35,112 matches
-
să ne gândim imediat la o întrebare: de ce trebuie instituite legi și reglementări diferite de acelea care guvernează în general o societate, de ce trebuie instituită această universalitate paradoxală care este Universitatea? Această întrebare cu aparență formală îmbracă o semnificație absolut concretă imediat ce ne amintim că societatea ca atare, ca esență generală nu există și că legile sus-numitei societăți sunt în realitate legile vieții, legile conservării și sporirii acesteia. Numai că viața, la rândul său, nu există nici sub aspectul unui concept
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
esența rezultă că aceasta nu este reductibilă la o teorie formală sau la o rețea de legi formale care ar putea fi separată de conținutul cognitiv, de vreme ce în realitate dobândirea și astfel transmiterea unei cunoașteri sunt identice cu efectuarea fenomenologică concretă a acesteia în repetare, cu actul așadar care reproduce conținutul său reprezentativ în cazul cunoașterii teoretice, cu patosul care, tot în repetare, se identifică cu adevărul practic, în cazul esteticii, al eticii și al religiei. Ideea că pedagogia (sau, cum
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
se auto-generează ea însăși. Îndeplinirea acestei sarcini a fost opera unui mare filozof, sociologul francez Tarde, care, prin intermediul unei elucidări a fenomenului crucial al imitării, a știut să privească mai în profunzime, până la acest proces transcendental al auto-constituirii oricărei intersubiectivități concrete. Însă îndepărtarea de către proiectul galilean a subiectivității transcendentale este în mod identic îndepărtarea intersubiectivității. Sociologia științifică trebuie așadar, ca și psihologia cu același atribut, să-și dea un alt obiect: vor fi și aici, substituindu-se esenței subiective, "comportamente" sau
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
face trimitere la banalitatea și la prozaismul cotidian și le afișează cu complezență iată ce trebuie să-i învețe pe elevi profesorii aserviți actualității, dogmei sociale, preschimbați în telespectatori, deveniți la fel de receptivi și de frivoli ca și ei. Căci adevărul concret al acestei întregi mișcări poate fi rezumat în felul următor: puterea intelectuală și spirituală asumată în mod tradițional de cei care, înfăptuind în ei marea mișcare de auto-sporire a vieții, își iau drept sarcină să o transmită altora într-o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
care rezultă din aceasta, nu intervine mai întâi ca mod deliberat al transmiterii cunoașterii în formele nobile ale culturii, ci se manifestă spontan, prin intermediul fenomenelor de intropatie și de imitare, ca însuși procesul în care se auto-constituie orice intersubiectivitate patetică concretă. Când aceasta se alienează în comunicare și în existența tehnico-mediatică, ea adaugă societății noastre materialiste trăsătura de năucire, iar în același timp îi dă culturii o ultimă lovitură. Pentru a justifica lumea mass-media a cărei umanitate este pe care să
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
punct de pornire în calcularea pragului sărăciei (V. Dinculescu, C. Chirică școord.ț, 1999, p. 14). Politicile în domeniul populației și familiei, în general, și politicile orientate spre familia monoparentală, în mod special, sunt condiționate de măsuri economice și sociale concrete. Protecția socială, în caz de maternitate, pentru femeile care lucrează în sistemul privat, este sporadică și lipsită de un control real. Alocația pentru copii are două caracteristici principale: este universală și prezintă o valoare reală foarte mică. Investigarea comparativă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
specifice. Problemele adultului părinte singur au fost constant neglijate. 5. Accente în politicile publicetc "5. Accente în politicile publice" Pentru România, se poate face observația că elaborarea unor politici publice 72 este un demers de inițiere, transpunerea acestora în fapte concrete presupunând asumarea unei alte game de probleme. În acest sens, poate fi invocată, spre exemplificare, modalitatea mai mult decât modestă în care se regăsesc respectate în practica angajatorilor prevederile legale privind discriminările de vârstă sau de sex. Ipoteza de la care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
este subiectul de interes al unei etape de dezvoltare, la începutul anilor ’90: feminismul valului III (Elizabeth Grosz, 1988). În acest demers teoretic, sunt luate în considerare experiențele diferite ale femeilor 80. Problemele lor sunt privite în contexte de viață concrete și specifice. Sunt luate în considerare experiențele asemănătoare, pe baza cărora se formează comunități de interese. În condiții de existență specifice, întrupați și condiționați de nevoile acestui trup, trăim într-un context social-istoric dat. Acesta își pune amprenta inclusiv asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
subliniază, în acest sens, că personalitatea unui individ este puternic marcată de apartenența sa la comunitate. Orice individ reflectă suma de determinații care îl condiționează. Ca atare, nu este un atom abstract, ca în abordarea liberalismului clasic, ci un om concret, cu nevoi particulare și cu practici specifice de satisfacere a acestora, într-un mediu sociogeografic dat. Orice persoană traversează în drumul său spre autonomie (situație care face mai îndreptățită abordarea atomistă, de tip liberal a individului ca agent abstract, rațional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fi una neutră la determinațiile de gen, de vârstă, naționalitate, etnie ș.a.m.d. Un alt tip de politici sunt cele care vizează oameni reali: femei și bărbați, cu specificul și cu problemele lor aferente. Odată ce sunt priviți ca oameni concreți, sunt sesizabile deosebirile și chiar discrepanțele dintre aceștia, se recunoaște faptul că au nevoi particulare, aspirații personale și modalități diferite de a și le satisface. Unii dintre aceștia au capacități scăzute sau numai momentan diminuate, de care se pot folosi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de șâșâiala enervantă a provocatorilor, mulți spectatori Începeau să se uite urât la Alatriste, ca și când acesta Într-adevăr perturba reprezentația. Ce avea să urmeze era la fel de clar ca doi și cu doi fac patru. Mai bine zis, În cazul acela concret, trei și cu doi fac cinci. Iar cinci erau prea mulți, chiar și pentru căpitan. Încercă să se strecoare spre poarta cea mai apropiată. Dacă tot trebuia să lupte, măcar s-o facă În spațiul larg al străzii decât acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
m-a amuțit și paralizat Într-atât, Încât n-am putut decât să rămân stană de piatră, așa cum mă găseam, În timp ce ochii negri, scăpărători, ai italianului mă priveau fix. Apoi, când am Început să reacționez, m-au asaltat două gânduri concrete și aproape contrare. Primul, s-o iau la goană. Al doilea, să duc mâna la pumnalul pe care Îl purtam În spatele cingătorii, sub mantia căpitanului, și să Încerc să i-l Înfig dușmanului nostru În vintre. Dar ceva din atitudinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cooperarea voluntară a indivizilor, iar organizarea guvernării respectă aceste priorități, astfel încît sarcinile fiecărui nivel de guvernare nu sunt clar delimitate, apărînd suprapuneri diverse, sau chiar degrevări de responsabilități. Astfel, "competențele generale" nu acoperă sau nu tratează corespunzător, uneori, foarte concrete necesități particulare. Doctrina utilitaristă este specifică țărilor anglo-saxone și presupune o organizare mai simplă și mai pragmatică și soluții pe măsură la probleme nu de puține ori complexe. Accentul cade pe cooperarea voluntară între indivizi, interesul public nefiind altceva decît
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ea. În cadrul economiei pozitive, nu există conceptul de interes public și nici acela referitor la modul cum ar trebui să fie o lume ideală. Economia normativă emite judecăți de valoare cu privire la modul cum ar trebui să fie lumea, în mod concret. Analiza normativă atestă caracterul dezirabil al faptelor determinate prin intermediul economiei pozitive"15. A trece de la analiza pozitivă la cea normativă înseamnă a trece de la fapte la valori. Prima privește situații verificabile prin rezultate cuantificabile, faptele fiind supremul judecător, în timp ce a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
eficienței în furnizarea bunurilor și serviciilor, în anumite condiții. 3.2.2. Clasificarea cheltuielilor publice Cheltuielile publice reprezintă o redistribuire a resurselor societății între membrii acesteia, care se realizează prin intermediul sectorului public. Pentru a înțelege mai bine rolul și modul concret în care se materializează cheltuielile publice este utilă clasificarea lor. Aceasta se poate face după mai multe criterii. O primă clasificare, organică, are în vedere criteriul administrativ, după care cheltuielile se grupează în func-ție de instituțiile la care se referă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dar într-o manieră diferită, interesîndu-se de utilizarea mai mult sau mai puțin importantă de servicii publice. Cei care utilizează mai mult drumurile, sau care au mai mulți copii la școală, trebuie să plătească mai mult decît ceilalți. În mod concret, sistemele fiscale combină diferitele principii, al treilea nefiind generalizabil, deoarece nu este posibilă întotdeauna (sau nu se dorește) plasarea unui contor pentru a înregistra identitatea celor care utilizează bunuri și servicii publice. Cum obiectivul principal este de a găsi venituri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pe încredere. Chiar dacă este în stare să trișeze, el nu o va face și-și va asigura astfel o credibilitate durabilă. Chiar dacă elementare, sau tocmai pentru că sunt elementare, cele trei comportamente-tip constituie o reînnoire majoră a viziunii asupra funcționării concrete a economiei de piață. Ceea ce spune O. Williamson este într-adevăr simplu și fundamental: piața și contractele pe care le implică ea nu reprezintă decît un mod, printre altele, de a a organiza și coordona relațiile dintre actorii economici. Contractelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
înțelege funcționarea birocratică. Același Max Weber a definit birocrația ca instrumentul autorității Statului. Eficacitatea sa este asigurată prin ierarhizarea strictă a funcțiilor după reguli impersonale, eliminînd orice incertitudine. În această perspectivă, birocrația ar apărea ca o valoare în sine, semnul concret al autorității. Chiar cu mijloacele lui Weber putem sesiza limitele analizei sale. Pentru aceasta e destul, și economia birocrației ne invită la aceasta, să ne întrebăm dacă stabilirea de reguli de funcționare este suficientă pentru a adapta mijloacele puse în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Ne aflăm atunci în prezența unui caz tipic de disfuncționalitate sub forma risipei: cheltuielile efectuate pentru atingerea unui obiectiv dat au condus la pierderi; un al treilea nivel se interesează nu de realizări, ci de impactul produs. Acesta măsoară efectele concrete asupra diverselor grupuri, atunci cînd realizările nu sunt decît măsurile efectiv aplicate de administrații. Apropiind efectele de obiective poate apărea un alt tip de disfuncționalitate: realizările prevăzute s-au împlinit, însă impactul diferă integral sau în parte de ceea ce era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și, în cazul de față, birocratul cunoaște mai bine nuanțele activității sale decît personalul politic care îl controlează. Această asimetrie referitoare la asimetriile informaționale este astăzi centrală în analiza economică, ea permite înțelegerea faptului cum, într-un cadru comercial, studiul concret al contractelor dintre actori este o etapă esențială în înțelegerea nuanțelor concrete ale economiei de piață. Acuitatea acestei distorsiuni e întărită de existența intereselor divergente între mandant și agent, aceasta fiind, pe de altă parte, condiția necesară existenței unei relații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
decît personalul politic care îl controlează. Această asimetrie referitoare la asimetriile informaționale este astăzi centrală în analiza economică, ea permite înțelegerea faptului cum, într-un cadru comercial, studiul concret al contractelor dintre actori este o etapă esențială în înțelegerea nuanțelor concrete ale economiei de piață. Acuitatea acestei distorsiuni e întărită de existența intereselor divergente între mandant și agent, aceasta fiind, pe de altă parte, condiția necesară existenței unei relații de agent. Acest aspect poate fi ilustrat prin cazul unui conducător urmînd
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
va fi constituită din două-trei județe actuale, cuprinzînd 1,8-2 milioane de locuitori și circa 15.000 de kilometri pătrați, corespunzător mediei europene NUTS II. Vor rezulta astfel 15-17 noi entități administrativ teritoriale. Criteriile-obiectiv ce vor sta la baza stabilirii concrete a noilor regiuni vor fi: tradiția istorică, administrativă și culturală; datele demografice; omogenitatea teritorială; posibilitatea concentrării resurselor în direcția unei susținute dezvoltări economico-sociale (efect de sinergie); eficiența economico-socială; reducerea birocrației; reducerea cheltuielilor administrative; creșterea autonomiei, a posibilităților de autoguvernare; asigurarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de consum include din ce în ce mai multe servicii, caracterizate prin sporuri slabe de productivitate, ceea ce obligă la revenirea la o gestiune a mîinii de lucru moștenite de la vechea reglare concurențială. Avem aici o abordare deterministă în care progresul tehnic și aplicațiile sale concrete, cîștigurile de productivitate, ar constitui în ultimă instanță determinanții principali ai evoluției economice. Or, Școala Reglaționistă nu poate fi redusă la această perspectivă, chiar dacă există o tentație în acest sens. Marx nu este singurul inspirator al acestui curent de gîndire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
În măsura în care recunoaștem faptul că sporurile de productivitate reprezintă gajul creșterii economice, trebuie să acceptăm soluțiile care garantează creșterea Produsului Intern Brut. Ținînd cont de caracterul amestecat al intereselor diverselor grupuri sociale, trebuie reabilitată ideea de interes general. Cum, în mod concret, este imposibil de disociat mult timp interesele unei firme de cele ale salariaților ei, trebuie să recunoaștem faptul că profitul nu reprezintă neapărat un semn al exploatării, ci mai curînd unul al sănătății economice. Dimpotrivă, o firmă cu deficit este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
acoperirea pierderilor unora din profiturile altora), monopol natural. 6.2.1. "Statut" sau salariu de eficiență Pentru a înțelege rolul cheie al chestiunii statutului, sau al contractului colectiv de muncă, vom spune că el reprezintă mai mult decît un conținut concret. El este semnul refuzului precarizării locurilor de muncă și, în contrapartidă cu avantajele astfel obținute, este și semnul că salariații își vor folosi integral capacitățile. Se discută astfel despre un "salariu de eficiență", sub nivelul căruia nu se poate obține
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]