1,925 matches
-
bine ca biserica să fie săracă și liberă decât bogată și în robie ) s-a izbit de refuzul regilor, cărora le convenea starea prin care conducătorii religioși le erau vasali. Cu toate că cearta investiturilor părea să se încheie în 1122, odată cu concordatul de la Worms, prin care investitura a fost împărțită în două: una spirituală și alta temporală, eliminându-se pe tăcute și pretenția împăraților de a interveni în alegerea papilor, situația se va menține și în continuare. Astfel conflictul izbucnește din nou
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
înfăptuirea acestui scop avea nevoie de Biserică, știind că biserica poate fi cel mai solid sprijin pentru tron. După bătălia de la Marengo (1800) în care Napoleon i-a zdrobit pe austrieci, încearcă să-și apropie Sfântul Scaun prin încheierea unui concordat. Prin acest concordat religia catolică este recunoscută și putea fi liber exercitată în Franța, ceea ce însemna foarte mult pentru catolici, după groaznica prigoană din timpul revoluției franceze, în care clerul a căzut victimă alături de alte categorii sociale. Conform prevederilor concordatului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
avea nevoie de Biserică, știind că biserica poate fi cel mai solid sprijin pentru tron. După bătălia de la Marengo (1800) în care Napoleon i-a zdrobit pe austrieci, încearcă să-și apropie Sfântul Scaun prin încheierea unui concordat. Prin acest concordat religia catolică este recunoscută și putea fi liber exercitată în Franța, ceea ce însemna foarte mult pentru catolici, după groaznica prigoană din timpul revoluției franceze, în care clerul a căzut victimă alături de alte categorii sociale. Conform prevederilor concordatului clerul va fi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
concordat. Prin acest concordat religia catolică este recunoscută și putea fi liber exercitată în Franța, ceea ce însemna foarte mult pentru catolici, după groaznica prigoană din timpul revoluției franceze, în care clerul a căzut victimă alături de alte categorii sociale. Conform prevederilor concordatului clerul va fi plătit de stat în schimbul renunțării la domeniile ecleziastice pe care le deținea Biserica. În același timp Papa depune pe toți episcopii din Franța, înlocuindu-i cu alții noi (majoritatea vechilor episcopi aveau legături dubioase) dovedindu-și astfel
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
însă odată cu campania militară din Rusia. Evoluția spre prăbușire devine iminentă, ajutată și de cei pe care Napoleon i-a folosit în ascensiunea lui fulminantă și apoi i-a trădat. Cu toate acestea reușește să-i smulgă papei un nou concordat, revocat însă foarte rapid la sfatul cardinalilor, ceea ce avea să-i atragă papei din nou exilul la Savona. Revenirea papei la Roma avea să aibă loc abia după ce Napoleon pierduse întreaga Italie. Papa avea să-și încheie pontificatul în 1823
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
înregistra câteva eșecuri pe care patriarhul nu le-a putut preveni și nici contracara, fie din cauza împrejurărilor istorice și conjuncturii politice, fie din cauza patimii de dominație care din nefericire a contaminat bună parte din ierarhii noștri. Prima lovitură a fost “Concordatul” cu Vaticanul, inițiat și pus în aplicare de regele Ferdinand. Prin acesta se acorda bisericii catolice independență totală față de statul român și subordonare față de Vatican, organizare și jurisdicție proprie, învățământ propriu, de asemenea, domenii întinse pentru subzistență. A doua lovitură
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acesta se acorda bisericii catolice independență totală față de statul român și subordonare față de Vatican, organizare și jurisdicție proprie, învățământ propriu, de asemenea, domenii întinse pentru subzistență. A doua lovitură a fost dată prin legea generală a cultelor, care consfințea prevederile concordatului și acorda drepturi și privilegii altor culte în defavoarea bisericii ortodoxe, sau cel puțin așa erau privite de ierarhii bisericii noastre. Mișcarea naționalistă a tineretului român care punea la temelia doctrinei sale dragostea de Neam, Patrie și Dumnezeu, deși împărtășită de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Împăratul s-a sprijinit, în prima parte a domniei, pe o armată numeroasă formată, ca și în perioada predecesorilor săi, tot din ministeriales 76, și-a asociat clerul în lupta contra papalității, dar va sfârși prin a se recunoaște învins. Concordatul de la Worms din anul 112277, prin distincția și delimitările stabilite între spiritual (Spiritualia) și temporal (Temporalia), dezarticula instituția imperială, ce făcuse din asocierea Bisericii la guvernare temelia politicii sale de consolidare a Imperiului. Consecințele cele mai grave s-au manifestat
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
prin scăderea dramatică a prețului cerealelor. Numeroase industrii și-au epuizat capitalurile rulante, fiind împinse spre faliment din cauza lipsei creditării bancare. De pildă, numai la nivelul anului 1931 în Bacău au fost înregistrate 48 de falimente și 18 cereri de concordate. Totuși, chiar și în aceste condiții, în orașul Bacău au continuat să funcționeze în această perioadă, cu numeroase întreruperi, „patru mari fabrici de pielărie, patru ateliere de tăbăcărie, trei mari fabrici de postav și filatură, dou) mori sistematice, dou) fabrici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
I și, cedînd și el vertijului italian, trece Alpii și îi bate pe elvețieni, aliați ai ducelui de Milano, la Marignan, la 13 septembrie, datorită puterii de foc a artileriei sale. În 1516, el semnează cu Leon al X-lea *concordatul de la Bologna și o pace perpetuă cu elvețienii. Astfel, la această dată, un echilibru pare să se stabilească în peninsula italică, cu francezii la Milano și spaniolii la Napoli. Francisc I și Carol Quintul. Trei ani mai tîrziu, în 1519
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sculptură, Jean Goujon și Germain Pilon se inspiră direct din păgînism și din Grecia antică. Societatea franceză și începuturile Reformei Cler, nobilime și starea a treia. Întărirea autorității regelui se traduce și printr-un mai bun control al societății. Prin concordatul de la Bologna (1516), Francisc I și-a asigurat supravegherea clerului. Într-adevăr, de acum regele Franței face numirile în funcțiile importante, adică episcopate și abații, papa rezervîndu-și *investitura spirituală sau canonică. Regele dispune astfel de mijloacele de a-l recompesa
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
misterul Întrupării, ci cel al ordinii sociale", înțelege că trebuie să reconcilieze statul și catolicismul, la care ține foarte mult cea mai mare parte a populației. El negociază deci, nu fără greutate, în 1801, cu Pius al VII-lea, un *concordat care, în ochii papei, umple prăpastia care se săpase între papalitate și francezi și, în cei ai lui Bonaparte, recunoscînd religia catolică drept cea a majorității francezilor, reinserează clerul în structurile statului. Cele două părți văd în concordat atîtea avantaje
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
depus jurămînt de credință Cartei revizuite de Camere. Preambulul Cartei este suprimat, pentru că părea că el "acordă francezilor drepturi care le aparțineau esențialmente". Religia catolică nu mai este religie de stat, ci "profesată de majoritatea francezilor": este întoarcerea la formula Concordatului. Cenzura este abolită. "Franța își reia culorile", tricolore. Puține modificări sînt aduse organizării puterilor: Camerele au inițiativa legilor. Camera deputaților își alege președintele. Censul electoral este scăzut de la 300 la 200 de franci; censul de eligibilitate, de la 1000 la 500
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pluvios, anul VIII) Instituția prefecților 14 iunie (25 prerial, anul VIII) Victoria de la Marengo 1801 Urcarea pe tron a lui Alexandru I al Rusiei 9 febr. (20 pluvios, anul IX) Pacea de la Lunéville 15 iulie (26 mesidor, anul IX) Semnarea Concordatului 1802 Chateaubriand: le Génie du Christianisme Beethoven: Simfonia "Eroica" 25 martie (4 germinal, anul X) Pacea de la Amiens 10 mai (20 floreal, anul XI) Consulatul pe viață 1803 28 martie (7 germinal, anul XI) Fixarea valorii francului 1804 Răscoala sîrbilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și Stat. Arte liberale. Ansamblu de materii care constituie învățămîntul clasic în Evul Mediu, adică șapte "arte" repartizate în două grupe: trivium, alcătuit din gramatică, retorică și dialectică; quadrivium, alcătuit din aritmetică, geometrie, astronomie și muzică. Articole organice. Dispoziții adăugate Concordatului din 1801 și votate fără acordul Papei la 8 aprilie 1802 (18 germinal anul X). Bonaparte modifica spiritul Concordatului într-un sens galican. Astfel, spre exemplu, Papa nu putea difuza nici o bulă, nu putea trimite nici un legat în Franța fără
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
două grupe: trivium, alcătuit din gramatică, retorică și dialectică; quadrivium, alcătuit din aritmetică, geometrie, astronomie și muzică. Articole organice. Dispoziții adăugate Concordatului din 1801 și votate fără acordul Papei la 8 aprilie 1802 (18 germinal anul X). Bonaparte modifica spiritul Concordatului într-un sens galican. Astfel, spre exemplu, Papa nu putea difuza nici o bulă, nu putea trimite nici un legat în Franța fără acordul guvernului. Asignații. Bilete de Trezorerie create prin decretele din 19 și 20 decembrie 1979 și garantate cu bunurile
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
însă contribuții documentare, originale, de prim ordin în istoriografia noastră de astăzi. Este vorba de Relațiile României cu Vaticanul în perioada interbelică (teza de doctorat, publicată în 2004), respectiv fragmentele tematice Premise istorice ale acțiunii catolicismului în România interbelică (1998), Concordatul Vaticanului cu România. Considerații istorico-juridice (volum apărut în anul 2000) și Implicații politico-religioase ale Concordatului României cu Vaticanul (2003) - cărți ce-l califică pe autor printre vocile cele mai autorizate în studiul, abordarea metodologică și evaluarea temei/evenimentelor respective. Conceperea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Relațiile României cu Vaticanul în perioada interbelică (teza de doctorat, publicată în 2004), respectiv fragmentele tematice Premise istorice ale acțiunii catolicismului în România interbelică (1998), Concordatul Vaticanului cu România. Considerații istorico-juridice (volum apărut în anul 2000) și Implicații politico-religioase ale Concordatului României cu Vaticanul (2003) - cărți ce-l califică pe autor printre vocile cele mai autorizate în studiul, abordarea metodologică și evaluarea temei/evenimentelor respective. Conceperea acestor lucrări - ca și a celorlalte, de altfel, de mai mare sau restrânsă întindere tematică
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din Regulamentul (CE) nr. │ │1605/2002 privind Regulamentul Financiar aplicabil bugetului general al │ │Comunităților Europene, cu modificările și completările ulterioare, respectiv:│ │- se află în stare de faliment sau fac obiectul unei proceduri de lichidare │ │ sau de administrare judiciară, au încheiate concordate, și-au suspendat │ │ activitatea economică sau fac obiectul unei proceduri în urma acestor │ │ situații sau se află în situații similare în urma unei proceduri de aceeași │ │ natură prevăzute de legislația sau de reglementările naționale; │ │- au fost condamnați printr-o hotărâre cu valoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224504_a_225833]
-
mass-media și crearea unei viziuni catolice unitare cu privire la evoluția societății. În contextul istorico-politico-social de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Biserica a urmărit înfăptuirea unei unități a catolicilor la nivelul fiecărui stat și încheierea de concordate cu diverse țări, prin care să se reglementeze juridic situația comunităților catolice de acolo (Vaticanul a vizat stabilirea unor relații diplomatice cu consecințe juridice pentru statele în care existau credincioși catolici). Această reașezare a Bisericii s-a produs atât din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru că acest fenomen al modernității a reprezentat o modalitate prin care ea a încercat să iasă din conul de umbră în care intrase odată cu căderea vechiului regim și apariția statului liberal. Stabilirea unor relații noi cu statele (politica Vaticanului privind Concordatele) a vizat o reașezare a Bisericii pe scena internațională, asumându-și sau protestând față de noile realități politico-sociale, culturale și economice. Biserica a văzut în presă o provocare a modernității, care s-ar fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă aceasta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care anticipa unificarea teritoriilor românești după Primul Război Mondial 272. După realizarea Unirii Principatelor, în cadrul eforturilor pentru recunoașterea acesteia pe plan internațional, autoritățile de la București au încercat să stabilească relații diplomatice cu Sfântului Scaun și chiar să negocieze încheierea unui concordat pentru reglementarea situației cultului catolic din România. Discuțiile dintre Vatican și autoritățile române au continuat (cu perioade mari de întreruperi) până la izbucnirea Primului Război Mondial; nu s-a ajuns însă la vreun rezultat concret. Problema Concordatului a revenit în atenția guvernului în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și chiar să negocieze încheierea unui concordat pentru reglementarea situației cultului catolic din România. Discuțiile dintre Vatican și autoritățile române au continuat (cu perioade mari de întreruperi) până la izbucnirea Primului Război Mondial; nu s-a ajuns însă la vreun rezultat concret. Problema Concordatului a revenit în atenția guvernului în anul 1918. În primăvara acelui an, într-un memoriu adresat lui Alexandru Marghiloman (președintele Consiliului de Miniștri), Theodorian-Carada insista asupra necesității încheierii cât mai urgente a unui tratat cu Vaticanul; el motiva această urgență
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că unirea Basarabiei cu România impunea o nouă reorganizare a diecezelor catolice din Moldova, iar pe de altă parte imperativul contracarării creșterii influenței maghiare asupra Bisericii Catolice din Vechiul Regat 273; mai sublinia faptul că "riscăm să nu-l căpătăm (Concordatul) mai târziu, dacă ungurii ajung mai puternici decât sunt astăzi"274. Nu s-a concretizat nimic însă până la sfârșitul războiului din mai multe cauze, printre care opoziția Bisericii Ortodoxe Române (deși unii politicieni români conștientizau necesitatea încheierii unui astfel de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
legilor de organizare ale Statului"279. După 1918, aproape toate cultele puneau problema organizării lor la nivelul întregii țări. Trebuia să se țină seama de tradițiile existente, dar și de necesitatea consolidării statului național unitar 280. În aceste condiții, problema Concordatului cu Vaticanul a reprezentat pentru politica externă a României un obiectiv prioritar. Situația Bisericii Romano-Catolice din România Mare s-a modificat în mod radical față de perioada anterioară. Dacă înainte de 1918 exista un număr de aproximativ 150.000 de credincioși catolici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]