7,605 matches
-
sexuale, tulburările de comportament din cursul psihozelor, tulburările de comportament ale psihopaților, suicidul, actele criminale. c) Tulburările de comportament de tip mixt sunt acele forme în care coexistă o componentă psihopatologică și una de ordin sociopatic. În acest caz, manifestarea comportamentală majoră externă este net sociopatică, dar ca să se poată produce este necesar un anumit teren psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează aceste manifestări sociopatice. Cele mai tipice forme din această categorie le reprezintă toxicomaniile și alcoolismul. În fața acestor aspecte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
profesional, prin evitarea contactelor cu indivizi sociopați, evitarea sau corectarea imitației unor forme de comportament de tip aberant; lupta antialcoolică și antidrog, prin măsuri de igienă mintală și protecție socială; măsuri cu caracter curativ, medico-psihiatric, în cazul existenței unor tulburări comportamentale, cura de dezalcoolizare, supravegherea dispensarizată etc.; organizarea unor centre de educare și supraveghere a minorilor delincvenți care au tulburări psihice; încadrarea acestei categorii de indivizi în activități socio-profesionale în raport cu starea de deficiență psihică pe care o prezintă; controlul medico-psihiatric periodic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezvoltării hipomaniei, ca și pe acela al stărilor de agitație dezordonată ale maniei propriu-zise. b) Hipostenia constă în scăderea tensiunii psihice, exprimată prin încetinirea fluxului gândirii, diminuarea tonusului afectiv și o inhibiție mai mult sau mai puțin accentuată a dinamicii comportamentale. Se obsevră o „astenie constituțională”, în special la personalitățile introvertite sau la cele de tip schizoid net. În patologie, hipostenia favorizează dezvoltarea stărilor depresive, a neurasteniilor, depresiilor secundare, depresiilor melancoliforme periodice, caz în care poate lua aspectul izolării, inactivității cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru organism și starea de sănătate mintală, constituind un stimulent al acesteia din urmă. Spre deosebire de ea, inactivitatea are consecințe extrem de negative (cu forme și intensități diferite). Consecințele inactivității pot fi: biologice, de ordin fiziologic sau metabolic; psihice, de natură emoțional-afectivă, comportamentale și chiar de tip caracterial; sociale, reprezentate prin izolare, deprofesionalizare, dificultăți de ordin economic; profesionale, legate de inactivitatea profesională, modificarea profilului profesional, schimbarea locului de muncă, a condițiilor de muncă, retehnologizări etc.; morale, care implică o afectare, o alterare a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau pe cea de boală psihică, aparțin domeniului igienei mintale. Referindu-se la studiul psihologic al vieții, Ch. Bühler ordonează aceste cercetări în cinci grupe: studii biografice ale evoluției psihologice a persoanei; studii psihanalitice orientate clinic; studii fundamentate sociologic; studii comportamentale statistice; studii umaniste asupra persoanei. Desigur că toate acestea privesc laturi diferite ale psihobiografiei individuale, dar o viziune completă asupra acesteia nu se poate elabora decât luându-le pe toate în considerare. Cea mai importantă și completă metodă de abordare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este dezagreabil pentru el, trebuie să i se impună acest program. Adaptarea școlară se realizează prin următoarele: inserția sau integrarea afectivă a copiilor; dezvoltarea interesului, a curiozității și a dorinței lor de cunoaștere; cultivarea aptitudinilor; crearea unei ambianțe comunicaționale și comportamentale pozitive. În mod asemănător, dificultățile de adaptare școlară sau aplicarea greșită a metodelor de educație sau învățământ pot duce la rândul lor la situații neplăcute, de felul celor de mai jos: hipertrofia Eului, cu manifestări de tipul paranoiei; izolarea până la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
intrate în vârsta a treia. Orice retragere profesională reprezintă o „sistare” a activității desfășurate de individ, pe care acesta o percepe de regulă în mod dureros, ca pe o „ruptură” în desfășurarea vieții sale, ca pe o „ieșire” din stereotipurile comportamentale, din ritmul de viață cu care era obișnuit. Sistarea activității profesionale presupune schimbări importante în viața individului, pe care le putem sintetiza astfel: schimbarea stilului de viață, diminuarea veniturilor materiale, pierderea statutului și rolului socio-profesional anterior; îngustarea considerabilă a comunicării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
îl pune la adăpost și îi oferă succes imediat. Manipularea managerială presupune „administrarea” continuă a unui volum de informații, de regulă stereotip, creându-se „modele condiționate” de factură pavloviană, care vor fi preluate ca „modele de comportament” stabile. Această „constantă comportamentală” este rezultatul „efectului de îngheț” (T. Moriorty). În sistemul complex de măsuri de „presiune socială” exercitată de putere prin intermediul „tehnicilor de manipulare” trebuie să vedem o formă de „dictatură mascată”, în care nici persoana dictatorului și nici dictatura propriu-zisă nu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
R. Battegay afirmă că masa este „un conglomerat slab organizat, format dintr-un număr mare, nedeterminat, de indivizi, uniți exclusiv prin perceperea unui obiect extrinsec”, lipsindu-le legăturile afective și intelectuale. P.R. Hofstätter vorbește de „omul plural”, cu o structură comportamentală din care derivă grupurile umane: familie, mulțime, clasă, idee, structură redată în schema de mai jos. p. 125 Omul plural Familie Mulțime Clasă Masă Grup Asociație J. Szczepánski deosebește mai multe forme de comunități umane: a) colectivitățile teritoriale, legate de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cultură, venit social, mijloace de producție, nivel de autoritate, poziție sau rang social; c) colectivitățile culturale sau grupurile etnice: uniuni familiale sau ginți (prin înrudire), clanuri (totemice), triburi (modelul cultural), popor (modelul socio-cultural), națiune (instituția statală și politică); d) colectivitățile comportamentale bazate pe conștiința colectivă, psihismul colectiv, modelele de comportament colectiv, în care intră: - reunirea ocazională, reprezentând adunarea trecătoare de persoane preocupate de un eveniment întâmplător; - mulțimea - agresivă, panicată, prădalnică, demonstrativă; - publicul, reprezentând concentrarea unui număr de persoane animate de așteptări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
internă a construcției sale somato-psihice” și „constrângerea externă a mediului”. El receptează, prin intermediul echipamentului său neuropsihic, stimulii de mediu și elaborează răspunsuri. Comportamentul său poate fi descris ca un joc de acțiuni și reacții. În funcție de calitatea, intensitatea și utilitatea variațiilor comportamentale, se disting reacții normale și reacții patologice. Pe aceste considerente, existența individuală ni se înfățișează ca fiind construită din hazard și întâlnire, istoria normală sau patologică a individului având un caracter evenimențial. Istoria unui individ, psihobiografia sa, are un sens
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de modificare, discernământul poate fi atenuat sau complet pierdut. Deliberarea apare ca un proces de analiză simultană a mobilurilor și deciziilor persoanei, ca o punere de acord a acestora în scopul conservării integrității sistemului personalității și pentru elaborarea unei dinamici comportamentale adecvate. Proiecția este procesul prin care personalitatea se eliberează de conținutul intrapsihic reflectat din câmpul realității obiective. Ea este un proces de elaborare a unor elemente creative proprii, specifice individului, pe care acesta le produce în interiorul spațiului său social. Produsele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
desfășoară după schema următoare. Există însă și tipuri de comportament anormale, pe care le vom prezenta în continuare. Comportamentul de tipul crizei psihobiologice apare în perioada pubertății, adolescenței sau la menopauză. Crizele de dezvoltare sau involuție sunt însoțite de schimbări comportamentale, care au un caracter pasager și reversibil. Comportamentul de tip carențial este legat de frustrările afective, carențe educative, conflicte, schimbarea modului de viață etc. Comportamentul de tip sociopatic are un caracter aparent, deviant, de inadaptare socială, agresiv și antisocial. Comportamentul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunitar sau endogeni, reprezentați prin: - o stare de dezechilibru a spiritului comunitar; - relații interpersonale tensionate; - conflicte intracomunitare; - creșterea frecvenței conduitelor antisociale de tip agresiv-delictual, manifestate ca violență; - slăbirea coeziunii interne a grupului comunitar-uman, a spiritului gregar; - limitarea considerabilă a libertății comportamentale; b) factori morbigenetici de ordin extracomunitar sau exogeni, reprezentați prin: - conflicte psihosociale; - schimbări sociale; - factori socio-demografici (creșterea populațională, marginalizarea socială a unor indivizi sau subgrupuri, intrarea unor grupe populaționale străine în comunitatea umană); - factori economici; - schimbări culturale, morale, crize axiologice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
L. Bellak, P.M. Brunetti, M. Bates, N. Petrilowitsch și H. Flegel, M. Bleuler). Studiile actuale situează sociopatiile în cadrul conduitelor antisociale, la frontiera dintre normal și patologic (J. Hochman, Cl. Koechlin, M. Reitter). Acestea reprezintă forma psihosocială a conduitelor de tip comportamental psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociopatiile în cadrul conduitelor antisociale, la frontiera dintre normal și patologic (J. Hochman, Cl. Koechlin, M. Reitter). Acestea reprezintă forma psihosocială a conduitelor de tip comportamental psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control și dezinteresul părinților sau al educatorilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și adolescență). Conduitele sociopatice au un caracter aberant, dezordonat, antisocial. Ele prezintă un mare polimorfism al manifestărilor, dominat de caracterul lor antisocial, cu un potențial infracțional crescut. Sociopații se caracterizează prin dificultăți majore de adaptare și integrare datorate unui model comportamental primar greșit. Pentru sociopați, relația „cauză-efect” în organizarea și desfășurarea comportamentului este subiectivă, de factură negativă, dominată de satisfacerea imediată a pulsiunilor primare fără controlul conștiinței morale. Acești indivizi sunt înclinați să găsească soluții și justificări ale acțiunilor pe care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pozitive de conformare la normele de conduită morală, ci printr-o atitudine violent-protestatară, de respingere a normelor de comportament normal statutate de societate și legile morale. Caracteristică pentru sociopați este scăderea simțului moral, precum și incapacitatea acestora de a discerne acțiunile comportamentale proprii în raport cu sistemul de valori sociale, îngustarea câmpului conștiinței și a simțului de răspundere social-juridică, ceea ce face ca între sociopați și restul societății să se producă o ruptură. Profilul personalității sociopaților, de natură contradictorie, oscilantă și imprevizibilă, implică două direcții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a relațiilor interpersonale ale sociopatului; comportamentul acestuia va avea un caracter de imoralitate, pasivitate și parazitism, datorat situației de marginalizare și dependență socială, dar și de agresivitate, prin care el va căuta să „compenseze” acest statut de marginalizare/excludere. Devianțele comportamentale ale sociopaților se manifestă în trei direcții în raport cu normele sociale și cu ceilalți membri ai comunității umane, după cum urmează: a) tulburări de adaptare, care constau în: instabilitate, inadaptare, conflictualitate, atitudine de respingere negativă a sistemului de valori ale modelului socio-cultural
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
oportunitățile legitime și cele ilegitime rămâne constantă, creșterea devianței tinde să varieze în raport cu numărul de oportunități; normele reprezintă tendințe culturale. Așa cum se poate desprinde din cele discutate, conduitele de tip deviant prezintă o paletă extrem de variată și complexă de manifestări comportamentale, reacții, atitudini și acțiuni, care, prin caracterul lor, se opun formelor de conduită conforme cu normele socio-culturale, juridice și moral religioase ce reprezintă aspectul normal al acestora. Din aceste considerente trebuie să acceptăm faptul că devianța reprezintă efectul acțiunii unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atacuri armate, crime în masă, distrugeri materiale (clădiri, rețele de comunicație, instalații electrice, de alimentare cu apă etc.); 7) conduitele de manipulare, care au în multe situații ca intenție o înclinare către devianța antisocială, urmărind a „forma” și „induce” manifestări comportamentale, modele de gândire, forme de sensibilitate etc. care, ca efect imediat sau la distanță, să favorizeze formarea unei mase populaționale docile, lipsită de dorințe, de idealuri, care prin manipulare să poată fi „folosită” în direcția dorită de cei care o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prostituția este un tip de conduită deviantă, ce reprezintă un scenariu în care intervin tot trei factori, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: p. 157 Prostituata (persoana dependentă) Respingere social-morală reprobare Modelul socio-cultural și valorile morale permisivitate comportamentală mascată Partener ocazional Tendințe pulsionale erotico-sexuale Presiuni erotice În acest „scenariu”, rolurile și tipurile de relații interumane au un caracter specific: a) prostituata este persoana dependentă, care exercită presiuni erotice asupra potențialilor săi parteneri; b) partenerul ocazional este persoana care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instabilitate, tulburări de somn, coșmaruri, reacții de tip exploziv. Se notează schimbări de personalitate cu consecințe asupra conduitei și a vieții individului. Efectul persecuțiilor îndelungate constă în dezvoltarea unei stări de anxietate permanentă, cu blocarea progresivă a emoțiilor și inhibiție comportamentală. În aceste condiții apar tulburări psihice și reacții psihosomatice. Influența factorilor socio-represivi (tortură, marginalizare, izolare socială, tratamente inumane etc.) va contribui la instalarea unei „atmosfere socio-culturale de tortură”. J-Corradi și colaboratorii vorbesc despre o cultură a fricii și despre grupuri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acordarea unui suport material și social pozitiv și protector, evitarea expunerii la situațiile de risc, servicii medicale de urgență. 6. Psihoigiena persoanelor din penitenciare Persoanele internate în penitenciare suferă sub influența mediului carceral importante și variate schimbări de factură emoțională, comportamentală, de comunicare, cu implicații asupra personalității lor. Acestea se datorează următorilor factori: - izolarea de mediul familial, social, profesional; - impunerea unor restricții disciplinare; - pierderea libertății de mișcare și acțiune individuală; - dependența și ascultarea față de personalul de supraveghere; - igiena deficitară; - subnutriția; - îngustarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe un teren fragil. Un rol deosebit îl au formarea individului modelul educativ și „modelul uman” pe care îl adoptă tânărul. În acest sens, trebuie evitate acele situații ale vieții care pot provoca o stare de „conversiune” spirituală, ideativă sau comportamentală. Se vor evita situațiile tensionate, stresul prelungit, condițiile intelectuale ambigue, care pot genera suspiciune sau interpretări eronată. Se va cultiva o atitudine de deschidere și toleranță în relațiile interpersonale, de comunicare liberă, deschisă. d) Psihoigiena ciclotomicilor și a schizoizilor Tratarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]