice ale participării situate la nivel individual sunt adesea grupate în modele de factură sociologică (echitate-corectitudine, capital social, voluntarism civic) și modele ale raționalității individuale (mobilizării cognitive, alegerii raționale, recompenselor generale) (Clarke, Sanders, Stewart, Whiteley, 2004). Dincolo de diferențe și accente, există o serie de factori care se regăsesc în mai multe dintre acestea. Printre ei se numără statusul, condițiile economice percepute, opiniile, atitudinile, valorile și cunoștiințele politice
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
urbane (relația este însă viciată de faptul că instituțiile împotriva cărora se manifestă sunt localizate aici). Participarea convențională este mai dependentă de presiunile sociologice ale mediului de viață decât participarea protestatară (aceasta din urmă este influențată mai mult de mobilizarea cognitivă și de conjunctură) (Denni, Lecomte, 2004, p. 30). Participarea la vot crește cu vârsta, dar până la un anumit prag (vârsta de 75 ani, în Franța, respectiv 60, la noi), apoi scade din nou, comparativ cu alte forme de acțiune socială
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
participării, cel puțin ca etichetă, cel mai adesea conținuturile sunt similare. Astfel, Lewis-Beck și Lockerbie (Bădescu, 2001, p. 258) modelează participarea la vot ca o funcție de diferite categorii de variabile și anume, sociodemografice (sex, vârstă, status socioeconomic, status marital), mobilizare cognitivă (educație, sofisticare, informare), politicizare (partizanat politic) și subiecte discutate în campanie. Teixeira (1993) distinge între caracteristici socioeconomice (educație, ocupație, venit), sociodemografice (sex, vârstă, status marital, rezidență, regiune, mobilitate rezidențială, rasă) și sociopolitice (partizanat, interes față de politică, eficacitate politică adică percepția
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
p. 293) ele se împart în statutare (caracteristici demografice și economice), comportamentaliste (încredere, temeri, credibilitate, atitudini tradiționaliste sau contestatare, optimism/pesimism, sindromul autorității) și interactive (percepția mizelor politice și a situației economice, evaluarea contextului politic imediat și de perspectivă, efectele cognitive ale comunicării politice, evaluarea majorității câștigătoare). Într-un studiu cu privire la opțiunile de vot cu ocazia alegerilor generale din 2004 (Bobîrsc, Comșa, apud. Comșa, Rotariu, 2005) categoriile de variabile utilizate au fost: sociodemografice, informare și preferințe ideologice, șansele estimate de câștigare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
concluzia stabilită de Drăgan (1998) conform căreia, în România, în perioada 1992-1996, votul de tip structural-statutar (clasă și regiune, în special) tinde să fie tot mai puțin important, tendința fiind una de înlocuire a acestuia cu un vot de tip cognitiv. Într-adevăr, diferențele de natură sociodemografică tind să se atenueze (în prezent acestea explică destul de puțin preferințele de vot) dar ceea ce apare nu este doar un vot de tip cognitiv, ci și unul de tip partizan. Foarte probabil, pe măsură ce sistemul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
una de înlocuire a acestuia cu un vot de tip cognitiv. Într-adevăr, diferențele de natură sociodemografică tind să se atenueze (în prezent acestea explică destul de puțin preferințele de vot) dar ceea ce apare nu este doar un vot de tip cognitiv, ci și unul de tip partizan. Foarte probabil, pe măsură ce sistemul de partide se va consolida, iar familia va avea un rol mai important în transmiterea orientărilor politice ale părinților copiilor, această tendință se va consolida (deși tendința actuală în democrațiile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
împărtășire decât cea vertuistă, e tolerantă și e libertară mai mult decât libertină (deși, cum am încercat cândva a propune, și acest termen ar trebui reabilitat). De aici și sociabilitatea lui Ralea plină de amenitate, opțiunile lui politice, apetențele lui cognitive și, dincolo de o „fiziologie”, o filosofie a gustului. Gustul e trăsătura definitorie a personalității lui Mihai Ralea, dar gustul „raisonné”, în accepția franceză așa cum a explicat-o fără rest Sainte-Beuve. Ralea gusta, degusta, cu o siguranță și o competență de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI Nicolae Neagu, UMF Tîrgu-Mureș Cuvinte cheie: motricitate, competențe cognitive, fenotip motric, coaching, didactică performanțială. Rezumat Studiul de față își propune să abordeze problematica cercetării activității motrice umane în contextul cercetării psihopedagogice, considerată ca element fundamental de optimizare a influenței activității motrice asupra elevilor/studenților. În acest sens, am acordat
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
de natură psihică, cu vechime milenară. Mens sana in corpore sano, devine astfel, un domeniu fundamental al activităților umane, în ansamblul lor, generând un model referențial a ceea ce numim și încercăm să configurăm, profilul multidimensional al omului contemporan. Emergența competențelor cognitive ale antrenorului asupra sportivului, în dubla sa calitate: antrenor și cercetător Emergența competențelor cognitive și perceptiv-motrice ale antrenorului-cercetător, orientate spre sportiv, în procesul de învățare motrică, de optimizare și dezvoltare a capacității motrice, este una din problematicile mai puțin abordate
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
domeniu fundamental al activităților umane, în ansamblul lor, generând un model referențial a ceea ce numim și încercăm să configurăm, profilul multidimensional al omului contemporan. Emergența competențelor cognitive ale antrenorului asupra sportivului, în dubla sa calitate: antrenor și cercetător Emergența competențelor cognitive și perceptiv-motrice ale antrenorului-cercetător, orientate spre sportiv, în procesul de învățare motrică, de optimizare și dezvoltare a capacității motrice, este una din problematicile mai puțin abordate, din punct de vedere didactic, în relația antrenor-sportiv. Așa cum am mai subliniat, rareori se
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]