12,065 matches
-
fragili, însă probabil că în trecut s-a impus o atitudine destul de inumană: din dorința de a fi eficienți, se punea accent pe frământarea și pe fragilitatea celuilalt, fără a se lua în calcul propria slăbiciune, concentrând atenția în mod compensatoriu pe disciplina exterioară. Disciplina este, desigur, semnul fidelității și al perseverenței, cu toate acestea, însă, poate să adoarmă conștiința ori să accentueze prea mult autoreferențialitatea, în detrimentul unei necesare conformări cu realitatea, care ne impune o continuă depășire a limitelor sinelui
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
să se simtă bine, însă să nu supere pe cei din jur, așa că va continua viața duplicitară și ascunsă. Nu a vrut să analizeze niciodată acele trăiri prea mult, însă știa că în viață de multe ori se ivesc întâmplări compensatorii care o fac într-adevăr tristă dar și mai frumoasă. El considera aceste acte tranzitorii în mersul vieții și visa la o dragoste nemaiîntâlnită. Iubirile lui Laur nu făceau obiectul unor întâmplări neobișnuite, ieșite din comun însă de fiecare dată
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
suportabilității sociale. O expresie explicită a acestei orientări o găsim în noua ideologie a instituțiilor internaționale, pentru a sprijini programul de reformă accelerată al guvernării instaurate în 1997. Contrar filozofiei de politică socială de până atunci, se introduc celebrele „plăți compensatorii” acordate minerilor disponibilizați și apoi extinse la toate situațiile de licențiere în masă. Aceste compensări au fost gândite ca un mod de a evita mișcările sociale generate de accelerarea reformelor. Atitudinea pragmatică nou-formulată ar putea fi rezumată în următorii termeni
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cărei structură era „Ai auzit de ultima prostie/ultimul eșec.../ce am pățit.../ ce ne-a mai făcut Ceaușescu?”. Dincolo de raționalitatea strategiei - orice nou eșec, un pas înainte către căderea regimului -, inevitabil, s-a conturat un complex emoțional pervers: satisfacția compensatorie a eșecului care anesteziază frustrarea inacțiunii. În perioada tranziției, matricea generatoare a experienței colective s-a modificat structural. Neputința produsă de un factor clar - regimul comunist, cu instrumentele sale puternice de represiune, susținut de sistemul internațional - a fost înlocuită de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
clar cine și ce putem face; și noi suntem de vină... În acest complex al vinovăției se poate identifica o sursă importantă a popularității mass-media: nu neapărat înțelegerea mai bună a realității, posibilitatea de control asupra guvernării, ci un instrument compensatoriu al neputinței. Imaginea oferită de mass-media este o dramatizare a dificultăților tranziției, transformându-le în culpe morale, un cadru pentru un masochism colectiv. În condițiile în care o intervenție reală nu funcționează, se obțin rezultate satisfăcătoare prin blamarea „celorlalți” (hoție
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
din sfera socialului. Era de așteptat ca restructurarea economiei să producă un efect dezastruos asupra standardului de viață al populației. Celelalte state europene în tranziție au tins să ducă, pentru a compensa cel puțin parțial efectele sărăcirii, o politică socială compensatorie, oferind un suport social mai accentuat (Zamfir, 1993, 1994, 1999). Într-o perioadă de sărăcire explozivă, România a dus o politică opusă, plasându-se, din punctul de vedere al efortului bugetar, la nivelul cel mai scăzut din Europa (tabelul 8
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sacrificarea clasei mijlocii și în mod special a clasei mijlocii inferioare, a tuturor celor care trăiau în sărăcie, dar nu în mizerie. Politica socială a fost „generoasă” doar ca instrument de a obține acceptul pentru disponibilizările în masă, prin plăți compensatorii, care, în fapt, i-a împins pe aceștia într-o sărăcie fără speranțe. O componentă importantă a ideologiei retragerii statului din politica de suport social a reprezentat-o accentul pus de Occident pe preluarea funcțiilor protecției sociale de către economie și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pierdut într-un fel sau altul. Noul consens era orientat spre viitor și ștergerea cu buretele, repararea nedreptăților trecutului. Au rămas două tipuri de sisteme de reparații. În primul rând, compensarea celor care au suferit condamnări din motive politice. Drepturile compensatorii acordate acestora sunt relativ modeste. În al doilea rând, a explodat un sistem de compensare/premiere a grupului „revoluționarilor”. Victimele Revoluției au primit compensații modeste în raport cu pierderile suferite. În schimb, premiile acordate „revoluționarilor”, al căror număr se afla într-o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
la Timișoara, București, Sibiu, Cluj, din ordinele unor generali și ofițeri prea zeloși (Tatulici, 1990, p. 212). Regimul Iliescu a fost silit să recunoască, de la un punct, că Armata a deschis focul asupra populației, dar întotdeauna a ținut să sublinieze compensatoriu rolul Armatei începând cu ziua de 22 decembrie. Așa se face că generalul Victor Athanasie Stănculescu a ajuns să fie judecat doar în timpul regimului Constantinescu, atunci când nu a mai fost posibil un pact între putere și capii Armatei proveniți din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sud-estul Europei, exploatarea conștientă și deliberată a resurselor „imaginarului mimetic”372 se constituie nu de puține ori ca un tip particular de reacție autodefensivă la stimulii unei realități schizoide. Strategia aceasta valorifică, în parte, virtuțile terapeutice ale ficțiunii (funcțiile sale compensatorii și evazioniste în fața unui real prea puțin satisfăcător sunt binecunoscute!), în parte amintește de acea tehnică a camuflajului pe care o stăpânesc la perfecție și unele specii ale regnului animal, redutabile prin capacitatea lor de a induce în eroare. În
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
două ori mai multe decât bărbații. În celelalte categorii, femeile sunt la jumătatea inferioară a scalei și practic nu au acces la grupa superioară: doar 2% dintre femei au salarii din categoria celor mari. Ele nu au luat nici salarii compensatorii când le-au dispărut locurile de muncă. În acest caz, avem clar de a face cu o politică de statxe "„stat". Femeile câștigă mai puțin și dacă au aceleași surse de venituri ca și bărbații. În cazul salariilor și pensiilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mai mari decât domeniile în care lucrează femeile (poștă, telefonie, sănătate, educație, administrație). Prin politica socială a statului au fost definite categoriile de locuri de muncă a căror pierdere conduce la acordarea din bugetul statului a unui număr de „salarii compensatorii” egale ca mărime cu salariul avut înainte de pierderea locului de muncă (industria de armament, minerit, metalurgie, construcții de mașini, cu alte cuvinte, marile industrii care înrolau bărbați). În funcție de „importanța” ramurilor economice, numărul salariilor compensatorii a variat între 12 și 36
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
statului a unui număr de „salarii compensatorii” egale ca mărime cu salariul avut înainte de pierderea locului de muncă (industria de armament, minerit, metalurgie, construcții de mașini, cu alte cuvinte, marile industrii care înrolau bărbați). În funcție de „importanța” ramurilor economice, numărul salariilor compensatorii a variat între 12 și 36 de salarii lunare. Bărbații au fost plătiți să își părăsească locurile de muncă, pe când femeile, nu. „Politicile salariale destinate să asigure în continuare superioritatea muncitorului industrial bărbat față de muncitorul industrial femeie au fost înlocuite
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
iar bărbații, una mai vulnerabilă, o dată ce restructurarea economică (făcută mai ales sub presiunea Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale și Uniunii Europene) a afectat serios mai ales domeniile masculinexe "„masculin"49. c) Venituri mai ridicate și acces la capital Prin salarii compensatorii și grile de salarizare superioare, ca și prin accesul la capital, bărbații au reușit să domine zonele cu venituri mai mari. Aceasta nu ar fi în sine o problemă majoră în societățile dezvoltate. În tranziție însă, acest tip de dominație
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
instantaneu și de automatizare; din cauza limitării indicilor funcționali ai vederii (În special câmpul vizual, acuitatea vizuală), imaginea perceptivă rămâne În mare măsură imprecisă, parcelară, cețoasă, afectând memoria vizuală operațională și structurarea perceptiv-motrică a spațiului grafic. Elevii ambliopi manifestă frecvent tendința compensatorie de a Însoți sau de a Înlocui explorarea vizuală printr-o investigație tactil-chinestezică; În plus, aceștia trebuie să depună un efort suplimentar de concentrare și de mobilizare a experienței anterioare, pentru a fi În măsură să opereze cu imaginea vizuală
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
categoria din care fac parte, toate aspectele menționate până acum sunt afectate, iar eficiența lor În activitatea de Învățare este diminuată semnificativ În comparație cu elevii fără dizabilități. Calitatea reprezentărilor la copiii cu dizabilități senzoriale depinde În mare măsură de calitatea reacțiilor compensatorii (mobilizarea sensibilităților reziduale, restructurarea schemelor funcționale, gradul de interacțiune a analizatorilor) și de momentul instalării deficienței; astfel, putem avea situații În care reprezentările auditive sau vizuale lipsesc, dacă deficiența s-a instalat la naștere, și situații În care reprezentările sunt
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În procesul didactic, creșterea alarmantă a frecvenței tulburărilor de conduită cu efecte directe asupra integrării lor sociale. În cazul copiilor cu dizabilități senzoriale, există premise favorabile pentru o evoluție normală a gândirii, care trebuie valorificate de timpuriu prin stimularea mecanismelor compensatorii, astfel Încât să se diminueze consecințele negative ale deprivării senzoriale specifice. La elevii nevăzători, absența intervenției timpurii conduce la formarea unor reprezentări inexacte sau false, formarea unor noțiuni lacunare, dezvoltarea unei gândiri predominant verbale, șubredă sub aspectul conținutului intuitiv-practic și al
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
asigură activităților psihice, Îndeosebi activităților cognitive, dar prezintă și unele dezavantaje, În sensul că oboseala apare mai repede, capacitatea de concentrare scade, cu precădere În cazul persoanelor cu sistem nervos fragil și fatigabilitate crescută. Atenția postvoluntară dobândește o mare valoare compensatorie și educativă prin exersarea Îndelungată a deprinderii de a fi atent, mai ales În timpul unor activități practice, manuale, implicate inițial În contexte ludice, dar apoi, treptat, și În situații obișnuite de viață. În cazul elevilor cu dizabilități, capacitatea de concentrare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
rezistente la intervenția terapeutic-compensatorie, tratamentul dominant fiind cel medical. În schimb, afecțiunile derivate (cu caracter secundar sau terțiar) sunt mai puțin rezistente, putând fi corectate, compensate sau chiar prevenite prin măsuri psihopedagogice adecvate, În special printr-un proces de Învățare compensatorie inițiat În perioada optimă - atunci când pot fi valorificate oportunitățile specifice perioadei de dezvoltare și acel maximum de resurse potențiale ale copilului. De asemenea, tulburările specifice ale procesului dezvoltării la persoanele cu dizabilități au loc În diferite paliere/sectoare ale structurii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
etc.). Carențele afective determină efecte, uneori ireversibile, În sfera afectivă, morală, comportamentală și caracterială, manifestate prin apatie, neangajare În activitățile ludice și școlare, reținere față de persoanele adulte, insecuritate afectivă și psihică, reducerea capacității de adaptare socială etc. Ca o reacție compensatorie, copilul adoptă un atașament exagerat față de anumite persoane adulte din jur, considerând că lângă acestea Își găsesc securitatea afectivă de care au nevoie. Copilul cu cerințe educaționale speciale la care trebuințele (mai ales cele de securitate afectivă, apartenență și identitate
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cu cerințe speciale sau pentru toate tipurile de persoane cu dizabilități. Ambele implică procese de raționalizare În abordarea „cazurilor” de persoane cu cerințe speciale, strategii de acțiuni recuperatorii care asimilează efectele de progres În dezvoltarea psihică și efectele de recuperare compensatorie. 5.2. Evaluarea elevilor cu cerințe speciale În contextul intervenției educațional-recuperatorii tc "5.2. Evaluarea elevilor cu cerințe speciale În contextul intervenției educațional‑recuperatorii " Evaluarea presupune colectarea unor informații cât mai complete, interpretarea datelor, punerea și rezolvarea problemelor În scopul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
grad ridicat de complexitate; - accesibilizarea Întregului conținut printr-un proces de simplificare, astfel Încât să fie Înțeles și Însușit de elevii cu cerințe speciale; - diversificarea componentelor curriculumului general prin introducerea elevilor cu cerințe educaționale speciale Într-o varietate de activități individuale, compensatorii, terapeutice, destinate recuperării acestora, precum și asigurarea participării lor În mod eficient la activitățile desfășurate În Învățământul obișnuit” (Ainscow, 1994, pp. 98-99). Alte elemente fundamentale de care trebuie să se țină seama la proiectarea curriculumului destinat elevilor cu cerințe speciale sunt
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
probleme există alternativa Înființării unor centre de zi/centre de resurse/recuperare pentru copiii cu dizabilități (prin reorganizarea școlilor speciale actuale), care să includă un număr mic de copii și În care programul de activitate să fie destinat activităților recuperatorii, compensatorii și de consolidare a cunoștințelor primite la școală, iar regimul de viață să fie unul cât mai apropiat de normalitate. Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale În școala obișnuită. Acest model presupune integrarea copiilor deficienți În școli de masă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mai citați cercetători în domeniu, insistă ca noțiunea de stres să descrie, alături de tensiunea provocată, și reacția consecutivă a organismului(von Häcker, H., et. al., 1998, p. 842Ă. Aici își face loc noțiunea de coping, ce include diversele mecanisme psihofiziologice compensatorii, pe scurt, mecanismele de adaptare ce apar în situația de stres. În timp, se dezvoltă, astfel, teoria stresului și a mecanismelor de apărare împotriva acestuia, în cadrul căreia cercetătorii insistă asupra unei bune înțelegeri de dinamică a procesului. Ei descriu două
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
grup. Așadar, amorsele sociale sunt importante pentru comportamentul alimentar. În consecință, dacă în mediul post EEA apar mesaje din partea grupului social de referință de a „mânca mai puțin”, poate fi amorsată anorexia nervoasă. Bulimia nervoasă. Bulimia - mâncatul compulsiv și metodele compensatorii inadecvate pentru a preveni luatul în greutate (de exemplu, tip purgare) - implică un mecanism similar celui din anorexia nervoasă (stimularea mecanismului de a mânca mai puțin), dar aici presiunea grupului spre a mânca mai puțin se exprimă prin mâncatul compulsiv
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]