3,668 matches
-
a lungul timpului. 534 Ibidem, p. 22. 535 Karyn C. Rybacki, Donald J. Rybacki, O introducere în arta argumentării. Pledarea și respingerea argumentelor, trad. de Viorel Murariu, Polirom, Iași, 2004, p. 19. 536 A se vedea Adelino Cattani, "Co-operational and conflictual models of discussion", în Frans H. van Eemeren, J. Anthony Blair, Charles A. Willard, A. Francisca Snoeck Henkermans (ed.), Proceedings of the Fifth Conference of the International Society for the Study of Argumentation, Sic Sat, International Center for the Study
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care acordarea priorității unei dimensiuni și neglijarea alteia s-au dovedit a fi periculoase. Scopul structurii matriceale nu este de a realiza un compromis Între două sau mai multe structuri clasice, ci de a scoate În evidență puncte de vedere conflictuale și de a le analiza obiectiv. Se pune astfel mare accent pe piață, competiție și mediu. Într-o astfel de structură, se evaluează repede problemele apărute pe o anumită dimensiune (regională, funcțională, pe produs) și se face ajustarea Între dimensiuni
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
formării unor piețe fin anc iare globale. Astfel, a crescut posibilitatea obținerii de capital, în special, pentru firmele multinaționale, înregistrându-se, totodată, o reducere a costurilor tranzacționale (de exemplu, transferul veniturilor în străinătate, dezvoltarea unor relații de existența de relații conflictuale î ; apariția structurilor regionale; întărirea naționalismului; iscului războaie extinderea la scară internațională a terorismul ui și a r lor civile; posibilitatea unei recesiuni economice mondiale et c. În c iuda acestor influențe negative, au existat și numeroși fact ori care au
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
este conceput, în prezent, a fi o coaliție fragmenta tă de agenții birocratice, fiecare urmărindu și propriul progam cu o direcție sau un control minim de la centru. Totuși, după cum am văzut mai devreme, globalizarea constă într-o serie de tendințe conflictuale. În timp ce există dovezi că importanța statului-națiune este în declin, alți autori susțin punctul de vedere alternativ. Unii susțin că statul deține, în continuare, în lu me, un rol pozitiv, prin mono polul său asupra puterii militare, care, deși r ar
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Cuvânt introductiv Un spațiu cu dimensiuni, geometrie și geografie variabile, cu mai multe “viteze” spațiale pe arealele componente, cu arii periferice conflictuale și nu întotdeauna bine definite teritorial - sunt doar câteva dintre multiplele atribute politico-geografice și geopolitice ce caracterizează lumea arabofonă pe coordonate hologeice și holocronice. Așa se și explică faptul că, în marile școli de geografie politică de pe Glob, s-au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
personalizează lumea arabă, spațiul de referință mai include o serie întreagă de elemente structurale interne (componentele etno-confesionale și politico-ideologice, nivelul de echipare cu resurse și cu infrastructuri, gradul de emancipare a structurilor sociale), care potențează multitudinea de clivaje interioare, stări conflictuale, discrepanțe de potențial economic și militar, diferențieri de orientare spațială a relațiilor externe, aspecte ce subliniază câteva dintre particularitățile definitorii ale lumii arabe. Avem deci în față un spațiu generos și amplu din toate punctele de vedere, cu realități politico-teritoriale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
vechiul fenomen brain drain va persista și el încă mult timp datorită dorințelor de câștig, de schimbare a cetățeniei etc.). La scară globală, comunitățile teritoriale, de limbă și tradiții culturale, oscilează între raporturi bazate pe înțelegere și cooperare și stări conflictuale pentru surse de energie și hrană, locuri de muncă și creștere a noilor generații, potrivit unor idealuri care îmbină schimbarea și continuitatea istorică. În același timp, planeta devine tot mai neîncăpătoare, cu resurse tot mai reduse, fie din cauza creșterii longevității
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ale țării, ale vieții și profilului cultural al națiunii întregite. Și atunci viața s-a asprit prin creșterea lăcomiei pentru averi și bani, prin contagiuni ale spiritului de aventură, șiretenie și vicii adiacente. (13b, p. 308) Nu au lipsit stările conflictuale, constrângerile stabilite de guvernanți pentru delicvenții ori puținii contestatari ai acelor timpuri. În scrierea din anul 1996, publicată și în SUA în anul 2000 (Anii 30. Extrema dreaptă românească), autorul aducea noi dovezi ale glisărilor spre ideologiile fasciste și naziste
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
distanțe s-a apropiat de convingere. O variantă a acestei pretenții mijește în mințile copiilor, elevilor și studenților, "olimpici" sau nu. Înainte de a deveni rebeli față de Dumnezeu, ei stau în opoziție cu bunicii, iar cu părinții și cu profesorii devin conflictuali, pentru că sunt vinovați de restrângerea copilăriei, de încărcarea absurdă a minții și sufletului cu învățarea unor "descoperiri" perisabile. Din aceste motive, riscurile permanentizării "omului revoltat" cresc. Și ultima etapă a procesului de creație verificarea amplifică fenomenele menționate. Ea este de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
creșteau pentru că prea mari deveneau distanțele dintre "vorbe" și "fapte", presiunile creșteau. Liderii de astăzi ai fostelor socialisme ar trebui să ia aminte la această mică "disonanță". În "lumea întâia", reconfigurările modelelor liberale au accentuat coeziunile prin ieșirea din stările conflictuale în numele valorilor supranaționale moderne. Succesul Planului Marshall a încurajat reluarea ideii antebelice de creare a Statelor Unite ale Europei. Cu astfel de idei și fapte s-a ajuns la adevărate "miracole" în Germania și Italia, Franța, Anglia și în alte țări
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ori dintre rromi și români în diferite alte comune ardelene, dintre muncitori și noii manageri, dintre mineri și guvernanți, a revenit pentru o perioadă în timpul celui de-al doilea deceniu al secolului al XXI-lea. Astfel, s-au permanentizat stările conflictuale între președinție, parlament, guvern, "opoziție"; mass-media a devenit tot mai fracturată pe criterii exterioare nevoii de informare și educare a informării și educării publicului. Grevele din învățământ, din sănătate, de la metrou, căi ferate, minerit, din poliție și din administrația publică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pe diferite motive, a foștilor conducători. Nu o dată însă, noii responsabili locali s-au dovedit a fi și mai abili în a fi părtinitori și nedrepți. Acestea au fost adaptări negative la schimbare, asociate cu producerea dezordinilor prin înmulțirea stărilor conflictuale în interiorul și exteriorul familiilor, între satele din centrul și cele de la marginile comunelor și așa mai departe. Comisiile de reîmproprietăriri agricole au produs mai greu "dreptate" și mai repede nedreptăți, prin nerestituirea integrală a terenurilor pe vechile amplasamente, prin amânări
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu valențele unei picturi influențate de simbolismul exotist al lui Gauguin, "neoimpresionismul lui George Mărculescu și Arthur Segal", feeriile simboliste mediteraneizate ale lui Kimon Loghi, sau "primitivismul" avangardist al lui Constantin Brâncuși etc.. Acest eclectism conduce însă și la situații conflictuale rezolvate temporar și nefericit prin excluderea pictoriței Cecilia Cuțescu-Storck. Mișcarea aduce în prim plan la expozițiile din 1911, 1912 și 1913 un artist nou, sculptorul Dimitrie Paciurea, în timp ce o parte din pictorii ei, Kimon Loghi, Arthur Verona, Ipolit Strâmbu, se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
își recompensează prietenii și tovarășii; 8. îi recompensează pe oameni aducându-le dreptatea; 9. trăiește prin reputație și onoare; este onest, nu minte; 9. personalitatea sa extraordinară este de obicei comparată cu caracterul obișnuit al celor-lalți oameni; 10. fără trăsături conflictuale de personalitate; eroul mitic trebuie să-și urmeze căutarea spirituală; 10. poate avea o personalitate dedublată, cele două părți, cea umană și cea supraumană, fiind de obicei în conflict; 11. calitățile sale sunt testate de o putere superioară; 11. calitățile
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Golfului Persic, în cadrul lucrărilor “Evolution of the Shatt al-Arab Boundary Dispute” (1986) și “Unfinished Business: Iran, the U.A.E., Abu Musa and the Tunbs” (2003). d. Universitatea Southampton - profesorul emeritus John Malcolm Wagstaff s-a preocupat de geopolitica stărilor conflictuale din regiunea Levantului și resorturile cauzale ale acestora, subiect asupra căruia a lucrat în colaborare cu Gerald Blake, Peter Beaumont și Sarah Searight. e. Universitatea Sussex - profesorul de relații internaționale Jan Selby a abordat aspectele economice ale conflictului israelo-palestinian, respectiv
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Institutul Suedez din Alexandria (Egipt), pe teme de geopolitică și securitate euro-mediteraneeană. 4.9. În Israel - cunoaștere pentru interese majore de securitate existențială Existența statului Israel în mijlocul “oceanului arab” ostil, a însemnat o permanentă preocupare pentru gestionarea pragmatică a raporturilor conflictuale cu entitățile arabe învecinate. Prin urmare, cunoașterea sub aspect politico geografic și geostrategic a spațiului arab din proximitate a reprezentat o prioritate atât a factorilor de decizie, cât și a elitelor academice israeliene. Demersurile științifice în această direcție s-au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
of Arabia” (2001). Barry Rubin, directorul Centrului de cercetări globale din Herzilya, a studiat impactul disensiunilor politice interne din statele arabe în lucrarea “The Long War Freedom: the Arab Struggle for Democracy in the Middle East” (2005), precum și consecințele relațiilor conflictuale israelo-arabe în tratatul “The Israel-Arab Reader: a Documentary History of the Middle East Conflict” (2001). O serie de cercetători în domeniu provin din rândul diplomaților și oamenilor politici israelieni, precum Itamar Rabinovich, care a îndeplinit succesiv funcțiile de negociator șef
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Yahyanejad. 4.12. În Pakistan - interese strategice și economice în zona arabă Stat islamic majoritar sunnit, situat între Iranul șiit la vest, India hindusă la est și instabilul Afganistan la nord-vest, Pakistanul a cunoscut încă de la fondarea sa, o stare conflictuală în raporturile cu toate spațiile învecinate, elemente ce conferă frontierelor și teritoriului său un mare grad de risc, conștientizat și asumat ca atare de autoritățile pakistaneze, nevoite de-a lungul ultimelor decenii să efectueze o serie întreagă de „aranjamente” geostrategice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
private n-au nicio legătură cu rolul lui Gheorghiu-Dej în lume sau al lui Fehér în '56, de ce să ne băgăm peste ei? Viața privată se respectă, chiar dacă este a lui Gheorghiu-Dej. Cum ați colaborat cu operatorii? Au fost situații conflictuale? Au fost și situații conflictuale, dar neînsemnate și foarte rar. Aici, în România s-a întâmplat în 1991 că un operator german a fugit pur și simplu, pentru că nu suporta hotelul cu pereții crăpați și mucegăiți de la Sf. Gheorghe. S-
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
cu rolul lui Gheorghiu-Dej în lume sau al lui Fehér în '56, de ce să ne băgăm peste ei? Viața privată se respectă, chiar dacă este a lui Gheorghiu-Dej. Cum ați colaborat cu operatorii? Au fost situații conflictuale? Au fost și situații conflictuale, dar neînsemnate și foarte rar. Aici, în România s-a întâmplat în 1991 că un operator german a fugit pur și simplu, pentru că nu suporta hotelul cu pereții crăpați și mucegăiți de la Sf. Gheorghe. S-a dat bolnav și a
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Cu alții am putut coopera, i-am rugat: puteți să mai discutați o dată pentru noi pe tema pe care ați vorbit? Evident că n-a ieșit identic și că lucrurile se derulează conform unei logici a inspirației și a stărilor conflictuale între cele două personaje. Definiția comună a documentarului e că se ocupă de realitate. Dar despre ce realitate este vorba? Filmul lui Mungiu 4,3,2... are în vedere o anumită realitate. În 2007, când a fost prezentat la TIFF
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Iată de ce avem nevoie nu numai de o îndreptățită modestie, ci și de o gîndire justă care să cerceteze nodul gordian european, unde atîtea istorii politice, economice, sociale, culturale, religioase, antireligioase s-au întrepătruns și întrețesut într-un mod deopotrivă conflictual și solidar. Avem nevoie să pătrundem complexitatea care se ascunde îndărătul cuvîntului Europa. Regăsesc aici punctul-cheie al cercetării mele asupra problemei complexității 3, precum și necesitatea de a primi provocarea. * Europa se destramă de îndată ce încerci să o surprinzi în mod clar
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
semnificația termenului dialogică, care se dovedește indispensabil pentru înțelegerea identității însăși a culturii europene, care este producătoare / produs al unui joc de complementarități, rivalități, antagonisme între idei, teorii, concepții, viziuni asupra lumii. Termenul dialog este insuficient pentru a exprima caracterul conflictual. Termenul dialectică nu este de-ajuns pentru a exprima persistența opoziției dualiste în interiorul unității. Termenul dialogică este așadar esențial în acest text, cu toate că repetarea sa riscă să-l plictisească pe cititor, obosindu-l în loc să-i trezească interesul față de ceea ce constituie
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
inaugurează o dialogică de acum înainte neîntreruptă și care implică schimburi și încorporări reciproce, fără însă ca opozițiile dintre contribuțiile culturale grecești, romane, iudaice, creștine să înceteze. Originalitatea europeană rezidă așadar nu doar în complementaritatea activă, ci și în caracterul conflictual permanent al moștenirii elene, al moștenirii romane și al moștenirii iudeo-creștine. Începînd cu Renașterea, dialogica culturală se va diversifica și se va intensifica în multiple dialogici diferite, dar interferente, între credință, rațiune, îndoială, empirism. Astfel, în și prin Renaștere, cultura
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și blestemul însuși, statul-națiune, nu sub forma sa paranoică ce dezlănțuie războaie, ci sub forma sa de suveran necondiționat, care respinge orice instanță superioară ce ar dori să îl subordoneze. Din prezent asupra trecuuluit Prin conștiința a ceea ce leagă originile conflictuale de prezentul solidar, comunitatea de destin actuală poate să retroacționeze asupra trecutului european și să-l facă unul comun. Nu se pune nicidecum problema de a reciti istoria europeană înlăturînd cu candoare războaiele și dezbinările. Este vorba de a rescrie
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]