15,474 matches
-
au fundamentat Decizia Curții Constituționale nr. 70 din 29 ianuarie 2019. ... 20. Referitor la critica de neconstituționalitate a art. 88 alin. (3) din Codul penal față de art. 21 alin. (3) din Constituție, menționează că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate reprezintă norme de drept substanțial, situație în care nu sunt aplicabile prevederile constituționale privind dreptul la un proces echitabil. ... 21. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 88 alin. (3) din Codul penal față de art. 1
DECIZIA nr. 570 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264392]
-
și art. 16 alin. (1) din Constituție, arată că aceasta nu poate fi reținută, întrucât normele legale se aplică în mod egal tuturor celor prevăzuți de ipoteza normei, cărora li se aplică același tratament, fără discriminări. Reglementările supuse controlului de constituționalitate sunt în concordanță cu principiul egalității, întrucât instanța dispune revocarea amânării aplicării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în termenul de supraveghere al amânării aplicării unei pedepse. Amintește în acest sens Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 570 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264392]
-
dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori, consacrat și de art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale contestate au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare. ... 27. Astfel, prin Decizia nr. 522 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1108 din 22 noiembrie 2021, invocând jurisprudența sa cu privire la același text legal, respectiv Decizia
DECIZIA nr. 570 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264392]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1130 din 24 noiembrie 2020, și Decizia nr. 70 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019, Curtea Constituțională a analizat constituționalitatea soluției juridice a obligării instanței de judecată la revocarea amânării pedepsei și la dispunerea aplicării și executării unei noi pedepse, stabilită conform prevederilor legale referitoare la concursul de infracțiuni, în ipoteza săvârșirii de către persoana supravegheată, cu intenție sau cu
DECIZIA nr. 570 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264392]
-
de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu, extras din statele de plată din care să rezulte secția/atelierul/locul de muncă, precum și orice alte documente justificative. ... 26. Următoarele alineate ale art. 158, care fac obiectul controlului de constituționalitate, consacră competența Casei Naționale de Pensii Publice și a caselor de pensii teritoriale de a verifica legalitatea actelor de încadrare în grupele superioare de muncă. Dispozițiile alin. (6) sunt clare în sensul în care acest control vizează „respectarea legislației în
DECIZIA nr. 481 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265489]
-
a fi necesară îndeplinirea condiției triplei identități. Or, în condițiile în care textul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă este neclar și imprecis, prin urmare, lipsit de previzibilitate, acesta poate constitui obiect al controlului de constituționalitate din aceasta perspectivă. În ceea ce privește cea de-a doua teză invocată, aceea a neconstituționalității cerinței ca a doua instanță să nu fi fost sesizată cu existența primei hotărâri și să nu se fi pronunțat ea însăși asupra autorității
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
teză invocată, aceea a neconstituționalității cerinței ca a doua instanță să nu fi fost sesizată cu existența primei hotărâri și să nu se fi pronunțat ea însăși asupra autorității de lucru judecat, aceasta nu poate face obiectul unui control de constituționalitate, în condițiile în care o astfel de condiție izvorăște chiar din natura juridică a instituției revizuirii, care este o cale extraordinară de atac de retractare, și nu o cale de reformare, pentru a se erija într-un recurs la recurs
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
Obiecția de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.873 din 5 mai 2022 și constituie obiectul Dosarului nr. 1.153A/2022. ... 16. În motivarea obiecției de neconstituționalitate Președintele României susține că prin art. 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate se reglementează în privința transferului dreptului de proprietate din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș în proprietatea privată a orașului Teiuș. Procedura ce vizează trecerea unui bun din domeniul public în domeniul privat
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
fost primul înregistrat, și a pronunțat prezenta decizie. ... CURTEA, examinând obiecțiile de neconstituționalitate, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 36. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea privind transmiterea unei părți dintr-un teren situat în orașul Teiuș, din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba în proprietatea privată a orașului Teiuș și pentru modificarea Legii
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
celor două Camere ale Parlamentului, respectiv de 2 zile, începând de la același moment, dacă legea a fost adoptată în procedură de urgență. Totodată, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Legea fundamentală, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, care, potrivit art. 77 alin. (1) teza a doua din Constituție, se face în termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii adoptate de Parlament, iar, potrivit art. 77 alin. (3) din
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba. ... 44. Cu acel prilej s-a reținut, în esență, că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată ca lege ordinară, potrivit art. 76 alin. (2) din Constituție, iar nu ca lege organică sau hotărâre de Guvern, singurele acte prin care se putea face transmiterea. S-a reținut că bunurile care formează obiectul exclusiv al
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
caracter discriminatoriu este lipsită de temei și nu poate fi primită. ... 19. Cât privește elementele vizând aplicarea în timp a dispozițiilor noului și vechiului Cod de procedură penală în cazul concret supus judecății, Curtea constată că acestea excedează controlului de constituționalitate. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii de către organele judiciare (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat cu privire la dispozițiile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 din perspectiva unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză și a constatat constituționalitatea acestora. ... 19. Curtea a reținut, spre exemplu, prin Decizia nr. 48 din 1 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 3 mai 2018, că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei
DECIZIA nr. 647 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265592]
-
eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție 32. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate asupra dispozițiilor legale ce fac obiectul prezentei sesizări și nici decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea a cărei dezlegare se solicită. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265526]
-
29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, instanța constituțională, față de data înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv anul 2017, este
DECIZIA nr. 417 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265620]
-
art. 11 alin. (2) și ale art. 44. ... 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, menționând Decizia nr. 316 din 29 martie 2012. Arată, în esență, că sunt respectate cerințele de constituționalitate în ceea ce privește caracterul prealabil al despăgubirii. În considerarea asigurării acestui caracter prealabil, textul legal criticat reglementează o chestiune preparatorie până la momentul dovedirii prin acte autentice, respectiv hotărâri judecătorești definitive sau certificate de moștenitor, în ceea ce privește
DECIZIA nr. 419 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265621]
-
o serie de acte normative succesive prin care legiuitorul și-a manifestat voința față de o anumită soluție legislativă. Însă numai actul normativ aplicabil litigiului și care continuă să își producă efecte juridice în cauză poate fi supus controlului de constituționalitate. ... 53. Trebuie precizat că Legea-cadru nr. 153/2017 are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, începând cu data de 1 iulie 2017, data intrării în vigoare
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
și aplicare a lor. Așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională care are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție (a se vedea și paragraful 18 al Deciziei nr. 548 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 9 octombrie
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
paragraful 18 al Deciziei nr. 548 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 9 octombrie 2020). ... 65. Mai departe, tot prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată, cu referire la constituționalitatea art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reiterat jurisprudența sa, potrivit căreia sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ prevăzute care, conform art. 73
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
153/2017 este neîntemeiată. Prin urmare, Plenul Curții a respins, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 66. Cu referire la constituționalitatea art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, prin aceeași decizie anterior menționată, Curtea Constituțională a reținut că, prin Decizia nr. 318 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
justiției, precum și celor ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală invocate și în prezenta cauză, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
există o corelare legislativă între dispozițiile criticate, pe de o parte, și cele ale art. 597 alin. (5) și (8) din Codul de procedură penală, pe de altă parte, Curtea reține că, printr-o jurisprudență constantă, a precizat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci o simplă contrarietate între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare (a
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci o simplă contrarietate între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 125 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, sau Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 7 februarie 2003). Prin urmare, acest aspect excedează controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional nefiind competentă să analizeze această critică. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]