1,923 matches
-
au comis infracțiuni în dauna avutului obștesc. În multe cazuri se tărăgănează în mod nejustificat cercetările, dând posibilitatea infractorilor să șteargă o parte din urmele infracțiunii și să împiedice recuperarea de către stat în timpul cel mai scurt a unora din daunele comise. În dese cazuri tărăgănarea este determinată și de faptul că unele conduceri de întreprinderi și instituții fac tot felul de intervenții pentru a-i salva pe cei vinovați. În alte cazuri, chiar organele de partid intervin pentru a nu fi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nici un membru de partid și nici un activist să nu fie anchetat sau arestat fără aprobarea prealabilă a organelor de partid. În același timp, orice persoană care încalcă legile statului să fie trasă la răspundere penală, potrivit vinovăției și gravității faptelor comise, indiferent de calitatea și funcția pe care o deține. Atunci când există dovezi cu privire la comiterea unor infracțiuni de către membri de partid, cadre alese în organele puterii de stat, în conducerea organizațiilor de masă și obștești, de către personalități științifice și culturale sau
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nici un membru de partid și nici un activist să nu fie anchetat sau arestat fără aprobarea prealabilă a organelor de partid. În același timp, orice persoană care încalcă legile statului să fie trasă la răspundere penală, potrivit vinovăției și gravității faptelor comise, indiferent de calitatea și funcția pe care o deține. Atunci când există dovezi cu privire la comiterea unor infracțiuni de către membrii de partid, cadre alese în organele puterii de stat, în conducerea organizațiilor de masă și obștești, de către personalități științifice și culturale sau
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în slujba partidului și poporului. Împlinirea a 20 de ani de luptă a Securității statului în slujba revoluției și construcției socialiste este un prilej de bilanț al drumului parcurs, de analiză a succeselor și insucceselor, a victoriilor dobândite și greșelilor comise, pentru a vedea mai bine ce este de făcut în vederea ridicării calitative a întregii activități în etapele viitoare, astfel încât să fim la înălțimea cerințelor mari puse de partid în fața noastră în perioada pe care o parcurgem. Importante și semnificative sunt
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
care nu s-au dat aprobări de cercetare sau trimitere în judecată a unor membri de partid manifestând atenție și grijă pentru ca orice persoană care a încălcat legile statului să fie trasă la răspundere penală, potrivit vinovăției și gravității faptelor comise, indiferent de funcția și calitatea ce o deține. 3. Comitetele județene, municipale și orășenești de partid să intensifice controlul și îndrumarea în toate organizațiile de partid, în scopul îmbunătățirii activității de educare a tuturor cetățenilor în spiritul respectării și aplicării
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fost puse în dezbaterea colectivelor de muncă, faptele lor fiind dezavuate de cei care au luat cuvântul, iar în unele cazuri, oamenii muncii și-au manifestat indignarea față de asemenea acțiuni; -98 persoane au fost avertizate, marea lor majoritate regretând faptele comise. Unii cetățeni de naționalitate germană, în procesul avertizării, au susținut că au săvârșit faptele respective, în intenția de a obține aprobarea plecării definitive din țară; -13 persoane au fost încadrate în activități utile conform Legii nr. 25/1976; -asupra 24
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și a pericolului social pe care îl prezintă. Nici un cetățean să nu fie arestat fără un motiv întemeiat și dovedit; în același timp, orice persoană, care încalcă legile statului să fie trasă la răspundere penală, potrivit vinovăției și gravității faptelor comise, indiferent de calitatea și funcția pe care o deține. 10. Atunci când există dovezi cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de către membrii de partid aleși în organele de partid sau care ocupă funcții în nomenclatura organelor de partid, precum și cadre alese în organele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
lui publice 17. Avea leg? turi str�nse cu familia sa, dar Iorga nu a avut parte de tinere? e; nici urm? de n? zdr? v?nii, nici o gre? eal? prosteasc?. Gre? elile lui s? au datorat principiilor lui rigide, comise deliberat ? i niciodat? regretate dup? aceea. A avut el oare o copil? rie că cea mai mare parte dintre noi? Poate c? această a fost impresia pe care ne? a dat? o el prin afirmă? iile ? i prin unele din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Nu categoria de politicieni tributari prezentului imediat�. ?eicaru a afirmat corect c? tocmai aceast? supremă? ie a istoricului asupra politicianului f? cea dificil? luarea �n serios a activit?? ilor politice ale lui Iorga 74. Problemele din Rusia, accentuate de gre? elile comise �n cadrul efortului de r? zboi ? i de impactul r? zboiului asupra populă? iei, au dus la Revolu? ia din Februarie. ?arul a fost obligat s? abdice. Iorga a apreciat pozitiv acest lucru, dar era oarecum tem? tor. �Rom�nia nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai primea nici un vot. Locul �n Senat �i era acordat automat; era ascultat cu respect, �ntruc�ț, la urma urmei, era ��nv??? torul na? iunii�. A continuat ? i r? zboiul Stere, cer�nd Senatului �n 1934? 1935 s?? l judece pe acesta pentru (presupusa) tr? dare comis? �n timpul Primului R? zboi Mondial 139. �ntre timp, Legiunea c�? tiga teren. Metodă Legiunii era acum, conform spuselor lui Codreanu, �ac? iunea ț? cut? �. Iorga continuă s? se opun? Legiunii, referindu? se cu dispre? la ea cu termenul de �Codrenii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
creeaz?! � Dar furia lui Iorga era �ndreptat? �mpotriva lui Maniu ? i a partidului acestuia. I?a promis de mai multe ori lui Maniu c? �regele �l va distruge�. Maniu ? i Legiunea au �ncheiat o alian?? electoral? pentru a da la iveal? abuzurile comise �n timpul alegerilor. Iorga l? a acuzat pe Maniu c? �ncearc? s? �induc? �n eroare tineretul cuminte� (un epitet neobi? nuit de expeditiv că s? fie folosit la adresa Legiunii)42. Există un dezacord clar �ntre Iorga ? i goga? cuzi? ți �n privin? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
III, pp. 313-315 78�Supt trei regi, p. 375 79��Neamul rom�nesc�, 24 martie 1928 80��Neamul rom�nesc�, 13 decembrie 1927 81�Memorii, vol. V, p. 15 82�Dou? sprezece documente din cadrul coresponden? ei lui Iorga relateaz? cruzimile comise �mpotriva prizonierilor de r? zboi rom�ni �n lag? rul de prizonieri austro-ungar de la Ostffyasszonyfa. Sute de fo? ți internă? i �n lag? r au semnat ? i au depus m? rturie sub jur? m�nt despre cruzimea ? i maltratarea lor de c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
factori de risc acționând asupra întregului grup. Actele comise de grupuri sunt în general de o violență sporită, deoarece se petrece un fenomen de pierdere a individualității în cadrul grupului, de pierdere a sentimentului individual al responsabilității față de actele de violență comise. în general, grupurile devin adepte ale unei filosofii care le scuză violența și în același timp dezumanizează și desconsideră populația-țintă și victimă a actelor de violență a grupului. în timpul războiului, soldații pot comite acte de o mare violență în numele interesului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reglementările în materie de extrădare au dat și vor da în continuare naștere la variate conflicte de jurisdicție și politice. Este bine cunoscut că numeroși membri ai grupărilor teroriste din Italia și Germania s-au sustras răspunderii pentru crimele odioase comise, refugiindu-se în alte țări. Adeseori procedurile interne sunt extrem de complexe și îndelungate, făcând imposibilă pedepsirea celor vinovați de terorism. Reprimarea terorismului ridică, de asemenea, probleme serioase în ceea ce privește azilul. Comunitatea internațională se străduie să ajungă la o definiție general acceptată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
9). Astfel, un str]moș imoral putea sc]pa de pedeaps], iar un urmaș bun putea avea ghinion. Aceast] credinț], care reflectă un individualism defectuos, a fost contestat] în Iezechiel unde fiecare persoan] era r]spunz]toare pentru r]ul comis (Iez. 18). Relația dintre p]cât și pedeaps] a fost contestat] în povestea lui Iov. Eroul, un individ onest, care respectă cu fidelitate toate regulile, a avut de suferit nu din cauza unui p]cât personal sau al altuia, ci din pricina
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest lucru. Supunerea este, de asemenea, o chestiune simpl]. Oamenii de rând pot înțelege ce înseamn] legea și ce presupune această printr-un simplu efort de gandire. Dac] nu reușesc acest lucru, ei nu pot fi învinuiți pentru eventuale inadvertente comise. Oricare ar fi meritele sau problemele aferente acestui mod de interpretare a legii pozitive și a cerințelor ei, aceasta nu poate constitui un fundament al înțelegerii cerințelor morale și nici un model în vederea elabor]rii unei teorii etice. Motivele sunt în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
civile, majoritatea formelor de discriminare rasial] și sexual] este ilegal], iar potențialii discriminatori vor fi precauți în ceea ce privește actele de discriminare împotriva negrilor și femeilor care au educația și resursele financiare necesare s] îi fac] s] pl]teasc] pentru ilegalit]țile comise. Acest lucru nu înseamn] ins] c] negrii și femeile din clasa mijlocie nu sunt victimele atitudinilor rasiste și sexiste. Aceste atitudini nu susțin doar discriminarea. Așa cum menționam anterior, ele susțin un sistem elaborat de aștept]ri și stereotipuri care reduce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tip de teorie este teoria retributiv]. Exist] diferite versiuni ale acestei teorii, dar principalul aspect vizat este acela c] pedeapsă este justificat] deoarece infractorul a comis în mod voluntar un act greșit. Cei care greșesc merit] s] sufere pentru cele comise indiferent dac] suferință produce sau nu o consecinț] pozitiv]. Spre deosebire de utilitariști, retributiviștii nu privesc suferință pedepsei ca fiind negativ] în sine. În timp ce suferință nevinovaților este negativ], suferință vinovaților este una dreapt]. Obiecții diferite au fost ridicate împotriva ambelor teorii. Principala
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de alții, exist] din nou incorectitudine în impunerea unei pedepse exemplare. Teoria retributiv] restrânge pedepsele la cei care au inc]lcat legea în mod intenționat, pentru c] doar ei sunt singurii vinovați din punct de vedere moral pentru faptele greșite comise. Nevinovații nu trebuie pedepsiți. Chiar și cei care au inc]lcat legea, dar au o scuz] semnificativ] în aceast] direcție nu trebuie s] fie blamați pentru ceea ce au f]cut. Nu sunt responsabili din punct de vedere moral pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face r]uf]c]torii s] sufere. Unii r]uf]c]tori sufer] deja, fie c] aceast] suferinț] este un rezultat al infracțiunii lor, fie c] este unul independent de aceasta: un sp]rg]tor își rupe piciorul în timpul infracțiunii comise, un tâlhar înarmat, lipsit de experient], se împușc] în picior, un atacator sufer] de o boal] care nu are nici o leg]tur] cu infracțiunea. Nici una dintre persoanele oferite ca exemplu nu sufer] datorit] pedepsei. Ar trebui statul s] îi fac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tâlharul f]r] dinți care îi sparge dinții victimei sale, cel care realizeaz] fraud] fiscal] etc. În cazul în care, fiind conștienți de defectele legii talionului, retributiviștii inc] mai insist] că pedeapsa s] fie proporțional] cu gravitatea moral] a faptei comise, atunci aceast] condiție este îndeplinit] în momentul în care crimă este pedepsit] mai aspru decât infracțiunile mai puțin grave. Astfel, nu este nevoie de pedeapsă capital]. Din punctul de vedere al utilitariștilor, pedeapsa capital] poate fi justificat] dac] produce consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
angajatori diferiți; originalul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul și celelalte exemplare se păstrează de către ceilalți angajatori. ... (2) În cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporară de muncă sau al incidentelor periculoase în care faptele comise pot fi considerate infracțiuni, potrivit legii, dosarul de cercetare se încheie în două exemplare, originalul fiind înaintat organului de urmărire penală. Articolul 125 (1) Dosarul de cercetare, întocmit de comisia numită de către angajator, se înaintează pentru verificare și avizare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182021_a_183350]
-
să se izoleze făptașul, să i se mărginească câmpul mișcărilor lui, îndrumându-l spre munca folositoare societății; iar dacă se descoperă că-i nenociv, că-i om cu mintea întreagă, în totul capabil să aprecieze și să reprobe singur actul comis, să i se dea drumul în mijlocul societății"115. Concluzia la care ajunge Zosin este aceea a inutilității oricărei pedepse penale, chiar a pericolului acestor măsuri represive. El afirmă textual: "Potrivit nouelor vederi psihologice, potrivit concepției de nocivitate, trebuie să dispară
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
victimele acestora, care conferă o ,,coloratură” specifică atât agresorilor, cât și victimelor implicate În violența din afara sau din interiorul familiei. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență În afara mediului familial În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2003), În urma diverselor delicte comise și descoperite de organele de poliție, a rezultat un număr de 191 583 de victime, dintre care 24 274 de persoane au avut de suferit traume psihice, fizice și morale ca urmare a diverselor violențe și agresiuni la care au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
totalul minorilor victimizați (figura 16). Fig. 16. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de vârstă, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]