6,024 matches
-
În același timp, rețele interpersonale dense măresc audiența unei invitații la participare și scad incertitudinea cu privire la mobilizare (McAdam, Paulsen, 1993), rezultat valabil și în vecinătăți sau în organizații, care furnizează rețelele necesare. În aceeași linie, Kim și Bearman (1997) au concluzionat că interesul actorilor pentru producerea bunului colectiv sporește dacă sunt conectați la actori cu interes mare care contribuie și ei, la rândul lor. În consecință, acțiunea colectivă se produce doar dacă există o corelație pozitivă între interesul pentru realizarea acțiunii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
alegere. Sistemul britanic este unul dintre sistemele cel mai puțin costisitoare din UE, dar opțiunile sunt limitate și există lungi liste de așteptate. Peste un milion de pacienți sunt pe listele de așteptare pentru diferite intervenții (Vlădescu, 2004, p. 6). Concluzionând, se poate spune că, în ciuda unor variații ale sitemelor, sănătatea este considerată la nivel european un drept social, la care trebuie să aibă acces toți cetățenii, spre deosebire de SUA, spre exemplu, unde sănătatea e văzută ca un bun pentru care trebuie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și geografică în statele membre. Un element de bază al acestui program îl constituie, așa cum am menționat mai sus, conceptul de învățare continuă (lifelong learning). După o lectură atentă a documentelor elaborate în domeniul educațional la nivelul Uniunii, se poate concluziona că acest concept se află în centrul tuturor politicilor de acces la educație datorită implicațiilor sale în domeniul educației, al formării profesionale și al politicilor ocupaționale, precum și datorită importanței sale în dezvoltarea personală și socială. Se afirmă, astfel, că un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din PIB, rămâne în continuare subdimensionată în raport cu necesitățile sistemului, precum și cu nivelul european. Dacă media europeană a finanțării educației este de peste 5% din PIB, în România nu a fost atins în ultimii 16 ani procentul de 4% din PIB. Putem concluziona că, deși obiectivele acestor strategii corespund exigențelor europene, problemele specifice învățământului românesc necesită soluții specifice și nu vor putea fi rezolvate în lipsa unor investiții importante în sistem. Dotarea materială, infrastructura unităților de învățământ, nivelul de pregătire a cadrelor didactice, fluctuația
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
faptul că în numele unei excesive focalizări asupra stablității economice permite accentuarea inegalităților, reduce investițiile sociale, permițând, astfel, dezvoltarea conflictelor sociale și punând în pericol stabilitatea politică (Mkandawire, 2002; Stewart, 1994, apud Mkandawire, 2002). Numeroase studii privind globalizarea și inegalitatea au concluzionat că accentuarea inegalităților după 1970 a fost cauzată de adâncirea acestora în spațiile naționale, dar mai ales de adâncirea inegalităților dintre națiuni (Cornia, 2000, apud Mkandawire, 2002). Între cauzele creșterii inegalităților între țări Wade (2001) include creșterea într-un ritm
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltare durabilă, integrată și multisectorială la realitățile Europei. Începând cu 1998 (Agenda de la Lisabona), ruralul este definit ca una dintre valorile fundamentale și definitorii pentru Europa, care trebuie prezervată, îngrijită și promovată. În iunie 2001, la Göteborg, Consiliul European a concluzionat faptul că politica de dezvoltare rurală va fi mai mult orientată spre asigurarea bunăstării oamenilor, animalelor și plantelor, a conservării mediului, a grijii față de natură și a unei alimentații sănătoase punând-se accent mai puțin pe aspectele legate de susținerea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se remarcă faptul că cei care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioși decât cei care nu suferă de boală psihică (p<0.05). Nu s-au relevat diferențe Între cele două eșantioane În ceea ce privește agresivitatea verbală și ostilitatea. Astfel, putem concluziona că diferențele de agresivitate care se remarcă Între cele două eșantioane se datorează agresivității fizice și furiei. Se pare că aceste dimensiuni sunt laturi mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul total. În continuare
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
diferențele de agresivitate care se remarcă Între cele două eșantioane se datorează agresivității fizice și furiei. Se pare că aceste dimensiuni sunt laturi mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul total. În continuare putem concluziona că agresivitatea crescută la persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă se datorează, În mare parte, faptului că aceștea interpretează informațiile percepute În mod defectuos. În ceea ce privește stima de sine a subiecților, nu s-au remarcat diferențe semnificative Între cele două eșantioane
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
aceste rezultate reiese faptul că, cu cât o persoană se consideră pe sine ca fiind mai puțin valoroasă cu atât mai mult aceasta va fi mai furioasă și ostilă, ceea ce o va face să pară mai agresivă. Astfel, se poate concluziona că nivelul stimei de sine influențează modul În care sunt percepute și prelucrate evenimentele, deci, un nivel scăzut al stimei de sine alimentează un mod defectuos de percepere și prelucrare a informațiilor. La rândul lor, perceperea și interpretarea evenimentelor influențează
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
măsuri <ref id="104"> 104 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 117, telegramă confidențială a lui Brătianu către Bălăceanu, 22 aprilie 1878. </ref>. O asemenea stare de spirit era evocată și de reprezentantul britanic la București, care concluziona că „sentimentul antirus În aceste Principate a ajuns... la apogeu” <ref id="105"> 105 Independența României În conștiința europeană, doc. nr. 39, p. 204.</ref>. De aici Înainte, eforturile diplomației române și ale Domnitorului aveau să se concentreze În direcția
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
lobilor mediani temporali decât dintrunul sau două puncte discrete. În majoritatea exemplelor, fenomenele mentale complexe erau induse numai atunci când intensitatea curentului era suficient de ridicată să inducă dereglări ulterioare bilaterale și În ceea ce privește stimularea nu erau specifice zonei. Astfel autorii au concluzionat că experiențele halucinatorii produse de curentul stimulator sau de crizele lobului temporal au rezultat din reducerea la incapacitate a structurilor limbice. Ipoteza lor a fost susținută de descoperirea că tipul de experiență mentală produsă de curent era strâns legată nu
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
cei ce doresc să realizeze astfel de studii. Deși rezultatele acestui demers sunt valabile doar pentru populația școlară implicată, ele pot aduce un aport considerabil în cunoașterea implicațiilor fenomenului social studiat. Printr-o privire de ansamblu asupra rezultatelor obținute, putem concluziona că bunicii, indiferent de vârstă sau de mediul de reședință, nu pot substitui intru totul părinții plecați, deoarece sunt evidențiate o serie de efecte nedorite în rândul copiilor, precum: efecte la nivel fiziologic, psihologic și social, concretizate în: frecvente îmbolnăviri
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
numele de „curriculum” oricărui curs sau formă de pregătire formală, nonformală și informală. Goodlad critica această extensie, întrebându-se dacă teoria curriculumului este aptă să discearnă între „ce este rău și greșit” și „ce este bun și corect” în educație; concluziona că această utilizare abuzivă a lui „curriculum” are ca efect confuzia cu privire la practica educativă și perspectivele ei. El reclama asumarea unei dimensiuni restrictiv-prospective care lipsește teoriei curriculumului 41. Jackson (1982) a exprimat rezerve față de poziția lui Goodlad. După el, teoria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
s-a spus că pedagogia a depășit „faza alchimică”, devenind știință obiectivă autentică. În 1959 a avut loc un alt eveniment științific major. În urma unei conferințe desfășurate la Woods Hole (Cape Cod) (Massachusetts), președintele acesteia, psihologul Jerome S. Bruner, a concluzionat că „orice se poate învăța la orice vârstă, cu condiția să fi folosit mijloacele educative adecvate”. Era fraza-cheie a raportului final al conferinței, redactat de el însuși: The Process of Education (1960)23. Teza lui Bruner contrazicea violent concluziile cercetărilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of Man’s Relationship to Man”33, Huebner, de pe poziții existențialiste și neoumaniste, evidențiase numeroasele și gravele insatisfacții pe care le provoacă, în practica școlară, celor implicați curriculumul tradițional. (Era un fel de imagine bacoviană a liceului „cimitir al tinereții”.) Concluzionase că depășirea acestei atmosfere cazone nu era posibilă decât într-un singur fel: făcându-l pe educator conștient de propriile limite, restrângând patternurile parentale și modificând limbajul pedagogic „clasic” în direcția promovării valorilor umane. În 1966, Huebner a publicat „Curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
psihologic și social: - bariere psihologice care apar între persoanele cu și fără handicap ca urmare a dificultăților întâmpinate în activitățile cotidiene, profesionale sau sociale, precum și din cauza unor prejudecăți sau a unor reprezentări deformate cu privire la posibilitățile și activitatea persoanelor cu deficiențe. Concluzionând, putem spune că deficiența poate determina o incapacitate care, la rândul ei, antrenează o stare de handicap ce face ca persoana deficientă să suporte cu dificultate exigențele mediului în care trăiește, mediu ce poate asimila, tolera sau respinge persoana cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
chirurgi ortopezi. În unele situații sunt necesare și unele examene complementare: radiografii, electroencefalografii, electrocardiograme, audiograme, analize biologice de laborator etc. Din punct de vedere psihologic, copilul este bine să fie ferit de examinări multiple, inutile, de prezența unor aparate complicate. Concluzionând, putem spune că diagnosticul și mai ales programul terapeutic și recuperator trebuie să aparțină unei echipe de specialiști care să monitorizeze continuu evoluția copilului. 6.3. Aspecte privind metodologia recuperării deficiențelor neuropsihomotoriitc " 6.3. Aspecte privind metodologia recuperării deficiențelor neuropsihomotorii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
comunități a serviciilor necesare pentru a asigura un grad sporit de independență pentru adulți. principiul normalizării necesită eforturi pentru a asigura persoanelor cu dizabilități o existență cât mai normal posibilă, adaptată la standardele de viață ale majorității. În sinteză, putem concluziona că principiile‑cheie ale incluziunii au în vedere următoarele concepte fundamentale: valorizarea diversității, dreptul de a fi respectat, demnitatea ființei umane, cerințele individuale, responsabilitatea colectivă, dezvoltarea relațiilor și culturii profesionale, dezvoltarea profesională, șanse egale. 10.2.2. Metodele de învățământtc
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a unui „barem” care să caracterizeze fiecare vârstă a fost cea a calculării unei medii pentru fiecare variabilă aleasă în scopul descrierii comportamentului. Scalele de dezvoltare se bazează tocmai pe utilizarea unor astfel de „norme” stabilite statistic. Automat, s‑a concluzionat că acei copii care nu urmează traseul comun de dezvoltare suferă probabil de pe urma unui deficit sau a unei tulburări/deprivări de ordin familial sau cultural. În ultima vreme se consideră din ce în ce mai mult că diferențele sunt date de căi alternative de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
atât pentru farmacoterapie cât și pentru TCC. Farmacoterapia este eficientă pe termen lung, dar există un risc important în ceea ce privește recidiva la stoparea tratamentului. In lucrarea lui Stein și al, autorii raportează rezultatele a 3 studii privind perioada de supraveghere și concluzionează faptul că tratamentul farmacologic trebuie menținut mai mult de trei luni. Intr-un studiu al lui Davidson și al., riscul recidivei după un tratament timp de douăsprezece săptămâni cu sertraline era de 6.4 ori mai mare la pacienții care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
hiperventilația voluntară produce rar panică subiecților non anxioși. De asemenea, starea de panică rezultă dintr-o interpretare catastrofică a unor senzații corporale. De fapt, pacientul fobic își percepe senzațiile corporale ca fiind mai periculoase decât sunt acestea în realitate și concluzionează, astfel, că există un pericol fizic sau mental iminent („Inima mea bate = risc să fac un infarct”). Anxietatea care rezultă din această interpretare catastrofică intensifică reacțiile corporale, care confirmă și mai mult sentimentul de pericol. Acest cerc vicios culminează cu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de îndeplinit Sunt propuse și acceptate două sarcini de îndeplinit între ședințe: - pacienta trebuie să noteze circumstanțele în care se produce fiecare atac de panică, intentensitatea acestuia, evenimentul sau situația asociată acestuia; - pacienta încetează administrarea de anxiolitice. Feedback Pentru a concluziona, terapeutul face rezumatul ședinței și pacienta dă un feedback destul de pozitiv. Sedința 2 Doamna S. sosește mai devreme, însoțită de soțul ei. Ea este anxioasă, îi este teamă să nu-și piardă mințile, să nu fie internată sau să nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anxietate generalizată. Aceste studii demonstrează faptul că prezența stărilor de neliniște în mintea pacientului este asociată unei diminuări importante a conținutului gândirii sale sub formă de imagini și unei amplificări a conținutului sub formă verbală. Borkovec, Ray și Stober au concluzionat, în urma acestor studii, că neliniștea are drept rol să favorizeze evitarea imaginilor mentale asociate unui declanșator amenințător pentru a distrage atenția individului de la un conținut emoțional care este mai supărător (imaginile situației) și a diminua reacțiile sale fiziologice de anxietate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
gestiune ale anxietății. Combinarea strategiilor comportamentale și cognitive Gould, Safren, Washington și Otto prezintă o meta-analiză recentă a studiilor în ceea ce privește tratamentul tulburării de anxietate generalizată. Rezultatele indică faptul că mai multe strategii de intervenții cognitiv-comportamentale aduc beneficii importante pacienților. Autorii concluzionează că un tratament al tulburării de anxietate generalizată cu componente multiple, care include strategii comportamentale și strategii cognitive, se dovedește mai eficient decât un tratament cu strategii exclusiv comportamentale sau exclusiv cognitive. Formele terapiei Protocoalele care urmăresc neliniștile excesive cât
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pot spune lucruri agreabile, îi va face plăcere să audă ce spun, la rândul său celălalt va putea să-mi spună lucruri agreabile". Fanget, 2002. Accentul este pus pe formularea pozitivă a cererilor și pe avantajul de a ști să concluzionăm pozitiv, oricare ar fi răspunsul celuilalt (mulțumiri, negocieri, compromisuri...). Pentru acest joc de rol, pacientul poate fi ajutat. In cazul în care pacientul nu observă o ameliorare a performanței sale, terapeutul întreabă membrii grupului în legătură cu ameliorările pe care aceștia le
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]