190,047 matches
-
ofensiv, dar am tratat - cel puțin unii dintre noi - cu o anumită ironie ambiția ei de a-și lua răspunderi mari sau chiar de a se erija în erou civilizator al societății românești. Pentru ca acum, citind romanul Ultima cruciadă, să constatăm că o asemenea încredere în sine era îndreptățită, având acoperire într-o înțelegere cuprinzătoare și inspirată a istoriei românilor. Protagonistul romanului este un diplomat român dinainte de război, Gabriel Nicolau, în care îl recunoaștem pe Nicolae Titulescu. Iată cum îl caracterizează
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
fi greu de acum înainte să se vorbească de romanul românesc fără a lua în considerare Ultima cruciadă. Revista Observator cultural ar trebui să organizeze din nou un plebiscit critic pe tema primele zece romane ale literaturii române pentru a constata ce loc ocupă în top cartea Alinei Mungiu-Pippidi. Alina Mungiu-Pippidi, Ultima cruciadă, roman, cuvânt înainte de Monica Lovinescu, București, Ed. Humanitas, 2001. 344 pag.
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
Valeriei Guțu Romalo, Corectitudine și greșeală (a cărei primă ediție a apărut în 1972, noua ediție revăzută și adăugită fiind din 2000). În genere, ar trebui reluate și sintetizate observațiile făcute de lingviști asupra actualității limbii, nu atît pentru a constata ce s-a confirmat și ce nu din predicțiile lor, cît pentru a înțelege modul în care schimbările istorice, influențele culturale, moda culturală modifică unele tendințe, în vreme ce altele contină să acționeze. Dispunem de cercetări minuțioase asupra dinamicii limbii - datorate lui
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
parte modelul limbii de lemn. Spațiile de relativă libertate oferite de știri, reportaje, comentarii culturale sau sportive se remarcau nu prin importarea registrului familiar-argotic, ca azi, ci prin excesul de prețiozitate. Pentru acest nivel de limbaj funcționa într-adevăr - cum constată Valeria Guțu Romalo în cartea sa - prestigiul limbajului științific, iar variația stilistică se obținea mai ales prin ornamentare, prin reînvierea unor arhaisme și prin implantarea de termeni populari, într-o manieră adesea artificială. Erorile semantice și stilistice care apăreau în
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
Cele mai interesante comentarii din cartea Valeriei Guțu Romalo privesc tocmai folosirea prepozițiilor și al conjuncțiilor - unde mi se pare că sînt multe noutăți în ediția din 2000, ceea ce dovedește și că în uz au apărut schimbări mai consistente. Autoarea constata deja în 1972 extinderea întrebuințării prepoziției asupra și cazul special al lui datorită, care înlocuiește tot mai mult locuțiunea din cauza; acum se adaugă noi citate, precum și o analiză a atît de ironizatei și inevitabilei locuțiuni vizavi de, în evidentă ascensiune
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
teluricului în acvatic, susținută de o proliferare deliberată a analogiei". Și: "Pe de altă parte, imaginarul acvatic nu se află aici în-tr-o poziție inaugurală, ci mai curînd într-o condiție terminală și stereotipă". Fidel in extremis perspectivei adoptate (e de constatat în această înverșunare tematist-bachelardiană un accentuat purism), Al. Cistelecan e de părere că în Seară la Miorcani prezența apei e prea la vedere, prea reflectată, ordonată, planificată pentru a-i putea susține ambiția exegetică restructurantă. În urmărirea fantasmei sale, criticul
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
Europe unite, autorul pornește de la premisa că o umanitate netulburată de conflicte e necesarmente o umanitate altruistă, preocupată de binele celuilalt, nu doar de al individului izolat. Urmărind succesiunea de curente filozofice care au plămădit o identitate culturală europeană, Berlin constată evoluția constantă spre individualism și egoism, tendințe pe care le socotește responsabile pentru o profundă alterare a spiritului universalist al unei Europe unite. Cîtă vreme nu sîntem preocupați decît de binele individual, celălalt fiind în cel mai bun caz un
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
abandonat subit revista care-l tipărise cu bucurie și respect, mai mult, a început s-o combată vehement, în toate împrejurările, negînd celor care o dirijau orice merit. Cronicarul a lăsat să treacă de la el acest pahar, dar, cu amărăciune, constată că dl George și-a făcut o marotă din a se lega de R.l. ori de cîte ori și indiferent despre ce scrie. În numărul pe martie al revistei Litere de la Găești (căreia îi urăm la mulți ani cu ocazia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16243_a_17568]
-
lamentații. Iar rezultatele n-au întârziat să apară. Dramaturgul român a devenit furnizorul de texte a numeroase teatre din Europa de Vest. Dosarul de presă al succeselor lui ca om de teatru cuprinde în prezent multe sute de pagini. Pentru ca acum să constatăm că în toată această perioadă, când părea preocupat exclusiv de cariera de dramaturg, Matei Vișniec a scris și poezie. Poezie pe care o regăsim în volumul recent apărut la Editura Cartea Românească, Poeme ulterioare (ce titlu subtil! are nu numai
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
ale celei moderniste, care abia își preciza termenii în primele decenii ale secolului al XX- lea. Procesul de "dezumanizare" a artei este teoretizat pornind de la receptarea acesteia de către publicul larg; ținînd cont de punctul de vedere sociologic, Ortega y Gasset constată că arta nouă este prin excelență "antipopulară": "(... ) o operă oarecare zămislită de ea produce automat în public un ciudat efect sociologic, îl divide în două părți, una minimă alcătuită dintr-un număr restrîns de oameni care-i sînt favorabili, alta
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
dramaturgia lui Pirandello, de la pictura nonfigurativă, la lirica lui Rimbaud sau Mallarmé. În privința poeziei moderniste ar merita semnalat faptul că există numeroase consonanțe cu teoria expusă mai tîrziu de Hugo Friedrich în Structura liricii moderne; și teoreticianul german avea să constate, că prin Baudelaire, Rimbaud sau Mallarmé discursul poetic a operat o ruptură radicală între eul poetic și cel empiric; ca să nu mai vorbim de similitudinea dintre transcendența goală (Friedrich) și absența transcendenței pe care o remarcă autorul eseurilor de estetică
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
despre ce se mai scrie prin lume, ca să nu mă fac de rîs cu istoria mea literară. Să nu vă închipuiți însă că am scăpat doar cu atîta. Dl Comoroșan a citit nu știu ce "însemnare" a mea din Adevărul și a "constatat" că mă comport "ca un om care n-are nici cea mai mică responsabilitate". Nu mă consolează faptul că la fel se comportă toți "acești intelectuali" pe care "actuala putere îi va mătura" ca pe niște oportuniști ce sînt. Începînd
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
profund satisfăcut la 9 decembrie 1934: "Succes, triumf. Entuziasm. Ăsta e "Sburătorul"." Voia să spună că aceasta era atmosfera adevărată care caracterizează cenaclul său în ceea ce are el mai bun și esențial. Adevărul acesta însă, cum spuneam, nu putea fi constatat tot timpul. Dar, la urma urmei, acesta e rostul și riscul unui cenaclu, să alterneze prezențele deosebite cu altele mai de toată mîna. Ce era "caracuda" la "Junimea"? Și nu se întîmpla ca, uneori, ea să dea verdicte sau, dintre
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
mea morală, că împrejurările exterioare n-au făcut decît să favorizeze manifestarea a ceea ce preexista. Am fost croit dintru început într-un anume fel. Ce rost ar mai avea, prin urmare, să mă plîng, incontinent, de nedreptăți? Ajunge să le constat concrescute cu ceea ce sînt, " Puțin cîte puțin, mărturisea Cioran, ne obișnuim cu nedreptățile cărora le cădem victimă, sfîrșind chiar a le iubi. Ele fac parte din decorul și din structura existenței noastre, se confundă cu ea". Îmi descopăr, tot mai
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Andreea Deciu Nu am statistici la îndemînă, dar din ceasurile petrecute în librării și biblioteci, chiar din simpla lectură a presei, constat un tot mai mare interes pentru cărțile de bucate. E un semn bun, la urma urmelor, de prosperitate și ușoară decadență, dar și de pragmatism: trăim vremuri de răsfăț al simțurilor și de entuziasm al lui "pot face orice". În
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
reacții (să nu spun reacționarisme), conturbă progresul. (Același lucru s-ar fi întâmplat și chiar s-a întâmplat în Europa vestică atunci când s-au încercat măsurile de tip prematur, cum le-aș spune eu, la vremea respectivă; adică s-au constatat tulburări și nervozități socio-politice exact contrare scopurilor urmărite.) Iată deci cum dificultățile lăuntrice din Est, și-așa considerabile, se văd în chip exponențial sporite de comenzi venite din afară, poate bine-intenționate, dar fără urmă de cugetare serioasă și, în fond
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
constrîns să vadă și să apere fețele mai umane și deci discutabile, uneori chiar urîte, ale adevărului. Între dizidentul îmbrăcat în haine ponosite, dar cu idealuri înalte, și politicianul care știe cum să susure vorbe dulci în urechile Occidentului, Keene constată o discrepanță metafizică, o falie existențială în care însăși identitatea lui Havel nu avea cum să nu se surpe. Retorica lui Keene e dezagreabilă: pompoasă, dornică de generalizări și amatoare de senzaționalisme, impersonală acolo unde implicarea directă a autorului e
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
trebuie vândute, nu? ce să fac, să le mănânc eu?" o repezea vânzătorul la încercarea timidă de protest și se mai găsea cineva să strige: "hotărăștă-te odată, iote la ea, mai e dată și cu ruj!". După ce pleca din prăvălie constata că la o hârtie de cincizeci primise rest ca de la douăzeci și cinci, dar nu mai avea curaj să se întoarcă. În autobuz era admonestată că a atins cu plasa ciorapii cucoanei bătrâne sau înjurată că se înghesuie în meseriașul băut. În
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
care le-a vîndut în România Mare. Niciodată nu m-am îndoit că se va ajunge și aici, dar mi se pare de neiertat că Justiției române i-au trebuit unsprezece ani ca să-și facă datoria. Unsprezece ani pentru a constata că acest ziarist calomniază. Nici pînă azi însă Justiția nu s-a autosezisat împotriva antisemitismului, antimaghiarismului și împotriva atacurilor împotriva țiganilor ca etnie publicate în România Mare, condusă de C.V. Tudor. Ziarista Rodica Chelaru, groaznic calomniată, sub pseudonim, evident, de
Nota de plată a lui C.V. Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16365_a_17690]
-
instituțiilor statului, se referă la oameni care au dreptul la o imagine proprie. Și care nu pot fi tîrîți în noroi de lectura neatentă a unor documente. Chiar nici unul dintre membrii CNSAS să nu se fi întrebat, cînd s-a constatat greșeala, ce s-a întîmplat, vreme de două luni, în viața de zi cu zi, a profesorului învinuit pe nedrept? Unul dintre înalții judecători ai sufletelor noastre a declarat cinic că "astfel de erori pot să mai apară", fiindcă, vezi
Profesorul și CNSAS by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16384_a_17709]
-
români" (publicată în revista "Dilema") a scandalizat atâta lume (nu și pe mine, mărturisesc!), în care contestă dreptul intelectualilor din țară de a-l ataca pe Vadim Tudor, pentru că ar proveni din aceeași familie spiritual-ideologică, adică din național-fascismul interbelic, eu constat că nu doar intelectualilor, dar nici politicienilor nu le trece prin cap să-l atace pe Vadim! Și nu pentru că ar fi conduși de o identică ideologie (această afirmație a contradictoriului intelectual budapestan e o pură prostie!) Ci pentru că, fără
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
sănătății. Pe 24 aprilie 2008 s-a hotărât transferul cu elicopterul SMURD la București, care și acesta a venit cu patru ore întîrziere. Seara, după ora șase, poetul Cezar Ivănescu a murit la Spitalul de Urgență Floreasca, București, unde se constatase un diagnostic diferit față de cel pus la Bacău. Cezar Ivănescu a deschis, atât cât a putut, ușile către toți cei ce arătau talent, dedicație și pasiune, indiferent de stil, voce lirică și timbru de intonație estetică. Prin „Numele Poetului” care
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
o cunoaștere, dacă nu șí o formație sau cel puțin încadrarea într-o perspectivă inter- sau multidisciplinară sunt necesare. Această necesitate pare să devină din ce în ce mai vădit esențială. Dacă urmărim evoluția problematicilor din ultimii zece ani (mai ales după 1995), putem constata o dezvoltare în acest sens, în paralel cu o dezvoltare în plan tehnic, evidentă în Congresele relative la "Natural Language Processing" din anii '90. În schimb, însă, lipseau sau erau rare teme legate de comunicare, așa cum le vom detalia mai
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
Mateiu Caragiale se află în fruntea preferințelor cu un temei absolut. Ceva mai mult spune prezența (sau absența) în primele zece (sau douăzeci de) romane a unor titluri. Aici întîmplarea se diluează în favoarea unei necesități matematice mai evidente. Și ce constatăm? O anume stabilitate a canonului. Romane dintre cele mai recente par să nu fi avut încă timp să se consacre. Tot Rebreanu, Camil și Sadoveanu rețin atenția. Li se adaugă totuși Blecher și, cum am văzut, Mateiu Caragiale, dintre cei
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
nejutorați și fără perspective - adică nemulțumiții cu îndreptățiri reale -, cu care se simt moralmente datori să fie solidari; * Pentru că, deși puțintel mai întremați, rămân totuși sărăntocii Europei. Fapt pe care li-l confirmă zilnic toate mediile; fapt pe care îl constată ei înșiși atunci când ies prin lume. Am inventariat cam la întâmplare motivele care, după părerea mea, explică popularitatea scandalosului refren vocal "înainte era mai bine". Motivele nu au însă toate aceeași greutate. Dacă aș încerca să scot în relief doar
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]