2,825 matches
-
de sat și cuprinzând urmele a trei așezări una neolitică, alta din perioada Latène (cultura geto-dacică) și o a treia din secolele al VIII-lea-al IX-lea. Un al patrulea obiectiv din comună, clasificat ca monument de arhitectură, este conacul Zarifopol (1850), astăzi devenit școala din satul Cârligi.
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
sit ce cuprinde urmele unor așezări din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov) și din Epoca Medievală (secolele al VIII-lea-al XVI-lea). Alte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1803-1808) din satul Gâșteni; conacul Leon Furnuraki (1906); primăria comunei (1940-1943) și școala (1903) ultimele trei aflate în satul Răcăciuni. Bustul lui Alexandru Ioan Cuza, realizat în 1912 și aflat în parcul central al satului de reședință este clasificat ca monument de for public.
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic vestigiile unei așezări medievale (secolele al XIV-lea-al XV-lea) aflate la est de DN2. Alte patru sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Pantelimon” (1859) din satul Berești, conacul Elias (secolul al XIX-lea), biserica „Sfântul Nicolae” (1809) și școala (1906), toate trei din satul Sascut. În fine, monumentul eroilor din războiul de independență, clasificat ca monument memorial sau funerar, datează din 1910.
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]
-
la județul Bacău, reînființat; tot atunci satul Strugarii de Sus (fost Năsoești) a fost desființat și comasat cu satul Strugari. Singurul obiectiv din comuna Strugari inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este fostul conac Veninoaia din satul Petricica, astăzi școală. Clădirea construită în secolul al XIX-lea este clasificată ca monument de arhitectură.
Comuna Strugari, Bacău () [Corola-website/Science/300703_a_302032]
-
moșia Casotta un împrumut de la Prima Societate de Credit Funciar Român, acesta figurează ca unic proprietar al moșiei, moștenită de la tatăl său, Athanasie, și cumpărată parțial de la fratele său, Alexandru, prin actul de vânzare-cumpărare nr. 332/1883. Proprietarul inițial al „Conacului Procopie Cașota” a fost Procopie Casotta (1852 - 21 septembrie 1910), mare proprietar, politician, filantrop, provenind dintr-o familie cu origini aromâne, proprietar al moșiei Oața sau Casotta. Membru al organizației județene a Partidului Național Liberal, președinte al Consiliului Județean, deputat
Casota, Buzău () [Corola-website/Science/300801_a_302130]
-
Partidului Național Liberal, președinte al Consiliului Județean, deputat, senator, membru în Comitetul de supraveghere și administrație al Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”. Conform Listei Monumentelor Istorice - Județul Buzău, 2004, imobilul are statut de monument istoric, fiind nominalizat la poziția 586, cod BZ-II-m-B-02375 („Conacul Procopie Cașota, sat Casota; comuna Glodeanu-Siliștea, datat 1872”). Într-o monografie a satului Corbu, alăturat, la nord, localității Casota, realizată în 1944 de către invățătorul Ion Vișan, se face referire la testamentul lui Procopie Casotta din data de 2 decembrie 1905
Casota, Buzău () [Corola-website/Science/300801_a_302130]
-
să se construiască un spital și o școală. Eforia Spitalelor Civile din București a admis donația și a realizat ambele prevederi testamentare. Mai multe documente editate între anii 1929-1930 menționează proprietatea Ministerului Instrucțiunii și Cultelor asupra clădirilor fostei moșii Casotta: conacul, alături de clădirea destinată spitalului, construită de către Eforia Spitalelor Civile din București (legatara testamentară a donatorului) din donația lui Procopie Casotta, acestea fiind administrate de către Comitetul școlar înființat în aprilie 1930. Școala purta titulatura: Școala Inferioară de Meserii „Procopie Casotta”. Atelierele
Casota, Buzău () [Corola-website/Science/300801_a_302130]
-
din București (legatara testamentară a donatorului) din donația lui Procopie Casotta, acestea fiind administrate de către Comitetul școlar înființat în aprilie 1930. Școala purta titulatura: Școala Inferioară de Meserii „Procopie Casotta”. Atelierele școlii funcționau în clădirile destinate inițial spitalului, iar clădirea conacului era folosită pentru cazarea elevilor. Un memoriu, datat la 15 iunie 1938, menționează că școala funcționa de 10 ani în localul propriu, donația lui Procopie Casotta. După punerea în aplicare a noii legi a învățământului, din 1948 până în anii 1960
Casota, Buzău () [Corola-website/Science/300801_a_302130]
-
era folosită pentru cazarea elevilor. Un memoriu, datat la 15 iunie 1938, menționează că școala funcționa de 10 ani în localul propriu, donația lui Procopie Casotta. După punerea în aplicare a noii legi a învățământului, din 1948 până în anii 1960, conacul a fost utilizat pe post de internat pentru școala elementară ciclul II, la care învățau școlari din satele Glodeanu Cârlig, Văcăreasca și Casotta. În anii ce au urmat, conacul a trecut, pe rând, în administrarea Consiliului Popular al comunei Glodeanu
Casota, Buzău () [Corola-website/Science/300801_a_302130]
-
aplicare a noii legi a învățământului, din 1948 până în anii 1960, conacul a fost utilizat pe post de internat pentru școala elementară ciclul II, la care învățau școlari din satele Glodeanu Cârlig, Văcăreasca și Casotta. În anii ce au urmat, conacul a trecut, pe rând, în administrarea Consiliului Popular al comunei Glodeanu Siliștea, în administrarea Serviciului de Drumuri Naționale, apoi a Consiliului Judetean Buzău, până în anul 2003, când este trecut din proprietatea publică în cea privată a județului Buzău. În anul
Casota, Buzău () [Corola-website/Science/300801_a_302130]
-
considerat accidentul drept un semn rău și a ales în schimb Sinaia drept loc de construcție al castelului Peleș. Singurul monument istoric din comuna Gura Teghii inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument de interes local este conacul D.D. Maican din Varlaam, datând de la sfârșitul secolului al XX-lea, el fiind clasificat ca monument de arhitectură.
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
geto-dacică aparținând culturii Latène (secolele al V-lea î.e.n.-I e.n.), o așezare și o necropolă din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) și o așezare medievală din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Monumentul de arhitectură este conacul Procopie Casota din satul Casota, datând de la 1872. Monumentul memorial este o cruce de piatră din 1870, aflată la ieșirea din satul Glodeanu-Siliștea pe DJ102H.
Comuna Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/300818_a_302147]
-
colaborări cu producătorul de vinuri Cotnari. La începutul anului 2009, Bobo, ajutat de regizorul și prietenul Andrei Amărfoaie, regizează al doilea videoclip extras de pe albumul Neamul lui Peneș Curcanul, la piesa "Dunitru". Videoclipul a fost produs de Cotnari, filmat la conacul și în cramele companiei, și îi are ca protagoniști pe luptătorii K1 Sebastian Ciobanu și Cătălin Moroșanu. În luna martie Fără Zahăr concertează în cadrul unui turneu național, incluzând orașele Iași, Onești, Tg. Mureș, Bistrița, Sibiu, Baia Mare, Brașov, Pitești, Filiași, Timișoara
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
Corjăuți este un sat în comuna Hilișeu-Horia din județul Botoșani, Moldova, România. Biserica din satul Corjăuți, parohia Hilișeu-Crișan a fost construită în anul 1813 în următoarele împrejurări: între anii 1811-1813, Ioniță Bașotă ridică în satul Pomîrla, unde își avea conacul, o biserică nouă din zid. Bisericuța din lemn, ctitorită de C. Bașotă, este cerută de locuitorii satelor Corjăuți și Hliboca, ambele situație pe moșia Bașotă. Iscându-se ceartă între aceste două sate cu privire la biserica de lemn, proprietarul de atunci Ioniță
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
Acest Șoldan pare să -și fi primit numele de la pasiunea lui pentru șoldani ( iepuri) , care erau destul de numeroși în pădurile din zonă. Printre moșierii satului Șoldănești trebuie amintit doctorul Constantin Bucșinescu, care în perioada 1890 - 1920 , a construit aici un conac din piatră și cărămidă, trei beciuri ( pentru vinuri, murături și brânzeturi), o ghețărie, o fabrică de ulei și ateliere de preparare a brânzeturilor. În ciuda vechimii satului, dezvoltarea demografică a decurs destul de lent, înregistrându-se în 1816 - 50 de familii, în
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
un important centru administrativ al Țării Făgărașului pe vremea când Ștefan Mailat era principe al Transilvaniei. De aici era administrată partea răsăriteană a Țării Făgărașului. Aici exista un scaun de judecată format din 12 asesori, câteva domenii ale principelui și conacul familiei nobiliare Mailat. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Comăna face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Șercaia, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Comuna Comăna este
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
Saros-Patek (fiica contelui Cristian de Saros - Patek și nepoata de sora a fo- ișpanului de Brașov) cere, de la Ecaterina ( întreținută călâului din Brașov- Martin Hender), documente despre boeria lui Vlad Tudor, oferindu-i că răsplată „moșia ei din Crihalma, cu conac, cu boi, cu cai, cu tot ce se află acolo”. La 1490, regele ungur Vladislav da din “feudas regii” ( dreptul regelui asupra pământului) pământul sau din Crihalma că feud, nobilului ungur Tetros de Kopan, din Turda, care neputându-l administra
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
astfel Petki stăpân al moșiei din Crihalma. Crihalma este stăpânita astfel timp de 355 de ani , (între 1570- 1925) de familia Petki. Până în 1840 toți urmașii familiei Petki se numesc Josef. În 1909 apare că proprietar al moșiei compuse din : conac, magazii , grajduri, grădini, parc, Cavalerul Carol Auben căsătorit cu una din succesoarele familiei Petki. Sub el se face comasarea pământului, în 1911- 1912, pământul fiind împărțit în 5 tarlale. În 1916, Curtea Grofeasca din Crihalma este devastată de țărani la
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
în primul război mondial. Din moșia rămasă, multă parte se arendează și se vinde treptat , rămânând mai nimic din moștenire, din averea familiei Petki. Moșia, de fapt grădinile moșiei au fost îngrijite de grădinarul Marton. În 1935 moșia compusă din: conac mare, în stare foarte bună, cu alee de castani, clădiri anexe pentru locuința moșierilor și a angajaților lor, magazii, grajduri, remiza uriașă pentru mașini, unelte, parc mare aranjat și îngrijit, ghețar mare, trei grădini, lac pentru colectarea reziduurilor menajere de la
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
de buclă, prinse în formă de lanț, 13 bucăți de sârmă spiralică de aur, 158 de mărgele din aur de diferite mărimi și cinci mărgele din argint. Dincolo de podul peste valea Șmigului se află un drum care urcă spre fostul conac al nobilului Tolnai (demolat în 1959) și la un grup de case, construite în imediata lui apropiere. Locul ales de familia nobiliară Tolnai de Selyei pentru construcția conacului avea forma unui triunghi, limitat pe două laturi de văi și pe
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
podul peste valea Șmigului se află un drum care urcă spre fostul conac al nobilului Tolnai (demolat în 1959) și la un grup de case, construite în imediata lui apropiere. Locul ales de familia nobiliară Tolnai de Selyei pentru construcția conacului avea forma unui triunghi, limitat pe două laturi de văi și pe una de un deal, care se curba mlădios. Acolo au fost odinioară grajdurile moșierului Papp Márton, fost locotenent de honvezi, decedat în 6 august 1893, și ale fiului
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
pe două laturi de văi și pe una de un deal, care se curba mlădios. Acolo au fost odinioară grajdurile moșierului Papp Márton, fost locotenent de honvezi, decedat în 6 august 1893, și ale fiului său, Papp Kálmán, proprietari ai conacului înălțat de familia Tolnai. În spatele conacului se află zona Țecheș, unde slugile moșierului și-au construit cândva căsuțe sărăcăcioase. Papp Kálmán, ultimul mare proprietar de pământ din Șmig, era numit de localnici armeanul, pentru că provenea din comunitatea armenilor din Dumbrăveni
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
pe una de un deal, care se curba mlădios. Acolo au fost odinioară grajdurile moșierului Papp Márton, fost locotenent de honvezi, decedat în 6 august 1893, și ale fiului său, Papp Kálmán, proprietari ai conacului înălțat de familia Tolnai. În spatele conacului se află zona Țecheș, unde slugile moșierului și-au construit cândva căsuțe sărăcăcioase. Papp Kálmán, ultimul mare proprietar de pământ din Șmig, era numit de localnici armeanul, pentru că provenea din comunitatea armenilor din Dumbrăveni. Armeanul a transformat fostul conac al
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
În spatele conacului se află zona Țecheș, unde slugile moșierului și-au construit cândva căsuțe sărăcăcioase. Papp Kálmán, ultimul mare proprietar de pământ din Șmig, era numit de localnici armeanul, pentru că provenea din comunitatea armenilor din Dumbrăveni. Armeanul a transformat fostul conac al lui Tolnai într-un cămin confortabil, cu canalizare și electricitate furnizată de moară. Sub el, o pivniță generoasă oferea adăpost nenumăratelor recolte obținute pe întinsa sa moșie. Pe lângă moara cumpărată de la Horváth Márton, ajunsă ulterior în proprietatea obștii din
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Papp Kálmán i-au rămas casa, curtea și o grădină de 21 iugăre 1479 stânjeni. A murit sărac, la aproape 90 de ani, lăsând în urma sa o soție bătrână, săracă și bolnavă. Fiii care l-au moștenit, i-au demolat conacul, în locul său înălțându-se astăzi câteva case. Altă casă impunătoare se înălța în imediata apropiere a unui pod. Aceasta a aparținut lui Horváth Marton, alt mare proprietar din Șmigului anilor antebelici. De la el a fost cumpărată de comunitate pentru a
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]