8,853 matches
-
legi cu domenii de acțiune limitate. Dată fiind compartimentarea naturii, despre care aflăm tot mai mult odată cu progresele cercetării, noi nu ar trebui să aspirăm la mai mult decât la cunoașterea unor regularități de diferite niveluri de generalitate, care guvernează comportarea sistemelor din natură. Ideii că lumea fizică este unitară la nivelul ei fundamental și că, prin urmare, cercetarea ei va trebui orientată de un principiu cu valoare regulativă universală, Cartwright îi opune „pluralismul nomologic metafizic”, punctul de vedere conform căruia
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Această apropiere dintre Kant și utilitariști merită toată atenția. Înainte de a mă opri asupra ei, câteva cuvinte despre rațiunea morală comună. (Expresia folosită în mod curent de Kant este gemeine sittliche Vernunft.) Există reprezentări despre bine și rău care orientează comportarea și evaluarea comportării oamenilor în toate comunitățile. Cu greu s-ar putea contesta convergența remarcabilă a unor asemenea reprezentări care sunt caracteristice pentru tradiții culturale și religioase dintre cele mai diferite. Bunăoară, a rezista unor înclinații egoiste mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant și utilitariști merită toată atenția. Înainte de a mă opri asupra ei, câteva cuvinte despre rațiunea morală comună. (Expresia folosită în mod curent de Kant este gemeine sittliche Vernunft.) Există reprezentări despre bine și rău care orientează comportarea și evaluarea comportării oamenilor în toate comunitățile. Cu greu s-ar putea contesta convergența remarcabilă a unor asemenea reprezentări care sunt caracteristice pentru tradiții culturale și religioase dintre cele mai diferite. Bunăoară, a rezista unor înclinații egoiste mai mult sau mai puțin puternice
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
legea (din punct de vedere obiectiv) și respectul pur pentru această lege practică (din punct de vedere subiectiv), deci maxima de a mă supune unei asemenea legi chiar în dauna tuturor înclinațiilor mele.7 Întrebarea hotărâtoare pentru aprecierea morală a comportării noastre va fi, pentru Kant, dacă mobilurile comportării stau în respectul pentru legea morală sau în înclinație. Că respectul pentru lege este cel care mă determină să acționez într-un anumit fel este cel mai ușor de constatat atunci când imperativelor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pur pentru această lege practică (din punct de vedere subiectiv), deci maxima de a mă supune unei asemenea legi chiar în dauna tuturor înclinațiilor mele.7 Întrebarea hotărâtoare pentru aprecierea morală a comportării noastre va fi, pentru Kant, dacă mobilurile comportării stau în respectul pentru legea morală sau în înclinație. Că respectul pentru lege este cel care mă determină să acționez într-un anumit fel este cel mai ușor de constatat atunci când imperativelor rațiunii li se opun înclinații puternice. Ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și orice ideal de altfel, acționează asupra omului cu predispoziții bune nu în mod „strivitor”, ci stimulator. Se poate oare contesta că o ființă care are conștiința legii morale, respect pentru lege și, totodată, conștiința distanței care separă starea și comportarea ei de exigențele absolute ale legii are imboldul îmbunătățirii stării și comportării sale morale? A afirma că raportarea la maiestatea legii morale pure îl strivește, și nu îl înalță pe om, este același lucru cu a spune că acea consțiință
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în mod „strivitor”, ci stimulator. Se poate oare contesta că o ființă care are conștiința legii morale, respect pentru lege și, totodată, conștiința distanței care separă starea și comportarea ei de exigențele absolute ale legii are imboldul îmbunătățirii stării și comportării sale morale? A afirma că raportarea la maiestatea legii morale pure îl strivește, și nu îl înalță pe om, este același lucru cu a spune că acea consțiință care separă realizările în cunoaștere ce sunt la îndemâna unei ființe sensibile la
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
tragică îndeosebi de experiențe istorice mai recente, că în sisteme dictatoriale opresive oamenii cei mai buni trebuie să accepte compromisuri pentru a promova cauze față de care se simt moral angajați 34. Atunci când a formulat legi morale, înțelese drept reguli de comportare ce trebuie urmate necondiționat, el nu ar fi ținut seama îndeajuns că cei care atentează în mod condamnabil la viața și demnitatea unor ființe omenești vor trebui să fie combătuți cu toate mijloacele, că există situații in care trebuie ales
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mi se pare tentant să reflectăm asupra unui ideal de viață diametral opus, idealul propus de Immanuel Kant. Etica lui Kant este, cum bine se știe, o etică a datoriei. Pentru Kant, datoriile se exprimă în toate acele maxime de comportare pe care le va urma o ființă omenească în măsura în care comportarea ei va fi dictată numai de rațiune. Aceste maxime sunt imperative ce rezultă din scopuri stabilite de rațiune. În opoziție cu scopurile care exprimă pornirile noastre egoiste, exclusiviste, scopurile stabilite
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
viață diametral opus, idealul propus de Immanuel Kant. Etica lui Kant este, cum bine se știe, o etică a datoriei. Pentru Kant, datoriile se exprimă în toate acele maxime de comportare pe care le va urma o ființă omenească în măsura în care comportarea ei va fi dictată numai de rațiune. Aceste maxime sunt imperative ce rezultă din scopuri stabilite de rațiune. În opoziție cu scopurile care exprimă pornirile noastre egoiste, exclusiviste, scopurile stabilite de rațiune sunt universalizabile. Ele vor fi acceptate de toate
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în limitele rațiunii pure, care a fost publicată în 1793! Cuvintele sunt slabe pentru a evoca contrastul dintre atitudinea atâtor autori dornici de reputație, acei autori care invocă cu insistență, dar fără bune temeiuri, însemnătatea și originalitatea ideilor lor, și comportarea lui Kant care, deși pe deplin convins că rezultatele la care a ajuns vor pune filosofia pe baze noi, a amânat mulți ani publicarea lor preocupat doar de temeinicia elaborării, și nu de o recunoaștere publică cât mai grabnică și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pe care își va afirma propriul său punct de vedere: Nu există nici o religie pe lume care să se reducă, pur și simplu, la o morală. Din orice atitudine religioasă decurge, pentru cel ce o practică, un anumit fel de comportare față de realitățile concrete. Această comportare se poate formula și codifica, constituindu-se într-un sistem de morală. Dar sistemul nici nu e valabil prin el însuți, nici nu are o existență autonomă; ci trăiește numai în funcție de atitudinea religioasă respectivă, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
propriul său punct de vedere: Nu există nici o religie pe lume care să se reducă, pur și simplu, la o morală. Din orice atitudine religioasă decurge, pentru cel ce o practică, un anumit fel de comportare față de realitățile concrete. Această comportare se poate formula și codifica, constituindu-se într-un sistem de morală. Dar sistemul nici nu e valabil prin el însuți, nici nu are o existență autonomă; ci trăiește numai în funcție de atitudinea religioasă respectivă, ca un reflex al ei.92
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lor de a gândi și de a simți este înrădăcinat în forme istorice de viață, care vor fi caracterizate drept configurații unice și irepetabile. Sunt acele forme de viață care modelează, prin tiparele lor, nu numai sensibilitatea, gândirea, aspirațiile și comportarea masei, ci își pun pecetea și asupra celor mai înalte și mai personale inițiative ale geniului creator. Instanța supremă, cea care dă măsura tuturor lucrurilor, nu este rațiunea pretins universală, ci o formațiune istorică. Subiectului transcendental și subiectului moral autonom
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
practice, principiul libertății. Ei pot fi împărțiți acum din nou în minori și majori. Sunt minori sau sub tutelă toți cei care, datorită incapacității de a face uz de propria lor rațiune, acceptă fără examen critic opinii, obiceiuri, reguli de comportare, instituții, ierarhii consfințite prin vechime, tradiție și autoritate. Ei sunt sub tutelă deoarece, în ochii lor, autoritatea supremă este ceva ce vine din afară: opinia dominantă, tradiția, instituțiile consacrate. Instanțe exterioare sunt tutorii lor. Individul iese de sub tutelă de îndată ce învață
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
momentul arestării era student la Drept în Iași. Țurcanu îi face două caracterizări interesante în anchetă: Pușcașu Vasile nu a fost atras în organizația legionară pe baza unor convingeri serioase, că în acțiunea de așa-zisă reeducare a avut o comportare net împotriva legionarilor, că pușcăria îl învățase minte de a mai activa ca legionar. Știa de frica organelor de stat, era un om realist, lipsit de misticismul legionar și trăirea vieții legionare, avea oarecari vicii (femei, băutură), însă nu era
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sa: Dan Dumitrescu și Aristotel Popescu erau atât de îngroziți de ideea că Țurcanu ar putea să reapară în celulele lor din Jilava pentru a relua bătăile, încât denunțau fără încetare pe toți deținuții ori gardienii care nu aveau o comportare adecvată. Demența i-a împins până la a refuza pâinea lăsată pentru ei la toaletă de către vecinii de celulă 1, fiindcă nu puteau accepta ideea că Țurcanu murise și suspectau permanent că erau supuși încercărilor. A fost executat, conform actelor oficiale
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
despre adaptarea sa la condițiile detenției și destul de puțin despre modul în care același individ se va comporta în libertate. Analiza lui Goffman asupra proceselor de adaptare și tacticilor utilizate de către instituționalizați (îndeosebi „tactica colonizării”) conduce la concluzia că „buna comportare” a deținutului nu poate fi privită decât cel mult ca simplă prezumție a „bunei comportări” dincolo de spațiul penitenciarului. Sistemul de organizare a detenției poate fi descris prin sintagma „închisoare în închisoare”; între regimul deschis și cel de maximă siguranță, perspectivele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
se va comporta în libertate. Analiza lui Goffman asupra proceselor de adaptare și tacticilor utilizate de către instituționalizați (îndeosebi „tactica colonizării”) conduce la concluzia că „buna comportare” a deținutului nu poate fi privită decât cel mult ca simplă prezumție a „bunei comportări” dincolo de spațiul penitenciarului. Sistemul de organizare a detenției poate fi descris prin sintagma „închisoare în închisoare”; între regimul deschis și cel de maximă siguranță, perspectivele asupra deținutului sunt fundamental diferite. Pe acest continuum, regimul de maximă siguranță reprezintă „forma tip
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
instituție asupra deținutului îi lasă totuși acestuia o anumită autonomie. Traseul parcurs de deținut are ca punct final, înaintea momentului eliberării, plasarea acestuia în sistemul regimului deschis. Pentru a fi plasat în acest regim, trebuie îndeplinite cumulativ două condiții: buna comportare în timpul executării detenției și durata restului de pedeapsă de cel mult un an până la împlinirea termenului care îi dă dreptul la eliberarea condiționată. În același timp, unele categorii de deținuți (persoanele condamnate la pedeapsa închisorii și condamnații pentru fapte comise
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
presiuni din partea personalului instituției, astfel încât deținutul să adopte atitudini conforme așteptărilor administrației (prezumția este că așteptările acesteia coincid, cel puțin prin finalitatea lor, cu cele ale societății din afara penitenciarului). Trecerea de la un regim la altul depinde, așadar, de două elemente: comportarea deținutului și perceperea acestui comportament de către administrație ca semnificativă pentru reintegrarea în societate. În termenii proiectului de lege, respectarea regulilor instituției („buna conduită” a deținutului) are semnificații legate direct de lumea de afară; un asemenea deținut, care face eforturi pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
drepturi se face în grade diferite, în funcție de regimul de executare a pedepsei; apoi, administrația are posibilitatea să limiteze sau chiar să anuleze exercițiul acestor drepturi, pe perioade limitate, atunci când deținutul nu respectă regulile locului de detenție. Faptul că o „bună comportare” a deținutului poate determina o utilizare suplimentară a acestor drepturi dezvăluie adevărata lor natură: deși, în principiu, sunt drepturi, în realitate, funcția lor esențială este aceea de recompensă, element important prin care administrația își exercită controlul asupra deținuților. Cele mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
familiale sau de altă natură”). În același timp, permisiunea ieșirii din penitenciar contribuie la pregătirea reintegrării sociale a deținutului, atenuând efectele deculturației, produsă ca urmare a ruperii contactelor cu lumea din afara instituției, uneori pentru o perioadă îndelungată. Pe lângă condiția bunei comportări a deținutului, permisiunea de ieșire din penitenciar se acordă în funcție de regimul de executare a pedepsei și de durata executată din pedeapsă (cu excepția situației în care în familia deținutului au intervenit evenimente tragice). Pentru obținerea supunerii deținuților, administrația penitenciarului dispune de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
disciplinare se referă la eventualele comportamente prin care sunt afectate exercitarea funcției de supraveghere (punctele a, c, e din proiectul de lege) sau organizarea satisfacerii în mod birocratic a trebuințelor masei de deținuți. Dacă în centrul sistemului de recompense buna comportare, „participarea la activitățile socioeducative, în general eforturile de reintegrare, ocupau un loc central, în lista abaterilor disciplinare acestea ocupă o poziție periferică. Singura abatere disciplinară legată de aceste activități este formulată în mod destul de vag la punctul b. „Tulburarea în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ales În dicționare: DOAGĂ, doage, s.f. 1. Fiecare dintre bucățile de lemn (puțin Încovoiate) care formează corpul unor vase strânse În cercuri. ? Expr. A-i lipsi cuiva o ~ sau a fi (cam) Într-o ~ = a fi trăsnit, nebun; a avea comportări anormale. 2. Fig. Fire, mentalitate (ciudată, sucită). ? Expr. A ajunge (sau a veni, a cădea) În ~ cuiva = a ajunge să se identifice ( În sens rău) cu cineva În felul de a fi, de a gândi. - Lat. doga. - În indicii de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]