1,892 matches
-
prânz, pentru ca obiceiul să fie închis pentru anul respectiv. În Mehedinți, în Ajunul noului an, seara, vin părinții cu copiii la moașă, aducând plocon. Sfântul Vasile. Moașa se pregătește cu colaci împodobiți cu bănuți. Asistată de mamă, moașa trece prin colac copiii de până la un an, de trei ori, apoi se închină și-i ridică la grinda casei urându-le: "Bine-au venit nepoții! Ca la ziua de azi, la anul și la mulți ani! Să crească și să trăiască, cu
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101531_a_102823]
-
gura, iar făina și sarea sunt măsurate cu o coajă de nucă. Apoi, fetele mănâncă turtele, convinse că, noaptea, în vis, le vor apăre ursiții care le vor aduce să bea apă ca să-și potolească setea. Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui un cățel de usturoi. Apoi, țin colacul la căldură pentru 7 zile. Dacă usturoiul a încolțit, ele vor avea noroc în dragoste. Alte tinere merg în noaptea de Sfântul Andrei la fântână și aprind
SFÂTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101622_a_102914]
-
fetele mănâncă turtele, convinse că, noaptea, în vis, le vor apăre ursiții care le vor aduce să bea apă ca să-și potolească setea. Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui un cățel de usturoi. Apoi, țin colacul la căldură pentru 7 zile. Dacă usturoiul a încolțit, ele vor avea noroc în dragoste. Alte tinere merg în noaptea de Sfântul Andrei la fântână și aprind acolo o lumânare pe care o au de la paște. O scufundă cu ajutorul unei
SFÂTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101622_a_102914]
-
miere. - Se duc la biserică ofrande specifice Moșilor de cireșe - Din vremuri îndepărtate, la sărbătoarea Moșilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineața Sâmbetei Rusaliilor. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare: colivă, colaci, vin și cireșe. Ritualul de comemorare se continuă în cimitire MOȘII DE VARĂ. Ritualul început în biserici continuă în cimitire, unde mormintele sunt curățate și împodobite cu flori de tei și cu frunze de nuc. Aici, credincioșii aprind lumânări, care
MOȘII DE VARĂ. De ce nu este bine să treceți printr-o răscruce de drumuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102014_a_103306]
-
flori și de colăcei. Fiecare gospodar învită la masă rudele, prietenii și vecinii să se ospăteze pentru sufletul celor adormiți în familia sa.În tot Ardealul se „ridică" pomeni MOȘII DE VARĂ. În Ardeal se dau de pomană fructe și colaci și „se ridică" pomeniri, adică se face pomenirea tuturor rudelor decedate în familie. MOȘII DE VARĂ. În Moldova, se dau de pomană căni și străchini umplute cu orez cu lapte, cu vin și cu cireșe, împodobite la toartă cu flori
MOȘII DE VARĂ. De ce nu este bine să treceți printr-o răscruce de drumuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102014_a_103306]
-
singuratică, pentru că pe acolo trec duhurile rele. Mai mult, pentru a nu avea nici un fel de probleme este bine să dormiți în propria voastră locuință. MOȘII DE VARĂ. Acum, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toți colacii dați de pomană nu vor ajunge la cei pomeniți, spune tradiția. Dacă plouă în ziua Moșilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogată.
MOȘII DE VARĂ. De ce nu este bine să treceți printr-o răscruce de drumuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102014_a_103306]
-
năvalnic, pe care le aduceau acasă și le puneau în pod sau sub streașină, în credința că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Obiceiul păstra ceva din solemnitatea ceremonială a marilor rituri: fetele își luau traista și un colac descântat și, odată ajunse în pădure, se încingeau într-un joc cu semnificații magice, mâncau colacul, stropeau cu vin locul din care recoltaseră plantele și abia apoi se întorceau acasă, purtând un steag, confecționat din ramuri de copac împodobite cu
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Obiceiul păstra ceva din solemnitatea ceremonială a marilor rituri: fetele își luau traista și un colac descântat și, odată ajunse în pădure, se încingeau într-un joc cu semnificații magice, mâncau colacul, stropeau cu vin locul din care recoltaseră plantele și abia apoi se întorceau acasă, purtând un steag, confecționat din ramuri de copac împodobite cu panglici multicolore. Flăcăii, pentru a nu rămâne mai prejos decât fetele, căutau, în dimineața zilei de
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
năvalnic, pe care le aduceau acasă și le puneau în pod sau sub streașina, în credința că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Obiceiul păstra ceva din solemnitatea ceremoniala a marilor rituri: fetele își luau traista și un colac descântat și, odată ajunse în pădure, se încingeau într-un joc cu semnificații magice, mâncau colacul, stropeau cu vin locul din care recoltaseră plantele și abia apoi se întorceau acasă purtând un steag, numit pe alocurea struț, confecționat din ramuri
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Obiceiul păstra ceva din solemnitatea ceremoniala a marilor rituri: fetele își luau traista și un colac descântat și, odată ajunse în pădure, se încingeau într-un joc cu semnificații magice, mâncau colacul, stropeau cu vin locul din care recoltaseră plantele și abia apoi se întorceau acasă purtând un steag, numit pe alocurea struț, confecționat din ramuri de copac împodobite cu panglici multicolore. Ce rol are mătrăguna recoltata de Sf Gheorghe în ritualul
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
spăla și călca rufe iar la țară mai sunt permise muncile în camp. Dupa această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești. Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe. Conform tradiției, în noaptea de dinainte de Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, bărbații aprindeau focuri prin curți, în fața casei
Obiceiuri de Paște. Ziua în care focurile se aprind pentru a întâmpina spiritele celor dragi () [Corola-website/Journalistic/102150_a_103442]
-
și se roșesc ouăle. Credință este ca, în această zi, morții vin pe la vechile lor locuințe, unde stau până la Moși sau Sărbătoarea Moșilor (sâmbătă dinainte de Rusalii sau Duminică Mare), când se fac împărțeli de plecarea sufletelor, cănd morții pleacă cu colacul și cu oală pe care le-au căpătat. În Joia Mare, dis-de-dimineață, se împart, între neamuri și la săraci, pâine, curechi (varză), mazăre, fasole, baraboi (cartofi), pe care le pun în ulcele noi, frumoase, împodobite cu floricele numite brebeni. Se
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Joia Mare: De ce să nu îți săruți prietenii în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102148_a_103440]
-
oală pe care le-au căpătat. În Joia Mare, dis-de-dimineață, se împart, între neamuri și la săraci, pâine, curechi (varză), mazăre, fasole, baraboi (cartofi), pe care le pun în ulcele noi, frumoase, împodobite cu floricele numite brebeni. Se face un colac lung, numit uitată, care se dă pentru morții uitați. Se duc femeile la tămâiat și aruncă două căldări de apă pe mormânt; după aceea merg la gârla și aruncă nouă căldări cu apă pe iarbă verde. Apoi mai duc apă
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Joia Mare: De ce să nu îți săruți prietenii în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102148_a_103440]
-
mai duc în cimitire și în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită și Duminica Pogorârii Duhului Sfânt sau a Cincizecimii. Femeile nu au voie să toarcă În ziua praznicului, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toți colacii dați de pomană nu vor ajunge la cei pomeniți, și „se întorc" în casa celor care i-au dăruit, spune tradiția. În ziua Moșilor de vară, femeile trebuie să respecte sărbătoarea și să nu se ocupe de treburile casnice. În
MOȘII DE VARĂ. Ce NU trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101069_a_102361]
-
roșesc ouăle. SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Credință este ca, în această zi, morții vin pe la vechile lor locuințe, unde stau până la Moși sau Sărbătoarea Moșilor (sâmbătă dinainte de Rusalii sau Duminică Mare), când se fac împărțeli de plecarea sufletelor, cănd morții pleacă cu colacul și cu oală pe care le-au căpătat. SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. În Joia Mare, dis-de-dimineață, se împart, între neamuri și la săraci, pâine, curechi (varză), mazăre, fasole, baraboi (cartofi), pe care le pun în ulcele noi, frumoase, împodobite cu floricele numite
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. De ce să nu îți săruți prietenii în Joia Mare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101190_a_102482]
-
care le-au căpătat. SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. În Joia Mare, dis-de-dimineață, se împart, între neamuri și la săraci, pâine, curechi (varză), mazăre, fasole, baraboi (cartofi), pe care le pun în ulcele noi, frumoase, împodobite cu floricele numite brebeni. Se face un colac lung, numit uitată, care se dă pentru morții uitați. Se duc femeile la tămâiat și aruncă două căldări de apă pe mormânt; după aceea merg la gârla și aruncă nouă căldări cu apă pe iarbă verde. Apoi mai duc apă
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. De ce să nu îți săruți prietenii în Joia Mare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101190_a_102482]
-
și strigoii care umblă noaptea prin gospodării pentru a fura mâna laptelui de la vaci. Prin tradiție, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, precum : usturoiul, rugul de măceșe, pelinul, rostopasca sau leușteaul, scrie click.ro. SFANȚUL GHEORGHE. Ritualul numit "colacul oilor" sporește producția de lapte În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfanțul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima dată laptele oilor se așează "colacul oilor", un colac în forma unei cununi, care se
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
sau leușteaul, scrie click.ro. SFANȚUL GHEORGHE. Ritualul numit "colacul oilor" sporește producția de lapte În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfanțul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima dată laptele oilor se așează "colacul oilor", un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi pastori care vor să-l rupă în două. Potrivit
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
click.ro. SFANȚUL GHEORGHE. Ritualul numit "colacul oilor" sporește producția de lapte În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfanțul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima dată laptele oilor se așează "colacul oilor", un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi pastori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, pastorul care
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
marginea galeții în care se mulge pentru prima dată laptele oilor se așează "colacul oilor", un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi pastori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, pastorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorala. De asemenea, în unele zone, în ajunul
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi pastori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, pastorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorala. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfanțul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
-l rupă în două. Potrivit tradiției, pastorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorala. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfanțul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului. SFANȚUL GHEORGHE. În ajunul sărbătorii, oamenii priveghează În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează
SFÂNTUL GHEROGHE. Tradiții și obiceiuri de SF. GHEORGHE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101202_a_102494]
-
întreaga Moldovă istorică, 2000, „Antologie de folclor muzical, 1107” (melodii și cîntece din Moldova Istorică a lui Ștefan cel mare și Sfânt), 2002, „Rapsodul Filip Todirașcu”, 2002, „Alină, dorule, alină”, 2008, „Rapsodul plaiului moldav:Nicolae Sulac” publicată post-mortem, coautor Tudor Colac (2015) Pe parcursul celor 17 ani de muncă creatoare a imprimat cu colectivul său peste 1800 creații care se păstrează în Fondul de Aur a TVM. A înregistrat la radio, ca violonist și prim-dirijor al orchestrei „Folclor”, cca 40 de
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
orz), carne (de porc, de vită, de berbec, de pui, de gâscă, de rață), pește (nisetru afumat, morun, hering), icrele de pește alb, icre negre, colțunași, ouă, brânză, smântână, unt, lapte, ciuperci, varză, nap, sfeclă, mazăre, castraveți, usturoi, morcov, pateuri, colaci, clătite, morsul din vișină și zmeură, kvass, kissel, bragă, bere, mere, pere, pepene galben, nuci.
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]
-
înalte. Citește și: Eugen Drăguțescu: Jurnalul unei vieți în imagini „Omul să trăiască acolo unde-s prietenii și lumina!, spune Jack, bătrânul holtei a cărui singurătate părea iremediabilă până când a înțeles că responsabilitatea față de comunitatea de care aparții poate fi colacul de salvare, atunci când te simți însingurat, izolat și trist. Și, odată cu el, simțim și noi, realizatorii acestui spectacol, că e de datoria noastră să vorbim despre flagelul singurătății în lumea de azi: să-l asumăm, să-l cercetăm și să
„Barajul” celebrului dramaturg irlandez Conor McPherson, în premieră la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104224_a_105516]