2,979 matches
-
al îmbinării utilului cu plăcutul, sora mai mică, bucureșteană, a „Vieții românești” a reprezentat timp de aproape două decenii o tribună de promovare a valorilor morale, culturale, literar-artistice, de propagare a gustului pentru frumos, în slujba cărora a apelat la condeie dintre cele mai reputate ale scrisului românesc de atunci. Al.S.
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
să realizeze în doi timpi prezenta lucrare: Prima parte este consacrată înțelegerii mecanismelor onirice: - capitolul I este centrat pe abordarea psihanalitică și descrie diferitele funcții ale visului; - capitolul II vizează de abordarea neuroștiințelor, capitol pentru redactarea căruia i-am cedat condeiul lui Lionel Brunel, ale cărui studii în domeniu îl îndreptățesc mai mult decât pe mine să expună teoriile și lucrările în materie; - capitolul III explică procesul de elaborare a unui vis, adică modul în care se construiește visul (căci nu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
susținem că meseria de ziarist nu se rezumă numai la culegerea de informații, iar presa, în întregul ei, nu se reduce doar la ziarele cotidiene sau de scandal. Degeaba ești bătăios și ai instinctul subiectului, dacă, ajungând acasă, îți îngheață condeiul în fața hârtiei imaculate, cuvintele nu te ascultă, iar ideile zboară în jurul tău ca niște fluturi speriați. Fără expresie și fără o anume articulare a ideii, jurnalistul devine o simplă anexă tehnică, un banal ghișeu de informații. Presa românească de astăzi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
s-a rarefiat”) și mai ales folosirea neinspirată a prepozițiilor, a elementelor de legătură. Atragem atenția în mod special asupra neglijențelor de exprimare, preluate din stilul oral, adeseori lipsit de rigoare: „Am strâns toate lucrurile despre Spania”. Chiar dacă în goana condeiului putem greși, nimeni nu ne împiedică să recitim atent textul și să operăm corecțiile sau adăugirile clarificatoare. Când acest lucru nu este posibil, trebuie să reformulăm fraza, să operăm schimbări în topică, atenți fiind nu numai la echivoc, dar și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pleci și unde vrei să ajungi. Nepotrivirile generatoare de incredibil se pot insinua oricând în text. Ne gândim la situația în care ziaristul uită (nu respectă) premisa de la care a plecat - descrierea unei cofetării, a unui parc etc. În goana condeiului, este posibil ca ziaristul să insiste cu precădere pe propriile amintiri sau (în altă situație) pe detaliile urâte, mizere și neplăcute din încăpere. Autorul va inventaria harnic petele de mucegai de pe tavan, hârtiile și resturile alimentare de pe mese etc., dar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
proiecte interne și gripa aviară (Curentul, 13 ianuarie, 2006, p. 2). Folosiți cu măsură structurile dubitative. Un text de presă afirmă răspicat ceea ce are de spus. „S-ar părea” nu este un bun început pentru o informație certă. Din fuga condeiului, putem nuanța (adeseori, inutil): oarecum, cumva, în bună măsură, cred, se poate spune etc. Mai bine evităm, chiar dacă dubitația poate fi câteodată un procedeu retoric, menit să preîntâmpine unele obiecții la adresa ziaristului. Scriind sub presiunea timpului, în condiții nu tocmai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
economiei românești”. Folosiți un stil direct, fără fraze lungi și căutate. Evitați ironiile. Eventual, plasați-le inteligent la finalul textului. 6.2.2. Conferința de presă. Tinerii ziariști găsesc în conferința de presă un bun prilej de a-și exersa condeiul, de a se acomoda cu rigorile și ritmul meseriei. Graba și nepriceperea contribuie din plin la spectacolul dezagreabil pe care îl oferă conferințele: întrebări stupide, insistențe puerile și țâfnoase etc. Deși plicticoase, conferințele de presă cer ziaristului multă vigilență și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în discuția cu un ziarist, omul simplu se apropie intuitiv de o realitate jurnalistică prea puțin înțeleasă chiar de practicanții meseriei. Ziarist cu adevărat este cel care scrie reportaj - regina presei și genul celor talentați, cu un bun și inspirat condei. Venit dinspre literatură (unii teoreticieni vorbesc despre „literatura de frontieră”), reportajul îmbină munca de teren cu forța evocării și travaliul scriitoricesc, observația cu povestea, subiectivismul unor gânduri cu autenticitatea de trăire a unui personaj. Gen marginalizat în ultimii ani de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
poate la fel de important, am recuperat zecile de interpretări patristice care pleacă tocmai de la această omonimie pentru a da o interpretare cristologică intrării lui Israel În pământul făgăduinței. Bibliile sinodale, Întrucât preferă să ortografieze diferit cele două nume, evacuează dintr-un condei toată tradiția exegetică patristică din jurul acestui personaj. Cu „arca lui Noe” lucrurile nu sunt chiar atât de incendiare, dar merită spus că am optat pentru „arcă” și nu pentru „chivot”, fiindcă așa mi-a dictat spiritul Însuși al limbii române
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dintre Țiganiada și un poem al vienezului Alois Blumauer, a relevat „influențe literare la Eminescu” (unele dintre acestea fiind validate ulterior de istoria literară). A tradus numeroase lucrări germane de pedagogie (între 1898 și 1933). În tinerețe, și-a încercat condeiul și în tălmăciri literare. A dat versiuni corecte pentru un fragment din Mahabharata (1891), pentru tragedia Inelul lui Ghighes de Fr. Hebbel (1900), pentru poezii din literatura chineză ș.a. O traducere din Goethe, făcută când era încă elev, i-a
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
Ulenspiegel și Lamme Goedzak în ținuturile Flandrei și aiurea, 1947), Aleko Konstantinov (Bai Ganiu, 1955), Alphonse Daudet (Tartarin în Alpi, 1956, Minunatele isprăvi ale lui Tartarin din Tarascon, 1956), Branislav Nușici (Anii de școală, 1957). Ca publicist, B. are un condei teribil de spornic. Îndeosebi la „Curentul”, el scrie într-o cadență neobosită, comentând cu ascuțime și cu un soi de posăceală hâtră felurite întâmplări, unele triste, altele înveselitoare. Fire nostalgică, oftează adesea după vremurile „blagoslovite” de odinioară, așa cum, hoinar nelecuit
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
pentru porți uitate”, AO, 1934, 71-73; [G. Călinescu], Cărți, VR, 1934, 7; M. D. Ioanid, „Prour pentru porți uitate”, R, 1934, 1; Paul I. Papadopol, Doi cântăreți tradiționaliști, U, 1934, 240; Metzulescu, Literile, 14-16; Eugen Constant, „Prour pentru porți uitate”, „Condeiul”, 1938, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 928; Kalustian, Simple note, II, 354-357; Firan, Profiluri, 419; [Ștefan Bălcești], ADLTR, B-148; Radu Gyr, Calendarul meu, îngr. I. Popișteanu, Constanța, 1996, 41-42, 60-63, 69-70, 72, 84-87; George Sorescu, Neliniștea esențelor, Târgu Jiu, 1996
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
și a copilăriei în decorul arhaic. SCRIERI: Memorie de iulie, pref. Al. Piru, București, 1966; Poarta spre vid, București, 1969; Vertebra lui Yorick, București, 1970; Scrisori către Orfeu, București, 1972; Dimineața primigeniei, București, 1980. Repere bibliografice: Paul Georgescu, Două tinere condeie, RMB, 1966, 6774; Marin Mincu, Ioana Bantaș, „Memorie de iulie”, AFT, 1966, 7; Aurel Martin, Ioana Bantaș, „Memorie de iulie”, GL, 1966, 33; Dana Dumitriu, „Scrisori către Orfeu”, RL, 1973, 23; Mircea Iorgulescu, Ioana Bantaș (Profil), LCF, 1974, 28; Alex.
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
poetei va părăsi acest filon, adoptând în mare măsură simplismul versificațiilor proletcultiste, pe care le înnobilează uneori cu talentul personal. Alteori însă, zelul poetic decompensează măsura simțului artistic; rezultă versuri care vor face carieră în zona ridicolului: „Plugul, strungul și condeiul / S-au pornit să chiuie” sau „La masa verde, față-n față / cer unii moarte, alții viață” - o versiune simplificată a tranzacțiilor istoriei politice. Poemele versifică reportajele la modă ale primelor două decenii de după război. Dar, spre sfârșitul anilor ‘50
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
București), scriitor și gazetar. Tatăl lui se numise Costache Telescu, dar, înfiat de un unchi staroste de băcani sau bacalbașă, i se schimbase numele. Căsătorit cu Aneta Bobescu, avusese mai mulți copii, dintre care, în afară de B., vor ajunge oameni de condei Ion (Iancu) și Constantin C. Bacalbașa. Dat afară de la gimnaziu, B. se înrolează în armată; aici se îmbolnăvește de tuberculoza care avea să îl răpună. Șocat de brutalitatea și absurdul vieții de cazarmă, părăsește armata și, cu temperamentul său entuziast
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
sunt însoțite de fragmente autobiografice, remarcabile pentru verva ce le animă, capacitatea evocatoare și talentul memorialistic al autorului. Greu încadrabilă într-un gen, această carte - amestec insolit de teorii, anecdote, amintiri, jocuri de cuvinte și de idei care țâșnesc de sub condei - relevă, în persoana scriitorului stabilit la Paris, în primul rând poetul ce-și etalează, cu sau fără voie, originea danubiano-pontică. SCRIERI: Vin soldații și alte piese, pref. Al. Paleologu, București, 1970; Șodron, pref. Eugen Schileru, București, 1970; Teatrul floral-spațial, Luxemburg
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
de radio din Bod, Pavilionul României la Expoziția internațională din New York (în colaborare cu Octav Doicescu), Institutul de Studii și Proiectări Energetice. În 1931 se decide să-și etaleze creația picturală (nuduri, peisaje, portrete) într-o primă expoziție, lăudată de condeie ilustre (Tudor Arghezi, Camil Petrescu). Un moment neplăcut survine în existența lui după prăbușirea, la cutremurul din 1940, a blocului Carlton din capitală. În urma investigațiilor întreprinse, C. este scos de sub orice acuzație, vinovat fiind găsit constructorul. Între 1942 și 1948
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
estetică a reconstrucției (1947), nu pierde din vedere „reconstrucția noastră spirituală”. Spirit aristocratic, în a cărui viziune asupra artei dominantă este tema frumuseții, C. rămâne atașat până la capăt unui crez întemeiat pe ordine, măsură, echilibru. Idealul armoniei, proclamat cu un condei vibrant și euforic, nu-i doar un surâzător concept de filosofie a culturii, ci urcă din fericita alcătuire lăuntrică a unui artist polivalent, care visează treaz la vremurile antice și la epoca de strălucitoare plenitudini a Renașterii. O „călătorie în
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
râzând Sallustius. Me se ria asta desconsiderată, cum zici tu, poate răspunde cu mult dispreț acelora care o disprețuiesc la rândul lor. — Și bine face! i-o întoarce Piso pe loc. Încruntă apoi din sprâncene către necunoscuți: — Truditori merituoși cu condeiul sunt atât de puțini, încât Maternus, dacă va ajunge vreodată într-o încurcătură, poate să vină la mine ca să-l apăr. Tonul aspru nu admite replică. Se găsesc câțiva care chiar apla udă, însă unul dintre străini murmură înrăit: — Versuri
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai firesc este să îmbini seriozitatea cu veselia, ca să nu ajungă una la duritate, iar cealaltă, prea ușuratică. Nu a reușit să coboare tonul îndeajuns ca să nu fie auzit și de ceilalți. Claudius remarcă, răutăcios: — Pui și tu mâna pe condei? Vinicius sare imediat în ajutorul protejatului său: — Scrie o istorie a Romei. — O! O! plesnește zgomotos din palme Sallustius. Rânjește și el batjocoritor. — Un confrate, deci? Labienus îi taie elanul cu o remarcă acră: — Nu huli până nu afli despre
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Harap-Alb este vorba despre „râsul plin de inimă”, râsul ințelegător, blând și generos. Există un râs de acceptare care celebrează unitatea unui grup și care face posibilă refacerea unității acestuia prin admiterea de noi membri. Creangă avea nu atât un condei cât și un glas pe care și-l sincroniza cu condeiul. De nenumărate ori, scrisul lui atrăgea atenția într-un sens pe care inflexiunea vocală îl subminează. Opera lui, ieșită din cea mai mare irecuzabilă matrice populară, contaminat și mai
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
și generos. Există un râs de acceptare care celebrează unitatea unui grup și care face posibilă refacerea unității acestuia prin admiterea de noi membri. Creangă avea nu atât un condei cât și un glas pe care și-l sincroniza cu condeiul. De nenumărate ori, scrisul lui atrăgea atenția într-un sens pe care inflexiunea vocală îl subminează. Opera lui, ieșită din cea mai mare irecuzabilă matrice populară, contaminat și mai cu seamă eliberator optimistă, învață pe oameni îndeosebi dragostea de viață
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
dintre colegii mei care roiesc pe-aici, cum ar fi reporterii și redactorii care scriu articolele de fond, s-ar deranja să citească ce-am scris eu, și-ar da și ei seama cu cât talent întorc eu fraza din condei. Nu e vorba că n-aș fi încercat să avansez în lumea jurnalismului. Din când în când, plictiseala amenințând să mă facă perfect incompetentă, mă târăsc până în biroul redactorului-șef, mă strecor într-un scaun, scot la iveală aceste câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
albaștri Și pe margini de caiete scriam versuri dulci, de pildă Către vre-o trandafirie și sălbatecă Clotildă. Îmi plutea pe dinainte cu al timpului amestic Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic. {EminescuOpI 141} Scârțiirea de condeie dădea farmec astei liniști, Vedeam valuri verzi de grâne, undoiarea unei iriști, Capul greu cădea pe bancă, păreau toate-n infinit; Când suna, știam că Ramses trebuia să fi murit. Atunci lumea cea gândită pentru noi avea ființă, Și, din
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
tristă și ea Iar zilele-aleargă de zor într-un gând S-apropie iarna cea grea Și totuși cu câtă splendoare și fast Se plimbă azi toamna pe-alei Cu-alaiuri ce poartă pe umeri contrast De verde si roșu-n condei Aromă și gust caruselul divin De galben cât ține zarea Buchet de miresme pe cerul senin Discret iți i-a răsuflarea Privirile-mi cad pe salcia verde Și-un gând se ridică mai sus Pe aripi de dor azi sufletu
De toamn? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83229_a_84554]