7,702 matches
-
dobînzii este determinant în astfel de evoluții. Cu cît mobilitatea internațională a capitalurilor este mai puternică, cu atît acțiunea ecarturilor ratei dobînzii asupra ratelor de schimb este mai puternică. În mod normal, dacă piețele de capitaluri sînt perfect libere și concurențiale, vom constata o tendință de egalizare a ratelor dobînzilor pentru plasamente de aceeași natură și de aceeași mărime. Într-adevăr, afluxul de capitaluri străine spre țările cu rate ridicate, umflînd oferta de fonduri, contribuie la scăderea ratelor de echilibru; după cum
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
valoarea adăugată. Aceasta contribuie la reducerea șomajului de tip clasic și, într-o economie deschisă, este un mijloc de creștere a competitivității-preț, de ameliorare a balanței comerciale și de susținere a creșterii. Această politică are multiple justificări într-o economie concurențială. Modalități: Cîmpul de aplicare al politicii de control al veniturilor poate varia. Aceasta privește cel puțin politica salariilor în sectorul public sau, mai mult, poate prevedea fixarea unui salariu minim pe economie, poate să se extindă la controlul tuturor salariilor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
globalizării asupra politicilor economice? Capitolul 14 ECONOMIA BUNĂSTĂRII ȘI ALEGERILOR COLECTIVE Economia bunăstării se preocupă de identificarea condițiilor în care se poate asigura maximum de satisfacție indivizilor care compun societatea. Într-un prim timp, teoria neoclasică demonstrează că piețele perfect concurențiale conduc la o alocare optimală a resurselor, în sensul accepțiunii lui V. Pareto. Dar acest fapt nu este valabil decît în absența randamentelor crescătoare, a bunurilor publice (serviciilor colective) și a interdependențelor dintre satisfacțiile indivizilor (efecte externe). În aceste trei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
DEFICIENȚELE PIEȚEI Există deficiențe ale pieței (cum ar fi randamentele crescătoare și imperfecțiunile concurenței) care nu permit tarifarea sau practicarea de prețuri la nivelul costului marginal, deci al optimului lui Pareto. Dar chiar dacă toate întreprinderile se comportă ca firme perfect concurențiale, piața rămîne ineficientă în fața a două probleme majore: efectele externe și bunurile colective. 14.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă În activitățile în care randamentele rămîn crescătoare pentru o anumită scară de producție, conform mărimii pieței de satisfăcut, tinde
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
puțin în anumite perioade, dispunînd momentan de monopolul unui produs nou sau realizînd randamente de substituție. Pe de altă parte, importanța costurilor fixe și a strategiilor disuasive ale firmelor prezente pe piață pot limita conte stabilitatea acesteia. Iată că procesul concurențial poate el însuși antrena limite ale concurenței (!). De asemenea, chiar în absența reglementărilor sau a instituțiilor care să limiteze concurența, economia reală nu funcționează întotdeauna în condiții care să garanteze tarifarea la nivelul costului marginal. 14.1.2. Efectele externe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de educație a unui individ îi ameliorează productivitatea, deci și contribuția sa la bunăstarea colectivă crește. La fel, un individ sănătos este mai prezent, mai performant, mai eficient. Problema economică vine din faptul că, în prezența efectelor externe, mecanismul pieței concurențiale nu permite atingerea optimului paretian. Într-adevăr, în deciziile lor indivizii nu țin cont decît de avantaje și costuri private, și nu de avantajele și costurile sociale (sau colective) ce le sînt asociate. Dacă dl. Popescu ar ține cont de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
bunul nu este cu adevărat colectiv decît în măsura în care consumul său nu este îngrădit, limitat. De pildă, cînd cursul are un asemenea succes încît nu se mai găsesc locuri libere în amfiteatru, consumul unora începe să se facă în detrimentul altora. Piața concurențială este în mod clar ineficientă pentru producția unei categorii particulare de bunuri colective, așa-numitele "bunuri colective pure" sau "servicii colective pure". Un bun (sau serviciu) colectiv pur este un bun colectiv pentru care nici un agent privat nu poate exclude
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dinamic și mai sustenabil decît altele, în condițiile impactului economisirii, creșterii demografice și a progresului tehnologic. În ciuda simplității construcției teoretice și aplicate, aceasta urmează structura modelului echilibrului general dinamic 5. Ipotezele de lucru ale lui Solow sînt: economia este perfect concurențială, factorii de producție sînt perfect mobili, există ocupare deplină în ceea ce privește utilizarea resurselor; capitalul se supune legii randamentelor descrescătoare. Ce influență au cererea și oferta de bunuri asupra acumulării de capital, în condițiile menținerii constante a forței de muncă și a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
concurență pură și perfectă, RMS este, în situație de echilibru, aceeași pentru toată lumea, pentru toți consumatorii. A doua condiție. Un producător rațional egalizează RMST între doi factori la prețul relativ al acestor doi factori. Or, dacă piața factorilor este perfect concurențială, prețul factorilor este identic pentru toți producătorii. În consecință, în regim de concurență pură și perfectă, RMST este, în situație de echilibru, aceeași pentru toți producătorii. A treia condiție. RMT indică cantitatea din bunul Y pe care societatea o sacrifică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
că dispunem astfel de o demonstrație formală a legii mîinii invizibile, enunțată de Adam Smith în 1776, astfel: indivizii, chiar ghidați de singurul motiv al interesului individual, concură, prin schimburile realizate pe piață, la realizarea interesului general. Totuși, piața perfect concurențială nu este adaptată la toate problemele alocării resurselor cu care economia reală se află confruntată. Piața nu este perfectă. 17.3. CONCLUZII 1) Eșecul relativ al programului de cercetare neoclasic Economiștii neoclasici vor să demonstreze că: a) echilibrul general există
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
află confruntată. Piața nu este perfectă. 17.3. CONCLUZII 1) Eșecul relativ al programului de cercetare neoclasic Economiștii neoclasici vor să demonstreze că: a) echilibrul general există; b) concurența și flexibilitatea prețurilor asigură realizarea și stabilitatea acestui echilibru; c) echilibrul concurențial permite o alocare optimă a resurselor. În cele din urmă, lucrările lor ajung la un triplu eșec relativ: a) teoria economică nu a putut stabili existența unui echilibru general decît utilizînd niște ipoteze evident incompatibile cu funcționarea reală a economiei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
insuficient înțeleasă, cu toate caracteristicile și mecanismele sale de funcționare. Abordarea economiștilor neoclasici este prea normativă și prea abstractă, poate cu excepția lui Hayek. Acești economiști au întreprins vreme de un secol cercetări remarcabile pentru a demonstra superioritatea teoretică a pieței concurențiale. Imposibilitatea în care se găsesc de a face această demonstrație teoretică contrastează frapant cu demonstrația practică pe care realitatea o oferă în ultima sută de ani și care face ca, progresiv, marea majoritate a națiunilor lumii să adopte principiile economiei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
trăiești pe Champs-Elysées și alta este să reinven tezi empatic Champs-Elysées rămânând acasă. Ceva-ceva din realita tea unui astfel de topos dobândește magnetismul viziunii intensifi cate de participare afectivă transmisibilă, iar aceasta ajunge să se răsfrângă și în spațialitatea difuză, concurențială și complementară locuită de scriitoare, ajungând prin cititori și în exteriorul social al peisajului cultural românesc. Știm ce poate însemna asta, aici, pe Bahlui și pe Dâmbovița, unde influența franceză despre care vorbea odinioară un ilustru înaintaș, a lăsat tipare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în chipuri diferite, în sensul că propun, în miezul problematicii lor identitare, o reflecție asupra limbii și a modului în care se articulează raporturile limbi / literatură în contexte diferite. După părerea lui Gauvin, aceste raporturi complexe ar fi cel puțin concurențiale, dacă nu conflictuale, opinie la care nu subscriu, căci amploarea reflecției celor care aleg franceza ca limbă literară depășește cu mult agora unei confruntări bilinguale. Iată un fel de artă poetică a lui Marius Daniel Popescu: Îți spui că tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
investesc reciproc În țările lor de origine, exemplul concret oferit de cercetarea empirică a lui E. Graham. Analizînd investițiile reciproce americane și europene, Graham identifică o reacție de contraamenințare prin realizarea de ISD europene În SUA, ca răspuns la amenințarea concurențială creată prin investițiile americane În Europa. Este un tip de comportament defensiv, dar care poate da naștere la investiții profitabile În sine. În concluzie, conform teoriei avantajului de monopol, motivația fluxurilor de investiții străine directe este sporirea puterii de piață
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
când dotațiile țărilor vecine sînt mai comparabile. Un anumit număr de studii arată că localizarea firmelor străine depinde, În general, mai mult de dorința de acces pe piață decât de căutarea avantajelor de costuri, atunci Întreprinderile Își vor intensifica avantajul concurențial asupra acestor noi piețe. Altfel spus, nivelul esențial de analiză nu va mai fi macroeconomic ci mezoeconomic. Ca urmare a Îndelungatei Închideri a economiilor socialiste față de Întreprinderile occidentale, deschiderea economică și politică a oferit brusc noi oportunități investitorilor. Primele Întreprinderi
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ISD În prezent. 97% din totalul capitalului care a Îmbrăcat forma ISD În deceniul trecut și la Începutul celui prezent Își are originea În țările dezvoltate. Dat fiind specificul fluxurilor de ISD care concretizează decizii investiționale bazate pe corelarea avantajelor concurențiale și a strategiilor proprii tirmei cu existența unor factori locaționali specifici economiilor-gazdă, cea mai mare parte a acestor fluxuri se Îndreaptă, printr-un efect de intrare În rezonanță, tot către statete dezvoltate. Aceste economii au receptat În perioada 1981-1985, 74
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
fost resimțite În primul rând de către țările dezvoltate, fluxul de investiții străine directe atrase diminuîndu-se de la cota de 80% În 1999-2000 la 68% În 2001 În totalul fluxurilor mondiale de I.S.D. Recesiunea economică Înregistrată la nivel mondial, a intensificat presiunile concurențiale asupra societăților transnaționale, accentuându-se nevoia de relocalizare a producției În zonele cu salarii mai mici. Totodată, au crescut și fluxurile de investiții dinspre economiile care au Înregistrat ritmuri de creștere mai lentă. Ambii factori au condus la creșterea recentă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ale CSI-ului (de 41,7%). Saltul respectiv s-a produs pe fondul reorientării acestor fluxuri În condițiile recesiunii din țările dezvoltate, conferind noi dimensiuni rolului ISD În procesul de globalizare a economiei mondiale. Recesiunea economică a intensificat presiunile 107 concurențiale asupra corporațiilor transnaționale, accentuîndu-se nevoia de relocalizare a producției În zonele cu salarii mai mici. În cea mai mare parte fluxurile de ISD atrase În anul 2004 este concentrat spre țările În dezvoltare, constituind 233 miliarde dolari. Topul primelor cinci
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
locațional. Activitatea unor instituții specializate guvernamentale, semiguvernamentale sau chiar private care să includă servicii de consultanță, formularea de proiecte investiționale, abordarea directă a firmelor străine potențial interesate, participarea la finanțarea unor proiecte, asistență postinvestițională poate constitui ea Însăși un avantaj concurențial. Țările foste socialiste din Europa Centrală și de Est au adoptat În general și Într-o fază inițială sisteme de stimulente investiționale deosebit de generoase, avînd În centru stimulente de natură fiscală. Acestea constau În scutiri de la plata impozitului pe profit
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
firma are o viziune de ansamblu asupra pieței mondiale și a concurenței. Aceasta se traduce printr-o abordare uniformă a marketingului la nivel mondial , chiar dacă nu toate elementele strategiei de marketing sunt identice de la o țară la alta, iar luptele concurențiale sunt integrate tot la nivel mondial. Dezvoltarea unei strategii globale (transnaționale) este complicată de faptul că există cel puțin cinci dimensiuni majore ale globalizării, În baza cărora de fapt se poate determina gradul de globalizare al firmei și al concurenților
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
au Înregistrat succese În utilizarea strategiei unei singure mărci. La fel, Mercedes, BMW și Volvo nu numai că utilizează aceeași marcă oriunde În lume, dar au imagini și poziționări consistente pe piețele gazdă. 5. Integrarea la nivel mondial a strategiei concurențiale În locul adoptării de decizii competitive Într-o țară fară referire la ceea ce se Întîmplă Într-o alta, un concurent global se poate situa pe poziția unei abordări integrate. Tyrolia, producătorul austriac de schiuri, a ataxat puternica poziție deținută de Salomon
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Tyrolia numai pe piața americană, Salomon s-a orientat și spre țări care aveau o pondere ridicată În vânzările și profiturile firmei austriece la nivel mondial - Germania și Austria. Adoptînd o perspectivă globală, Salomon a considerat drept teren al luptei concurențiale nu numai o singură țară, ci Întreaga piață mondială. Un alt benefieiu al integrării strategiei concurențiale constă În capacitatea firmei de a se angaja În operațiuni de subvenționare Încrucișată . Acestea constau În utilizarea fluxurilor de numerar generate pe o piață
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ridicată În vânzările și profiturile firmei austriece la nivel mondial - Germania și Austria. Adoptînd o perspectivă globală, Salomon a considerat drept teren al luptei concurențiale nu numai o singură țară, ci Întreaga piață mondială. Un alt benefieiu al integrării strategiei concurențiale constă În capacitatea firmei de a se angaja În operațiuni de subvenționare Încrucișată . Acestea constau În utilizarea fluxurilor de numerar generate pe o piață profitabilă, cu vînzări ridicate pentru a investi agresiv pe o piață strategică, dar cu vînzări reduse
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
relevante pentru producția unui anumit bun sau serviciu. Deși, În mod obișnuit, licențiatul este cel care răspunde de producție, aranjamentul poate permite contractantului exercitarea unui anumit control asupra utilizării piesei sau tehnologiei, pentru a se asigura astfel că poziția sa concurențială este protejată. În anumite situații, acest control poate avea În vedere o gamă largă de decizii ale licențiatului - sursele de aprovizionare, metodele de producție, angajarea de forță de muncă străină și piețele de export deservite. Modalitatea de plată obișnuită pentru
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]