8,042 matches
-
care dorește să fie În viitor individul, este numai o aspirație a acestuia, o presupunere, o proiecție, o dorință planificată și, din acest motiv, personajul din viitorul nu are un caracter bine conturat, nici În ceea ce privește configurația formală, nici În cea conceptuală, ca sens, și nici În ceea ce va fi sau va face. El nu este ceva sigur. El este mai mult raportat la intențiile cuprinse În modelul idealului uman către care tinde individul, cu care acesta aspiră să se identifice. Orice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cenzură, oprind persoana să facă anumite lucruri. În ambele situații avem de-a face cu conștiința morală ca instanță supremă de cenzură a acțiunilor umane. Definiția și caracteristicele conștiinței morale Nu putem defini conștiința morală decât plecând de la precizarea cadrului conceptual al ideii de conștiință. Pentru P. Foulquié, conștiința este facultatea pe care o are omul de a cunoaște imediat stările sau actele sale interioare, precum și valoarea lor morală. Prin aceasta, conștiința se revelează ca fiind cunoașterea de sine. Dezvoltând această
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o boală psihică, un fenomen uman complex, un mod de a fi și un mod de a se Înfățișa al persoanei umane. Speciile nebuniei și tulburările psihomorale Când vorbim despre nebunie avem Întotdeauna impresia că ne referim la un cadru conceptual bine delimitat. De fapt, lucrurile nu stau deloc așa (M. Foucault, M. Thuilleaux, G. Lanteri-Laura, F. Gregoire, A. Jaccard, J.H. Bless, J. de Tonquédecă. Mulți specialiști - medici, psihologi, filosofi, moraliști, sociologi − susțin cu argumente, mai mult sau mai puțin solide
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
concepția care o ordonează, dintre lucrările sale. S. investighează trei secole de poezie românească, de la Dosoftei, Miron Costin, Dimitrie Cantemir până în perioada interbelică, ultimul volum antum încheindu-se cu prezentarea poeziei lui Lucian Blaga. Un prolog, unde sunt expuse cadrul conceptual, criteriile cercetării, preconizează renunțarea la perspectiva istorico-literară tradițională și afirmă opțiunea pentru o istorie a formelor, a convențiilor poetice. În primele două volume sunt puse în discuție modul de constituire, cristalizarea și metamorfozele „convenției clasicizante” (cu punctul maxim ca altitudine
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
surprinzătoare sunt unele accente preeminesciene. Sceptica poemă Gânditorul prefigurează, prin atmosferă și idei, dar fără amploarea tragică și fiorul marilor singurătăți, Scrisoarea I. O undă de lirism, datorată tristeții resemnate în fața veșniciei, străbate Elegia frunzelor, dar S. rămâne, în genere, conceptual în poezie. Problematica țărănească și antimonarhică din versurile (unele în forma baladei și cântecului) pe care el le numea „populare”, ținuta lor protestatară anunță lirica de la „Contemporanul”. Mai interesant decât poetul este autorul dramatic. În Studii asupra teatrului, publicate în
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
irizări din G. Bacovia și Lucian Blaga, dar și din Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba sau Eugenio Montale, se propune o lirică a pustei și a așteptării. În 30 de poeme (1973) accentul se mută pe caracterul imnic, juxtapus unei presiuni conceptuale impresionante. Lirica transfigurează spectacular convulsiile imanenței și le transferă în autocrația cerebralului. În versul eliptic, concentrând cuvinte menținute într-o subtilă stare de vibrație, se întrevede o replică dată literaturii osificate din epocă. Traseul poetic al lui S. poate fi
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
ideologice, Ș. pledează, în eseul central al cărții, Maiorescu și românii, pentru o întoarcere la modelul maiorescian, nu înainte de a întreprinde el însuși o amplă reconstrucție/reactualizare a proiectului cultural inițiat de mentorul junimist. Altfel spus, urmărește să substituie decupajele conceptuale anterioare ale proiectului maiorescian - polarizate sub forma opoziției dintre „vechi” și „nou” (conservatori/liberali, tradiționaliști/moderniști, naționaliști/ europeniști etc.) - prin antagonismul dintre „pragmatism” (Maiorescu) și „ideologie” („formele fără fond”). Din unghiul acestui „pragmatism” evaluează Ș. nu numai succesul doctrinei maioresciene
SIULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289712_a_291041]
-
estetice ale literaturii secolului al XX-lea și abordarea unui domeniu în care cercetătorul este, la noi, un pionier - Esteticul cotidian în lumea de azi (1992; Premiul Academiei Române). Și comentariile sale literare țintesc, în chip programatic, să îmbine teoria estetică, conceptuală prin natura ei, cu aplicația la text. Utilizând și achiziții ale esteticii informaționale, lucrarea Previzibil și imprevizibil în epică (1972) definește proza modernă la nivelul creației, prin trecerea de la „exclamativ” la „inclamativ” (acest atribut însemnând „zbor paradoxal al spiritului, cu
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
Spirit polemic, intră în arena literară prin disputa cu G. Ibrăileanu, în revista „Luceafărul”, unde colabora din 1905, pe tema „artă pentru artă și artă cu tendință”, la care va reveni insistent în Propilee artistice (1913), cu încercări de clasificare conceptuală, ca Morala în artă, Poporanismul, „arta industrială”. Cartea conține și patru „dări de seamă” analitice, una ridiculizând maniera critică impresionistă practicată de E. Lovinescu în Pași pe nisip. Tot în 1913 publică la București, iar peste un an la Berlin
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
moral; în cazul metodei experimentale, Cl. Bernard pleacă de la normal către descrierea patologicului; metoda pozitivistă a lui A. Comte se bazează tot pe argumente de ordin experimental, dar pornaște de la patologic către normal, avându-se în vedere un criteriu pur conceptual. Pentru A. Comte, esențialul în metoda experimentală nu este intervenția artificială a cercetătorului asupra unui fenomen pe care el îl perturbă în mod intenționat, ci mai ales compararea unui „fenomen-martor” cu un „fenomen-alterat”, în sensul că experimentul permite comparația între
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pretext mai atrăgător poate folosi învățătorul când dorește să realizeze o activitate de învățare intensă, decât „și la matematică se pot organiza jocuri”. CAPITOLUL I JOCUL DIDACTIC ȘI FOLOSIREA LUI ÎN LECȚIA DE MATEMATICĂ LACICLUL PRIMAR I.I.JOCUL DIDACTIC DELIMITĂRI CONCEPTUALE. CLASIFICAREA JOCURILOR DIDACTICE CU CONȚINUT MATEMATIC Jocul a fost inclus în rândul celor mai eficiente metode de instruire și educare a copiilor, așa cum arată și I.Cerghit : „Pedagogia modernă a făcut din joc o bază a metodelor de instruire și
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
formulate de Bloom. Pe fețele cubului sunt înscrise următoarele instrucțiuni/cerințe: descrie - explică/definește o noțiune sau un concept; compară - stabilește asemănări și deosebiri; asociază - la ce te face să te gândești; aplică - ce aplicabilitate practică poate avea; analizează - analizează conceptual din mai multe puncte de vedere; argumentează pro sau contra - este bine/rău, util/nefolositor. Fiecare instrucțiune/cerință de pe fațeta cubului presupune sarcini de lucru. Se realizează astfel o învățare autentică și durabilă prin asimilarea uneor cunoștințe noi și restructurarea
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
de lucru). Un portofoliu poate fi individual sau de grup. Portofoliul individual poate conține: un cuprins, un argument, rezumate, fișe de lectură, eseuri, articole, colaje, recenzii, fișe individuale de studiu, teme curente, teste și lucrări semestriale, desene, înregistrări, fotografii, hărți conceptuale, observații sau comentarii ale profesorului în urma evaluărilor etc. Portofoliul de grup poate avea aproximativ aceeași componență, în plus însă, va cuprinde observații referitoare la modul de interacționare, la necesitatea activității în grup într-un anumit context de studiu etc. Evaluarea
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
presupune perspeverență din partea elevului și profesorului, deoarece trebuie să-l completeze periodic, răspunzînd la întrebări legate de noutatea achizițiilor, modalitatea lor de abordare, conexiuni cu alte domenii, alte modalități, mai potrivite, din punctul său de vedere, de abordare etc.. Hărțile conceptuale sunt un instrument de evaluare favorabil stilului vizual de învățare, deoarece presupune realizarea unor scheme, în diferite forme, cu ajutorul cărora se evaluează corectitudinea realizării conexiunilor în cadrul unui capitol încheiat. În realizarea unei astfel de hărți, se pleacă de la general către
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
sub influența unor interese străine învățămîntului, sau sub cea a reclamei producătorilor de echipamente informatice, IAC se dovedește o necesitate a viitorului imediat, care, ca orice schimbare majoră, are multe obstacole de depășit: necesitatea unor fonduri apreciabile, reorganizarea structurală și conceptuală a întregului sistem de învățămînt, rezistența unor cadre didactice care nu se adaptează la noile cerințe, nesiguranța efectelor pe termen lung. Există și o limitare principială a posibilităților în IAC, ce nu poate fi depășită decît prin menținerea unui rol
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
sub influența unor interese străine învățămîntului, sau sub cea a reclamei producătorilor de echipamente informatice, TIC se devedește o necesitate a viitorului imediat, care, ca orice schimbare majoră, are multe obstacole de depășit: necesitatea unor fonduri apreciabile, reorganizarea structurală și conceptuală a întregului sistem de învățămînt, rezistența unor cadre didactice care nu se adaptează la noile cerințe, nesiguranța efectelor pe termen lung. Există și o limitare principială a posibilităților în TIC, ce nu poate fi depășită decît prin menținerea unui rol
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
a ajunge la concluzii utile. Din cauza acestei largi utilizări, este important ca toți cei implicați în cercetare și în management să cunoască cel puțin bazele metodelor statistice. Chiar dacă sunt astăzi disponibile numeroase softuri statistice cu interfețe prietenoase, fundamentele și cadrul conceptual nu trebuie ignorate. Îmbunătățirea calității cercetării medicale este vitală. Derularea unor studii insuficient analizate sau impropriu proiectate nu implică doar o risipă de resurse prețioase ci este și profund neetică. Afirmațiile statistice pot clarifica situații sau pot conduce pe piste
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
de obiectivitate, ceea ce provoacă repercusiuni asupra fidelității evaluării. Există și alte instrumente de evaluare cum ar fi: teste docimologice, evaluarea prin metodele cercetării pedagogice (observația sistematică a elevului, chestionarul de evaluare, analiza produselor activității elevilor), studiul de caz, interviul, hărțile conceptuale etc. În cadrul reformei educaționale actuale a învățământului românesc, un accent deosebit se pune pe utilizarea unor metode și tehnici de evaluare eficientă a elevilor, acesta presupunând și o serie de metode alternative. Experiența de la catedră ne-a demonstrat că nu
Evaluarea procesului de învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
evaluarea contemporană este aceea încurajării studiului și aplicării tehnicilor de apreciere criterială, de progres, de proces (formativă) sau pe obiective mai largi și flexibile. Docimologia modernă și-a conceput, apropiat și introdus, deja în uzul curent o serie de categorii conceptuale operaționale specifice, dintre care: elemente de competență, standarde de performanță, indicatori de performanță, capacități și subcapacități, discriptori de performanță, probe (sarcini), subiecte, bareme de corectare, certificarea evaluativă, raporturi de evaluare, calificative evaluative etc. Adesea evaluarea școlară este redusa la acțiuni
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
a procesului; funcție motivațională. "-" Evaluarea sumativă: funcție de constatare și verificare a rezultatelor; funcție de clasificare; funcția de comunicare a rezultatelor; funcție de certificare a nivelului de cunoștințe și abilități; funcție de selecție; funcție de orientare școlară și profesională. MODALITATI DE REALIZARE "-" Evaluarea inițială: harta conceptuală; investigația; chestionarul; testele. "-" Evaluarea formativă: observare curentă a comportamentului școlar al elevului; fișe de lucru; examinări orale; tehnica 3-2-1; metode R.A.I.; probe de autoevaluare. "-" Evaluarea sumativă: examene (rezolvarea unor probe scrise, orale sau practice); portofoliul; proiectul. AVANTAJELE "-" Evaluarea inițială
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE Termenul metodologie provine de la grecescul „metodos” (cale, linie, direcție sau itinerar, proces și mod de obținere a cunoștințelor și valorificarea lor în știința contemporană) și „Metologos” (știință). Noțiunea de metodologie este definită ca o suma a metodelor de predare - invatareevaluare
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
a conceptului de număr poate fi evaluată prin întrebări despre proprietățile mulțimilor de numere și ale operațiilor cu numere. Abilitatea elevilor de a da exemple sau contraexemple și de a explica situații-problemă este un alt indicator al înțelegerii conceptelor. Înțelegerea conceptuală presupune: interconectarea conceptelor, a operațiilor și a relațiilor dintre acestea. Nu este suficient să cunoaștem conceptele; înțelegerea acestora presupune realizarea de conexiuni, pentru ca ele să poată fi utilizate eficient în situații dintre cele mai diverse. Pentru a determina modul în
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
suficient să cunoaștem conceptele; înțelegerea acestora presupune realizarea de conexiuni, pentru ca ele să poată fi utilizate eficient în situații dintre cele mai diverse. Pentru a determina modul în care elevii pot realiza astfel de conexiuni, este utilă întocmirea de hărți conceptuale. Una dintre funcțiile primare ale creierului uman este interpretarea informației primite cu ajutorul receptorilor, pentru a-i da un sens. Psihologii susțin că informația este procesată mai simplu când ea este receptată într-o formă vizuală. De aceea, un desen sau
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
pentru a-i da un sens. Psihologii susțin că informația este procesată mai simplu când ea este receptată într-o formă vizuală. De aceea, un desen sau o schemă pot face ca elevul să manevreze mai ușor informații complexe; hărțile conceptuale oferă metode pentru a organiza grafic concepte și relații între concepte. Formal, harta conceptuală este un graf orientat, în care nodurile reprezintă conceptele, iar arcele sunt legături de determinare între acestea (de la concepte generale spre concepte particulare). Tipuri de hărți
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
când ea este receptată într-o formă vizuală. De aceea, un desen sau o schemă pot face ca elevul să manevreze mai ușor informații complexe; hărțile conceptuale oferă metode pentru a organiza grafic concepte și relații între concepte. Formal, harta conceptuală este un graf orientat, în care nodurile reprezintă conceptele, iar arcele sunt legături de determinare între acestea (de la concepte generale spre concepte particulare). Tipuri de hărți conceptuale: După modul în care se organizează grafic informația, hărtile conceptuale sunt de următoarele
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]