3,116 matches
-
să ținem seama pentru a înțelege analiza ce va fi prezentată în paginile următoare. Linz și Stepan susțin că din 1974, regimul a suferit o evoluție de sultanat care a durat până la execuția "sultanului" Ceaușescu în 1989. Sultanatul 91 se configurează, în opinia celor doi autori, ca un tip distins de regim nedemocratic în care "persoana guvernatorului cuprinde o însemnată fuziune între public și privat" (2000, 86). Într-un astfel de regim, sistemul politic devine domnie personală a sultanului, nu există
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
propune să identifice maniera în care cele două mecanisme, pe care le-am analizat deja în celelalte capitole, condiționalitatea și socializarea, sunt traduse în PEV. Kelley evidențiază mai înainte de toate că, neexistând perspectiva obținerii statutului de membru, mecanismul condiționalității se configurează ca mai puțin credibil în comparație cu politica de preaderare. Planurile de Acțiune nu sunt acorduri juridice și mai mult decât atât, nu s-a clarificat, ca urmare a încheierii lor, cum se va face monitorizarea asupra satisfacerii priorităților. Un alt aspect
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
celorlalte state să conveargă spre centru (deci spre modelul de referință) depinde de reputația și de atractivitatea modelului de referință, dar și de vecinătatea culturală și geografică și de tradiția istorică a țării în raport cu modelul. 4 În capitolul patru se configurează în realitatea de astăzi Procesul de Stabilizare și Asociere (SAP) ca prima fază a politicii de preaderare. Ca urmare a cazului Croației, SAP a fost substanțial înglobat în preaderare; o astfel de evoluție confirmă această schemă concentrică a diferitelor strategii
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
constantă a ignoranței și superstiției, capacitatea crescândă de a suprima lipsurile materiale paralizante și exploatarea, precum și potențialul de a reface societatea astfel încât toate ființele umane să poată dezvolta o seamă de puteri creative care sunt unice speciei. Însă istoria modernă configurată de capitalism s-a desfășurat în mod dramatic, în viziunea lui Marx. Puterea societății asupra naturii se amplificase până la un nivel fără precedent, dar indivizii deveniseră prizonieri ai diviziunii internaționale sociale a muncii, expuși forțelor descătușate ale pieței și exploatați
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu așteaptă și nu admite replică, împotriva unei lumi adverse ale cărei vicii sau tare se cer imperativ deconspirate. Uneori, subiectul enunțării își asumă un plural minoritar, unde eul individual și tu-ul, solidar acestuia, devin noi, o comunitate imponderală, configurată de proiecția subiectului în afară, noi care intră în conflict cu ei (el, ea...): "Noi trăim într-o gloată de oameni care au dat greș, înstrăinați de ceea ce au început. Câți sunt la locul lor, bucuroși că pot neturburați să
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
rând, întrucât suntem, dinspre temeiul nostru ultim, îi mulțumesc celui ce tainic ni-l aduce, mereu și încă o dată, pe a fi. Aici își are sălaș și începutul ierarhiilor divine. 15 august 2014, București PRIMA INTRODUCERE Tema în jurul căreia se configurează demersul acestei cărți este, într-o primă formulare, necritică, cea a ierarhiilor divine. Cadrul metodologic și de cercetare se înfiripă la confluența dintre filozofia religiei și religie comparată, cu trimiteri înspre domenii de interfață precum studiile contem plative, studiile cognitive
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
surprinde lumile în sincronicitatea lor, în vreme ce un discurs care utilizează cu precădere imagini axiale va pune accent pe exterioritatea lumilor, treptelor, dimensiunilor, obiectivându-le. Interioritatea va privilegia o anume fluiditate a spațiului, indicând secvențialitatea parcurgerii în sincronicitatea treptelor care pot configura hărți interioare și favorizând reorientarea către principiul înțeles ca vacuitate născătoare de lumi, în vreme ce exterioritatea va încerca să confere fluiditate timpului, transfigurat la limită ca eternitate, punând accent pe reificarea treptelor și reorientarea privirii către principiul înțeles în dimensiunea sa
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sincrone. Să schimbăm acum „locul“ din care privim. Dacă ne mutăm atenția „deasupra“ sau „dedesubt“ și privim ca și cum ne-am uita în secțiune transversală, linia care unește centrele „sferelor“ devine în reprezentare plană centrul (vezi fig. 2), iar sferele vor configura concentric treptele. Aceeași configurație constituie, acum din alt unghi, o reprezentare concentrică. Sincronicitatea treptelor se realizează și de această dată spațial, însă parcurgerea lor presupune secvențialitatea temporală. în același mod, o reprezentare concentrică proiectată tridimensional, prin schimbarea unghiului privirii, „în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a presupus că „trupul“ îngerilor, al inteligențelor separate de materie, nu poate exista decât în maniera unei sfere, legătura intelectului cu sfera fiind de altă natură decât legătura dintre sufletul omului și trup, întrucât sfera urmează mișcarea inteligenței și este configurată în concordanță cu aceasta (iar mișcarea inteligenței este circulară, întrucât atenția este cu toată ființa îndreptată către principiul ultim). Circularitatea va da seamă, așadar, de o anume desăvârșire prin abilitatea și puterea de concentrare asupra Unului ca centru. îngerii fac
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
loc comun“ în cercetare) este aceea de a vorbi despre centru sau despre „vârful“ ierarhiei ca și cum el s-ar afla în continuitatea ori în prelungirea firească a celorlalte trepte. Reprezentarea grafică este cea care, întru câtva, în percepția noastră, a configurat și perpetuat eronat viziunea „secvențialistă“ și „secvențializantă“ a separării spațio-temporale a treptelor. Astfel, „vârful“, „principiul“ ierarhiei este interpretat, pornind de la pro iecțiile grafice, ca aflându-se „lângă“ celelalte registre, așe zat în continuitatea lor ca punct culminant. Această „ultimă treaptă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
care, în ultimă instanță, ne descriem și ne identificăm constituie puntea de legătură și de comunicare fără de care orice expresie la nivelul punerii în discurs este neadecvată și, astfel, neeficientă. Lucrarea este vie numai dacă mesajul este lăsat să se configureze în unicitatea lui, nealterată de preluări ori com puneri redundante. Organicitatea este cea care, în manieră fertilă, in corporează tradiția, născând totodată sufletul viu. Cea mai elocventă imagine pe care aș utiliza-o pentru a ilustra plastic nașterea unei lucrări
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în soluții palpabile, făurite „politic“, după chipul și asemănarea omului. Astfel, soluțiile aduse de sisteme social politice care se dezic programatic de orice influență a religiosului (excluzând explicit această dimensiune din sfera propriului mesaj sau așezând-o tolerant la periferie) configurează o ideologie salvatoare, în aceeași manieră în care operează, în alte registre, doctrinele religioase. Acest lucru l-a determinat pe un autor precum Eric Voegelin să vorbească deschis despre „religiile politice“. Viziunea potrivit căreia teologicul și politicul sunt categorii organic
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a căii cu pretenție de valabilitate „obiectivă“ este germenele ideologizării, al încremenirii propriei libertăți sub forma chipului oferit unei înțelegeri care se dorea a fi doar o treaptă. De aceea, pe linia spirituală a tradițiilor orale, maestrul spi ritual nu configurează sisteme și nu transmite doctrine coerente care să ofere imaginea ultimă a realității. Maestrul spiritual păstrează starea de libertate și, astfel, de autenticitate, reușind să nu dea chip și să exprime de fiecare dată altfel unicitatea fiecărei situări în lume
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
lipsa încrederii în sine, a stimei de sine, prin apatie socială; creșterea economică este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru diminuarea sărăciei. Barometrele de Opinie Publică, datele culese de Gallup Organization Romania, chestionarele World Values Survey 169 (re)configurează mereu "harta sărăciei" care, în România, în linii mari, nu se schimbă mult având în vedere indicatorii considerați relevanți pentru evaluarea sărăciei 170: rata sărăciei (în raport cu pragul de sărăcie, cu pragul de sărăcie severă și cu costul coșului minim alimentar
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
atributele asociate conceptului. Ulterior, prin discutarea acestor atribute de bază, putem spera nu la o explicitare fundamentală a termenului, ci la posibilitatea de a construi un instrument pentru studiul ideologiei și, dincolo de asta, la înțelegerea posibilității ca fiecare teoretician să configureze pe baza atributelor discutate acea definiție a ideologiei care servește cel mai bine scopurilor demersului său67. Tabelul 2. Cadrul comprehensiv al atributelor ideologiei 1. Localizarea (a) Gândire (b) Comportament (c) Limbaj 2. Problema (a) Politica (b) Puterea (c) Lumea în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acest sens, asumpția existenței unui loc al esențelor, care a fost dinainte pregătit, în afara lumii noastre și spre care umanitatea se îndreaptă, este considerată a fi doar una dintre modalitățile de consolare prin care tradiția metafizică și-a propus să configureze solidaritatea. Pentru că un asemenea loc este considerat "pur", "obiectiv", epistemologia a contribuit, la rândul său, la consolidarea acestei tradiții, neadmițând posibilitatea ca "adevărul" să însemne altceva decât o corespondență perfectă cu realitatea. Cunoașterea acestui adevăr poate surveni, ca atare, numai
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acestora, să pot delimita ulterior maniera în care ideologia își exercită influența în cadrul acestuia, alături de alte elemente esențiale, precum mitul sau utopia. Consider că, luând în discuție ideologia ca pe un element fundamental al imaginarului, voi putea apoi să-i configurez calitatea de instrument al cunoașterii sociale, grație funcției sale integrative. Plecăm, în acest sens, de la o definiție minimală a imaginarului social, așa cum apare aceasta pe linia de gândire deschisă de Paul Ricoeur: "Imaginarul social este ansamblul poveștilor pe care orice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din urmă insistă asupra plasării individului în contextul comunitar care îi modelează valorile și atitudinile și îi influențează în mod decisiv identitatea. Dincolo de aceste puncte critice pe care le implică proiecția individualistă asupra socialului, o problemă majoră pare să se configureze din perspectiva originării acestui tipar cognitiv în zorii modernității. Mai exact, însăși înțelegerea individualismului ca formă de progres istoric în sfera socio-politică (dar și în alte zone ale umanului, precum cea religioasă ori aceea cognitivă) este supusă, din acest punct
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în discuție poate proba relevanța sa pentru domeniul cunoașterii politice. Trasând un astfel de obiectiv, devine evident că și cealaltă opoziție pe care tradiția marxistă a statuat-o, adică aceea dintre știință și ideologie, revine în lumina reflectoarelor. Încercând să configurez condițiile de posibilitate pentru înțelegerea ideologiei ca instrument al cunoașterii politice, mă aflu deci, din nou, în situația de a căuta modalități de depășire a caracterului negativ pe care termenul îl moștenește. Deși, în mod formal, atât filosofia, cât și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
incursiunii pe care o creionez pe parcursul capitolui de față privește evidențierea statutului ideologiei ca instrument al cunoașterii politice. Fiind vorba despre o analiză epistemologică în sfera politicului, consider că trebuie discutate, într-o primă etapă, coordonatele pe care aceasta își configurează abordarea. Sunt puse sub lupă, din această perspectivă, atât analiza de tip pozitivist a ideologiei (pentru a-i fi identificate limitele în cunoașterea politică), cât și orientarea anti-metodologică pe care o aduc în atenție dezvoltările teoretice din gândirea politică recentă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
analiza interpretativă a ideologiei nu conferă conceptului un caracter mistificator. Într-o asemenea înțelegere, ideologia nu se referă la o reprezentare eronată sau iluzorie a realității socio-politice, ci la modul în care, în planul structurii sociale, înțelesul formelor simbolice poate configura relațiile de putere specifice, de altfel, oricărei societăți. Modelul cognitiv de analiză discutat aici este unul interpretativ în măsura în care implică o hermeneutică a fenomenelor socio-politice, asumând presupoziția că, "în cazul investigației sociale, constelația problemelor este semnificativ diferită față de aceea proprie științelor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
interpretată, dincolo de formele plurale pe care le poate luat în funcție de contextele în care se manifestă, ca o formă instrumentală de raționalitate. Rolul său politic, acela de a orienta acțiunea colectivă, poate fi astfel "vizualizat" nu atât ca o formulă ce configurează, în acord cu cerințele rațiunii, proiecte de schimbare a realității sociale, ci ca o modalitate de a concilia interesele individuale și colective. Orientată în această direcție, ideologia operează integrarea colectivă și conferă identitatea de grup sau comunitară. În plus, aplicațiile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
însăși nu mai poate emite pretenții universale, din moment ce există o incompatibilitate absolută între limbajele culturale diferite 477. Ceea ce regăsim, în acest context, este, după cum subliniază anumiți comentatori, o respingere a fundaționalismului specific epistemologiei moderne 478, o renunțare la instanțele fondatoare, configurate de gândirea modernă într-o modalitate "totalizantă". Pe de altă parte, tocmai această abordare este ținta unor critici la adresa unei asemenea viziuni postmoderne, considerându-se că ea însăși este totalizantă, atâta vreme cât, într-un sens, prezintă necesitatea unei totale renunțări la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în lumea postmodernă socialul articulează societatea ca pe un spațiu al diferențelor. Deși există teoreticieni care conferă ideologiei rolul de a integra aceste diferențe într-o formă sintetică omogenă chestiune pe care o voi discuta pe parcursul subcapitolului următor înseși schimbările configurate de evoluțiile sociale ale ultimelor decenii par să impună anumite limite unui astfel de demers. Cu alte cuvinte, în teoria socială și politică a postmodernității pare că nu este nimic în neregulă cu ideologia, în sensul său pozitiv, ci mai
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aceasta, alături de identitatea specifică societăților naționale, particularizează. Deși gândirea postmodernă respinge, așa cum am arătat în prima parte a acestui capitol, ideea de "fundament", cultura globală pe care procesul socio-istoric al globalizării o etalează ca dimensiune a sa nu se poate configura plecând de la nimic. Având în vedere existența relațiilor economice globale, o astfel de cultură comună, extinsă la nivel mondial, ar putea avea ca punct de plecare prezența unui sistem interdependent de comunicații, ce ar acționa ca un mediu tehnic, peste
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]