41,330 matches
-
nepărtinitor". Dovezile abundă, atît pe palierele înalte, cît și pe cele mai modeste, atît la noi, cît și aiurea. Un poet care scrie și pagini de critică e Cassian Maria Spiridon. Definindu-se ca optzecist, d-sa își arogă o conștiință specifică, sub semnul unui dramatism al oscilației între condițiile istorice vitrege, înainte ca și după cotitura din 1989: "Sîntem o generație prinsă între comunism și capitalism; prea tîrziu desprinsă din comunism și insuficient de devreme intrată în capitalism. Sîntem prea
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
imnuri de slavă conducătorului iubit (așa mort cum e) și patriei socialiste. Dar acum, se pare, indicațiile nu le mai vin de la partid, iar Moscova e puțin probabil să mai fie interesată. Mai știi, poate o fac dintr-o înaltă conștiință comunistă". Deci o regurgitare a ideologizării lor, pe cît de repulsive, pe atît de incurabile. Însă exigența lui Cassian Maria Spiridon funcționează și în cazul unor scriitori de altă talei. D-sa dă seama limpede că efectul public al colaboraționismului
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
etc. Bietul cititor, după o lectură în multe locuri plicticoasă și agramată, va rămîne cu impresia că toată scriitorimea era în colimatorul securității și nu mai puțin pornită împotriva regimului". Volumul lui Cassian Maria Spiridon este o onorantă fișă de conștiință a autorului său. Cassian Maria Spiridon: Atitudini literare, Ed. Cartea Românească, 1999, 272 pag., preț nemenționat.
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
se amestecă și teroarea, specifică unui regim totalitar. Autorul povestește ce s-a întâmplat în timpul comunismului pe înțelesul celor din Occident. El știe că este nevoie de sex, de violență, de un ritm dinamic al "acțiunii" pentru a ajunge la conștiința spectatorului din Vest. Foarte expresivă - și plină de dramatism - este reprezentarea amestecului de valori și false valori de după 1989, a ceea ce un cunoscut eseist francez numea "dezghețarea" gunoiului. De asemenea, se remarcă interferența realitate-ficțiune, practicată de autor cu virtuozitate (el
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
românească, Globalism, multiculturalism și literatură comparată, studiul face o incursiune în istoria - antagonică, dar și interferentă - a primelor două concepte din titlu, urmărind, la capătul ei, să marcheze însemnătatea pe care literatura (îndeosebi cea comparată) și-o menține în modelarea conștiinței și comportamentului oamenilor de la răscrucea de secole și milenii la care ne aflăm. " Ceea ce este caracteristic literaturii, scrie Nemoianu, în opoziție cu tradițiile discursului religios sau socio-politic, precum și cu ale celui științific, este faptul că o parte a identității constitutive
Rolul literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]
-
Pilat. Răspunsul corului la întrebarea " Ce trebuie să fac cu Isus, despre care se spune că este Christos?" - "Să fie crucificat" ("Lass ihn kreuzigen!") strigătul repetat al poporului, este literalmente preluat după textul Evanghelistului Matei. Muzica așează în glasuri feminine conștiința că El este Mântuitorul. Pasiunea își urmează deznodământul: drumul supliciului, mișcarea celor trei simboluri ale crucii, popasurile. Crucificarea nu are cum fi înălțare, ci prăbușire la picioarele înaltului semn al creștinătății. Trupul gol al lui Isus: plastica tablourilor clasice. Dar
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
Heston apărînd și în chip de președinte al Ligii Naționale de Fotbal. O apariție in cameo ca și cea a lui Stone însuși: comentator sportiv echilibrat. Figuri de stil mai mult sau mai puțin postmoderniste într-o polifonie coregrafiată în conștiințe și pe stadioane, emoționant micro și macro cinematografiată.
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
Homme différent de L'Antiquité è nos jours), milenarismele și apocalipsul (Sfârșitul lumii. O istorie fără sfârșit), spațiul cosmic (L'Exploration imaginaire de l'espace), imaginarul istoric (Jocul cu trecutul), miturile politice (Mitologia științifică a comunismului, Istorie și mit în conștiința românească). Imaginarul științific face și el obiectul unei analize fascinante prin chiar scopul său - adevărul științific al unei epoci nu se confundă întotdeauna cu dreptatea științei (ca să-l parafrazez pe Faulkner). Feminitatea, lumile imaginare, Infernul și Paradisul (unde linia urmată
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
Gheorghe Grigurcu Se vorbește, emfatic, la noi, despre "marea conștiință" a cîte unui prozator sau poet, din rîndul celor care, în paralel cu rezervele lor mai mult ori mai puțin accentuate față de regimul comunist, i-au adus mari servicii, înregistrîndu-se cu voluptate în rîndul privilegiaților săi. Despre "marea conștiință" a
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
marea conștiință" a cîte unui prozator sau poet, din rîndul celor care, în paralel cu rezervele lor mai mult ori mai puțin accentuate față de regimul comunist, i-au adus mari servicii, înregistrîndu-se cu voluptate în rîndul privilegiaților săi. Despre "marea conștiință" a unor scriitori ale căror merite sînt incontestabile, dar, evident, nu în direcția unei exemplarități de conștiință, pe care poziția lor de nomenclaturiști culturali (și nu numai) o făceau imposibilă. Ambiguitatea lor e trecută în contul unei "demnități" și al
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
mai mult ori mai puțin accentuate față de regimul comunist, i-au adus mari servicii, înregistrîndu-se cu voluptate în rîndul privilegiaților săi. Despre "marea conștiință" a unor scriitori ale căror merite sînt incontestabile, dar, evident, nu în direcția unei exemplarități de conștiință, pe care poziția lor de nomenclaturiști culturali (și nu numai) o făceau imposibilă. Ambiguitatea lor e trecută în contul unei "demnități" și al unei "temerități" jenant exagerate, cînd nu de-a dreptul de fantezie. Și aceasta în situația în care
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
a supraviețuirii într-un regim concentraționar. Să ne oprim acum asupra altor două aspecte ale Jurnalului, care dă în vileag, precum un autoportret, firea scriitorului, o fire complexă, greu de redus la o unitate rezumativă. E vorba aci de o conștiință de sine a arlechinului de ocazie, care, oferindu-se spectacular, înțelege a-și domina, fie și pe o cale indirectă, auditoriul: În societate îi plăcea să ocupe un loc central, avea replică promptă, amuzantă, gata să-și pună în inferioritate
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
desfășura faconda") și victimizarea la care a fost supus. E vorba de o "nepregătire", de o înclinație către un alt fel de viață pe care circumstanțele totalitarismului o spulberă, transformînd acest exemplar al vitalității gîlgîitoare, rabelaisiene, într-un deținut de conștiință și chiar într-un deținut în sensul propriu al termenului. Spiritul său extrovertit, dornic de comunicare, de jubilare într-o colectivitate receptivă, ajunge a fi intoxicat, nevoit a fabrica antidoturi: "calambururi, parafraze discreditante, aglutinări, paradoxe și multă, multă ironie". Frondeurul
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
traseul propus pentru a evidenția publicului cinefil splendoarea în ceață și ploaie, splendoarea în iarnă, care conferă valoare deosebită filmului. Prima secvență revine în memorie: o siluetă crucificată parcă prinde viață meșterind la un felinar de catarg. Ideea direcției de conștiință e indusă astfel aproape subliminal, urmând ca pe parcurs, într-o acumulare de detalii varii, să se dezvolte în paralel deznodământul, dar și demonstrația de principii. Principii etice și etnice se-ntretaie și se-ntrepătrund pe măsură ce descoperirea în doi a
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
decenii a culturii române. De altfel, problemele dezbătute în Frica de libertate își mențin și azi actualitatea. Mai mult, ele dobândesc contururi noi - aici, acum. Nu trebuie uitat că personalități de primă importanță ale spațiului cultural german - ca Jaspers, cu Conștiința culpei (1946), sau Jung, cu Wotan (1936), După catastrofă (1945), sau Lupta împotriva umbrei (1946) - au încercat încă de foarte devreme să deceleze și să elucideze accentele iraționale ale nazismului. În ceea ce ne privește, asemenea tentative - având ca obiect comunismul
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
care, în fine, răstoarnă establishmentul... * * * Sau: Domnia proștilor... Extraordinara cruzime,... imobilitate... lipsă totală de scrupule gregară a proștilor... Proști, Măria ta, dar mulți!... Asta-i totul. De aceea, proaspetele democrații... * Întunericul este un element important al umilirii și înfrîngerii unei conștiințe, - mai mult ca sigur Gorki. * * * În satul S. (acum pot preciza: Scornicești, n.n.). Tipii parveniți care se țin numai de folclor și care tocmesc zilieri, țărani săraci din Scor(nișcești) o duc într-o veșnică sărbătoare, în euforia lor folclorică
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
cu "o mărire de 110 lei a alocațiilor, tovarăși" (mai țineți minte esența discursului dictatorului dinaintea sfîrșitului - stați la locurile voastre - și mituirea!), uitarea s-a plătit cu luarea poverii libertății, a poverii gîndirii libere de pe umerii tuturor și delegarea conștiinței prin mecanismele terorii. România a devenit o țară a înlocuitorilor - democrația devenise democrație populară, inventatorii, inovatori, iar scriitorii, agitatori. Armata română ducea război în munți contra cetățenilor români, îmbrăcată în uniforme de împrumut, generalii erau de fapt politruci iar ofițerii
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
380 ș când avea aproximativ 20 de ani, începe călătoriile spre Răsărit, însoțit de prietenul său, monahul Gherman”. Apoi popasuri ș cu anii, în Europa și Asia, începând de la Locurile Sfinte. Mi se pare normal și responsabil ca unor asemenea conștiințe ale teologiei, așa cum s-a impus și Dionisie Exiguul, să le înregistrăm ca pe niște ființe sfinte care au scris pentru toți credincioșii apuseni, uneori la îndemnurile prelaților din acea parte a lumii. Dionisie Exiguul a fost chemat la Roma
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
continente, spre alte climate ale spaimei/ și bucuriei de moarte!// dimineața: ca un cuțit vesel și însetat" (conserve cu carne de tun șimnul de stat, în varianta paul viniciusț). E oarecum firesc ca o asemenea dezinvoltură să ducă la plinătatea conștiinței de sine, la o anume infatuare. Iat-o în expresia unui autocomentariu grandilocvent: "Ești vie, pentru că vreau eu, killer-ul plăcerilor amînate. Eu, care nu amîn nimic, lovind cetate după cetate. Luîndu-te în primire cu tot arsenalul din dotare și cabrîndu-te
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
înghesuindu-i în/ micuțul automobil cu tabla cabrată/ decît să strivești/ acceleratorul în căutarea unei zile încă neexplodată" (lică, pictatorul, subsemnatul). Unele jocuri (de cuvinte, de versuri, de poeme) sînt însă excesive, ieșind din decorul poetic. Alcătuiesc "eclipsele" spontane ale conștiinței autocritice a autorului: "adică: triumvirat ('nalt la stat, mare/ la sfat). nevasta epitafului încă se mai/ veselea prin crîșmele orașului./ din/ castitatea ei nu mai rămăsese decît/ o blenoragie blondă - o blenoragie îndelung/ studiată, din sîngele ei încă își mai
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
ochilor noștri" (adevărul este o cîrtiță albă). Efectele unui asemenea mod de-a fi sînt multiple. Mai întîi apare consemnarea minuțios-detașată a fenomenelor mărunte, îngroșată uneori cu trăsături fantaste (singurătatea acută e predispusă a halucina). Dar imaginea nu aparține, în conștiința poetului, lumii ca atare, ci unui tablou. Astfel autorul se desprinde - izbăvitor - de concret, nu și-l asumă decît în chip simbolic: "dar dacă vrei să pictezi tot ce se întîmplă/ prin apropiere/ va trebui să scoți bateriile din scorbura
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
sunt tot atîtea clipe...! Ce fel de clipe? Prezente, trecute, imaginare, reale? Un lucru este destul de evident pentru a fi afirmat - ele nu seamănă unele cu altele. De fapt ele nu există. Ele sunt entități fictive care au apărut în conștiință nu se știe cum! Timpul este o sumă de entități fictive. Și totuși închipuirea lucrează cu aceste mici ficțiuni permanent și într-un mod obsedant. Pe calea asta toată viața se împarte și se parcelează. Ea devine obiect luat în
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
și în reviste ca 22 sau Ramuri, s-au constituit - datorită consecvenței atitudinii și unității de stil - într-o operă. Acum, adunate într-o carte, ele par concepute anume pentru a face parte dintr-un întreg, ca expresie a unei conștiințe critice ne-scindate și ne-labile și ca document al unei epoci literare. Un critic calm în lupta de idei Volumul Lumea criticului are trei compartimente. Primul cuprinde intervenții - inevitabil polemice - în discuția publică privind literatura română de azi. Al
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
realitate paralelă, cu propriile reguli și interdicții, acești cîndva nebuni nu fac decît să se supună compromisului, convenției, banalului. Din contră, pentru Mari, o avocată vindecată de sindromul panicii, care fuge de această "normalitate a nebuniei", nebunia se naște din conștiința diferenței și din dorința de libertate, din triumful propriilor alegeri și din acea singurătate a alegătorului de cursă lungă. Pentru Veronika însă, descoperirea interiorității și curajul de a-și urma pornirile se dovedesc a fi experiențe liminare, căci ele ajung
Veronika se hotărăște să trăiască by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17000_a_18325]
-
triumful propriilor alegeri și din acea singurătate a alegătorului de cursă lungă. Pentru Veronika însă, descoperirea interiorității și curajul de a-și urma pornirile se dovedesc a fi experiențe liminare, căci ele ajung să se confunde cu nașterea iubirii și conștiința morții: șștie că medicamentele i-au afectat iremediabil inima și că va muri în cinci zile. Are doar acest scurt interval ca să trăiască, să facă toate lucrurile pe care și le-ar fi dorit - să pună toate întrebările și să
Veronika se hotărăște să trăiască by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17000_a_18325]