3,820 matches
-
a ne d esc uraja și de a ne bloca acțiunile. Dar dacă ne fixăm un obiectiv mai modest, o colină din apropiere și pornim la drum, în câtva timp ne vom atinge scopul. Apoi ne propunem ca țel altă colină și mai înaltă și tot așa până putem ajunge la vârf. Dacă am înțeles că viața este o școală și că no i t oți avem multe de învățat, atunci să încercăm a mai învă ța câte ceva. Iar pentru cine
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
vorba aici de ceea ce Simte un om vis-à vis de o anumită problemă și nu de ce gândește rațional . Este vorba de Credință! Există o relatare a unui combatant dintr-unul din numeroasele războaie, care povestește că pentru a apăra o colină, câțiva ostași au urcat acolo un tun foarte greu. După luptă, nici acestora nu le-a venit să creadă cum au reușit? Au încercat apoi să repete isprava dar n au mai putu t. Ne amintim ce spunea Isus ? ,, Dacă
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
zbor. Era o liniște deplină; ceva suav respira parcă din copaci; Emma își simțea inima cum începe iar să-i bată, și sîngele alergîndu-i prin trup ca un fluviu de lapte. Atunci, departe de tot, dincolo de pădure, auzi pe celelalte coline un țipăt nedeslușit și prelung, o voce tărăgănată, și Emma o asculta, tăcută, îmbinîndu-se, ca o muzică, cu ultimele tresăriri ale nervilor ei zbuciumați. Cu țigara de foi între dinți, Rodolphe dregea cu briceagul unul dintre cele două frîuri, care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
filosofice, tehnice... Iată un alt exemplu preluat din Balzac: (54) Angoulême este un oraș vechi, clădit pe creasta unei stînci de forma unei căpățîni de zahăr, străjuind cîmpiile printre care șerpuiește rîul Charente. Stînca se leagă înspre Perigord cu o colină lungă ce se curmă brusc în șoseaua Paris-Bordeaux, alcătuind un fel de promontoriu mărginit de trei văi pitorești. Întăriturile, porțile și ruinele unei fortărețe așezate pe vîrful stîncii dovedesc importanța pe care orașul a avut-o pe vremea războaielor religioase
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a lungul rîului Charente, întăriturile și povîrnișul prea abrupt al stîncii l-au osîndit la cea mai nefericită imobilitate. Cam pe vremea cînd s-au petrecut cele povestite aici, guvernul încerca să împingă orașul înspre Perigord, clădind de-a lungul colinei, palatul prefecturii, o școală de marină, cîteva așezăminte militare, și deschizînd noi șosele. [...] Sus Noblețea și Puterea, jos Comerțul și Banii; două zone sociale care se dușmănesc dintotdeauna; astfel este greu de spus care din cele două orașe îl urăște
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-i asurzește pe cei ce trec pe strada mare, i se răspunde cu o voce tărăgănată: "De! E a domnului primar". Oricît de puțin ar zăbovi călătorul pe strada asta mare din Verrières care urcă la Doubs pînă către vîrful colinei, pun rămășag o sută contra unu că va vedea ivindu-se un bărbat înalt, cu o înfățișare de om ocupat și plin de sine [urmează descrierea primarului]. Așa-i primarul din Verrières, domnul de Rênal. După ce a străbătut strada cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
întinselor cîmpii în care ochiul se pierde sub un cer cald și străveziu, vei înțelege una dintre miile de frumuseți ale acestui ținut. Am apucat-o pe drumul care duce la Saché, pe malul stîng al rîului, uitîndu-mă la amănuntele colinelor care se ridică pe celălalt mal. Și, în sfîrșit am ajuns la un parc împodobit de copaci seculari, care mi-au dat de veste că acolo este castelul Drapesle. Am sosit tocmai la ora la care clopotul anunța masa de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
orașul în care locuiești. c)Scrie denumirea țării noastre și capitala ei. d)Completează cu cuvinte potrivite : Noi locuim în orașul .........................., în cartierul ..............................., pe strada ..........................................., numărul............... . În curte, stă cățelul ................. . Prin orașul meu trece râul ...................... . Iașul este așezat pe șapte coline. Dintre acestea eu cunosc ...................................... . O altă problemă ortografică cu care elevii se mai familiarizează în clasa I, doar în mod accidental, este scrierea cuvintelor compuse, formate prin îmbinarea a două sau mai multe cuvinte (,,GâtSucit’’). Pentru corecta receptare a acestor
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
pentru turiști. Da, deși plecat din lumea aceasta, Papa este mereu prezent pentru polonezi, ca și cum ar veghea, alături de Madona Neagră de la Mănăstirea Jasnagora din Czestechowa, asupra poporului care l-a oferit lumii... Jasnagora înseamnă Muntele Luminat, dar "muntele" e o colină de-abia puțin mai înaltă decât câmpia din jur și suprafața orașului... Dorin Popa: Între timp, traducătoarea ta l-a cunoscut pe Adam Michnik? Liviu Antonesei: Da, l-a cunoscut și pe Michnik, i-a cunoscut pe toți liderii istorici
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
noastre, ale Cantacuzinilor, mânăstirea Comana au rezidit-o unchiul și verii mei; e locul lor de îngropăciune. Toacă de vecernie. — Or să bată și clopotele? întrebă Selin, temător. — Da, cred că da, dacă te uiți peste apă, acolo e o colină, vezi? Se poate zări prin verdeață zidul alb și o turlă... — Să mergem în tabără, să nu se însereze. Credeam că dorești să luăm barca pe lac. — Din tabără se aud clopotele? — Nu. Doar de aci. Dangătul vine peste apă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
români sau aromâni care ieșeau din sate la drumul mare și-i cereau voievodului să poposească la ei. Kuciuk Selin nu mai văzuse așa ceva! Mai erau câteva zile până la Rusalii. Prima tabără după Rusciuc au făcut-o la poalele unei coline împădurite. Un alai din o mie cinci sute de oameni nu era un lucru oarecare, iar taberele în care poposea erau un fel de orașe din corturi, cu mirosurile și zgomotele specifice unei îngrămădiri de oameni și cai. De-abia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din corturi, cu mirosurile și zgomotele specifice unei îngrămădiri de oameni și cai. De-abia s-au ridicat corturile, s-au deshămat caii și s-au aprins focurile, că din înălțimea dealului au început să se audă hăulituri. Din vârful colinei se auzea toba și niște țipete stridente, ca și cum cineva strunea o herghelie de cai. Zvon de copite nu se auzea. Ziua fusese senină și acum după-amiaza era caldă. Pe măsură ce hăuliturile se apropiau, devenind tot mai distincte, din partea opusă, de pe alt
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
așa, drumul prin mahalaua jitnițelor domnești era anevoios de mulțimea căruțelor cu grâne, negustoria lui Constantin Vodă ce acum la mai bine de două luni de la mazilirea lui aducea mult aur. Toca la biserica lui Mircea Vodă Ciobanul, cea de pe colina lui Bucur. Au ajuns la zidul mânăstirii și nu-și putea da seama ce-i veni să-i spună surugiului să oprească. De jos, măsură din ochi poteca pietruită cu piatră rotundă de râu ce ducea spre biserică și nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca o mireasă albă din verdeața crângului ce o înconjura, i se părea o minune. Or, cu minunile nu te întâlnești în fiecare zi, așa că spătarul porni, atent la fiecare pas, să urce poteca spălată. Dinspre zăvoiul Dâmboviței, de dincolo de colină se auzea zvon de râsete și chiuituri de copii la scăldat. Era cald, dar de câțiva ani încoace spătarul nu mai simțea apăsarea căldurii verii, nu i se mai părea greu caftanul căptușit cu satin și pe margini cu spinări
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Există într-adevăr un simulacru de traseu, un șir de stâlpi electrici de-a lungul lui și grămezi de pietre ce așteaptă un cilindru compresor asta-i tot66. Abia ieșit din Giurgiu, echipajul nostru se și avânta peste câmpuri, bărăganuri, coline, grabene, râpi, puhoaie și păduri. În eternele noroaie ale Valahiei, poștalionul nostru se înfundă până la butucul roții, iar căluții, până la pântece; bravele patrupede, îmboldite de vocea unui surugiu ager (un ungur), își sporesc eforturile în momentele dificile; șleaurile se rup
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
vă mai putem ascunde nimic." Consemnăm această mărturisire; era însoțită un surâs flegmatic. E singura explicație pe care am putut-o obține. Să ne continuăm deci călătoria. De la penultima haltă înainte de Iași, șoseaua urcă printr-o pantă rapidă pe o colină rotunjită acoperită de păduri dese. Din vârful colinei și printr-un luminiș pregătit cu îndemânare, descoperim panorama Iașilor. E foarte frumoasă; a fost nu fără motiv comparată cu aspectul Algerului văzut din largul mării. Multele fleșe, ascuțite ca niște minarete
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
era însoțită un surâs flegmatic. E singura explicație pe care am putut-o obține. Să ne continuăm deci călătoria. De la penultima haltă înainte de Iași, șoseaua urcă printr-o pantă rapidă pe o colină rotunjită acoperită de păduri dese. Din vârful colinei și printr-un luminiș pregătit cu îndemânare, descoperim panorama Iașilor. E foarte frumoasă; a fost nu fără motiv comparată cu aspectul Algerului văzut din largul mării. Multele fleșe, ascuțite ca niște minarete, casele albe așezate în amfiteatru, urcând în formă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
aspectul Algerului văzut din largul mării. Multele fleșe, ascuțite ca niște minarete, casele albe așezate în amfiteatru, urcând în formă de triunghi, totul, până și aburii albăstrii prin care se arată orașul moldav, justifică această apropiere. Schimbăm caii pe culmea colinei și drumul se azvârle curând în vale, trasând cotituri sinuoase precum inelele unui șarpe gigantic. Panoramele se succed și sunt admirabile în varietatea lor. Uităm pericolele coborârii pentru a ne arunca privirile pe versantele de deal încoronate de codri, împodobite
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a pădurilor; distrugerea biologică a insectelor dăunătoare; plantare de esențe rezistente la poluare din zonă; efectuarea de lucrări specifice, ca: fertilizarea, ameliorări hidrologice etc.; managementul ecologic; turismul ecologic. Pădurea Vorona este una din cele mai ineresante păduri din zona de coline, cuprinzând exemplare de stejar, gorun și fag unice pentru această parte a țării prin dimensiunile impresionante ale trunchiurilor lor, o vegetație bogată, cu aspect luxuriant în timpul verii. În cadrul rezervației Pădurea Vorona se află și complexul mănăstiresc Vorona care cuprinde 3
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival VI - IX Mlaștini eutrofe estival VI - VIII din culturi de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
sipetul de aur și bagheta de diamant. -Să mergem. Se îndreptau spre ieșirea din cetate. Ajunși pe o câmpie verde plină cu flori de toate culorile, străbătută de un râu mare, care curgea liniștit, Daniel spuse: -Vezi câmpia aceasta și colina aceea mare străjuită de pădure, sunt ale tale. Colo sus pe colină amplasăm palatul de granit, acoperit cu tablă de platină. Făcând mișcări misterioase cu bagheta de diamant deasupra sipetului, spuse vorbele magice corespunzătoare. Robert văzu cum pe colină se
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ieșirea din cetate. Ajunși pe o câmpie verde plină cu flori de toate culorile, străbătută de un râu mare, care curgea liniștit, Daniel spuse: -Vezi câmpia aceasta și colina aceea mare străjuită de pădure, sunt ale tale. Colo sus pe colină amplasăm palatul de granit, acoperit cu tablă de platină. Făcând mișcări misterioase cu bagheta de diamant deasupra sipetului, spuse vorbele magice corespunzătoare. Robert văzu cum pe colină se ridica un fastuos palat, cu treisute șaizeci de camere. După care Daniel
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și colina aceea mare străjuită de pădure, sunt ale tale. Colo sus pe colină amplasăm palatul de granit, acoperit cu tablă de platină. Făcând mișcări misterioase cu bagheta de diamant deasupra sipetului, spuse vorbele magice corespunzătoare. Robert văzu cum pe colină se ridica un fastuos palat, cu treisute șaizeci de camere. După care Daniel spuse: -Aici la poale pe câmpie, vor fi livezile și grădinile. Mișcă bagheta pe sipet, spunând vorbele miraculoase. Atunci Robert văzu livezile cu pomi fructiferi din toate
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
viața, se întreba ce să mai facă. Aveam silă până și de debutul meu. Eu însumi descrisesem cu lux de amănunte uciderea unui cal, violul unei fete pe câmp, isteria unui muribund, țicneala unui băiat care are halucinații pe o colină scăldată în ceață, ețetera, ețetera. Un punct luminos păstram doar pentru o schiță intitulată Salcâmul, apărută în Timpul, dar neinclusă în volumul de debut. De ce? Ce era cu schița asta de o lăsasem deoparte? Nu-mi mai plăcuse? Dimpotrivă, consideram că
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
-și tăia părul ca să poată trimite bani mizerabilului Thenardier. Nici un Javert nu stătea în spatele grasului. Bezuhov, care venea și el la Borodino ca un tâmpit și îi încurca prin prezența lui pe tunarii care luptau și mureau eroic pe o colină, alungîndu-l cu blîndețe: "Boierule, nu e de tine aici, pleacă..." (O ediție a unei capodopere din care se taie halci întregi e o infamie; ca și când ai stoarce-o de viața ei secretă și ai prezenta apoi cititorului un cadavru; întîlnirea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]