9,111 matches
-
Puneți vorbitorul în situație ușoară! - Ajutați persoana să se simtă liberă să vorbească. Spuneți-i vorbitorului că vreți să ascultați! - Arătați interes. Nu citiți, de pild,ă în timp ce altul vă vorbește. Îndepărtați perturbațiile! - Nu faceți zgomot cu diferite obiecte. Fiți constructiv! - Încercați să înțelegeți punctul de vedere al vorbitorului, chiar dacă inițial aveți o altă părere. Fiți răbdător! - Nu-l întrerupeți pe vorbitor. Păstrați-vă calmul! - O persoană supărată interpretează cuvintele în sensul negativ al cuvintelor. Fiți circumspect cu critica și contra-argumentările
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
manifestă ca un proces natural care are loc atunci când o persoană, grup, departament sau organizație se angajează în comportamente care împiedică altă persoană, grup, departament sau organizație să-și îndeplinească obiectivul propus (cf. Aiello, 1998). Orice conflict conține un potențial constructiv a cărui valorificare depinde de disponibilitatea și abilitatea părților implicate de a coopera, prin exploatarea de către acestea a fațetelor sale benefice. De regulă, conflictul se declanșează ca un semnal de alarmă, indicând membrilor grupului că relațiile trebuie să suporte schimbări
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o deajuns de bună prețuire literară Divinei Comedii. Dar asta nu are prea multă importanță. Grav e de a considera naturale, adică spontane și întâmplătoare, frumusețile poemului și de a nu înțelege că el e exemplar pentru spiritul rațional și constructiv al culturii medievale, a cărei concepție monumentală e totdeauna legată de programe riguros premeditate. Asta Goethe măcar o știa, indiferent de părerea lui despre Dante și Francesco d’Assisi. Dar faptul că, acum două secole, când nici studiile de specialitate
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
gând frumos e o bucurie eternă.” (J. Keats) Casă-n doi pereți. Se spune așa despre o căsnicie șubredă, care se bazează doar pe compromisuri sau pe diferite conveniențe.) Căsnicie, prietenie, iubire etc. nu se pot realiza când unul este constructiv, iar celălalt distructiv: „Cel netrebnic se pricepe să strice treaba altuia, nu s-o ducă la Îndeplinire. șoarecele are puterea de-a răsturna coșulețul cu mâncare, nu Însă de a-l ridica” (Panciatantra). A pescui În ape tulburi. (Oportuniștii nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
puternic decât pare.” (W. Shakespeare) Măsoară de zece ori, taie o dată. (Tocmai acesta este și rostul anticipării, al proiectării În activitate: la nivelul reprezentărilor mentale, omul Încearcă și chiar verifică, prin intermediul unor calcule și deducții logice, diferite ipoteze sau variante constructive.) Limbă amuțită, viață liniștită. (Așa cum privirea trebuie să Învețe să nu vadă câteodată unele lucruri, la fel și vorbirea trebuie să Învețe să nu spună Întotdeauna tot ceea ce omul gândește: „Deseori cuvântul a săpat mormântul”.) „Nu e Întotdeauna bine să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Μ Unii oameni chiar și moartea o realizează cu discreție, astfel că abia Într-un târziu aflăm felul În care au murit. Μ Este mai greu de luptat cu demonii Închipuirilor noastre decât cu cei aparținând lumii exterioare, deoarece apetitul constructiv al unei imaginații maladive este, se știe, de nestăvilit. Μ Păcatul repetat Însingurează, deoarece ne Înstrăinează de „bine” și, astfel, de oameni. Μ Unii se supun probei curajului doar din teama că cei din jur i-ar putea numi lași
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la Partidul Comunist desemnează și o latură relativ negativă a sa. Divizarea țării în două țări, una scufundată până la gât în degradare și în degenerare, cealaltă intactă și necompromisă, nu poate constitui un motiv de pace și nu este deloc constructivă. În plus, dacă este concepută așa cum am prezentat-o aici cred că suficient de obiectiv - adică precum un stat în stat -, opoziția se identifică cu o altă putere, care, în fond, tot o putere este. Prin urmare, oamenii politici ai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
2001) în “perioadele favorabile antrenamentului”, la copiii, obiectivele propuse trebuie să urmărească, antrenabilitatea/capacitatea de învățare, capacitatea de efort psiho-fizic, solicitare conform profilului disciplinei practicate. Bagajul motric (Figura 3.) este în plină evoluție, iar calitățile motrice trebuie să fie valorificate constructiv cu atenție și perseverență. Se impune o linie prioritară de pregătire la această vârstă, astfel: dezvoltarea vitezei, sub toate formele de manifestare și a capacității de coordonare, prin varietate mare de mijloace generale și specifice; dezvoltarea forței dinamice, la nivel
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
analiză pe trei niveluri (organizațional, al posturilor și al indivizilor); realizarea programului propriu-zis de antrenare; recoltarea și analiza statistico-matematică a datelor; interpretarea rezultatelor și formularea unor concluzii. Strategia de cercetare pe care am utilizat-o este o strategie de tip constructiv, cu origine în psihologia clinică și adaptată la domeniul psihologiei organizaționale și manageriale. Acest tip de strategie răspunde la întrebarea: ce poate fi adăugat unei intervenții organizaționale astfel încât eficiența acesteia să crească? În cazul antrenării manageriale se constată că, posttraining
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și ecologice ale ultimilor ani au modificat considerabil spectrul solicitărilor psihosociale, ergonomice, fizice și chimice la care este supus omul secolului XXI în mediul său de muncă. Pentru o abordare holistă, dinamică și ecologică a conceptului de sănătate - ca proces constructiv al autoorganizării și autoînnoirii - avem nevoie de cel puțin două aspecte, în ceea ce privește optica pentru promovarea sistematică a sănătății psihosociale a persoanei: luarea în considerare a proceselor de percepție-evaluare și a strategiilor de gestionare și înfruntare a stresului (coping) ale individului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sau grupurile implicate; conflictul manifest - comportamentul observabil destinat a zădărnici încercările celeilalte părți implicate în urmărirea scopurilor sale este cea mai evidentă formă de conflict; agresiunea deschisă ilustrează conflictul manifest; în această etapă, conflictul trebuie rezolvat sau folosit în mod constructiv pentru ca eficiența organizației să nu fie compromisă; consecințele - reflectă situația de după soluționarea conflictului sau după suprimarea lui, efectele pe care conflictul le-a produs și se referă în special la relațiile dintre părțile aflate în conflict (suportive sau, dimpotrivă, dușmănoase
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Editura Eurostampa, Timișoara. Chirică, S. (1996), Psihosociologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție, Casa de Editură și Consultanță „Studiul organizării”, Cluj-Napoca. Davis, K. (1981), Human behavior at work. Organizational behavior, McGraw Hill Book Company, New York. Deutsch, M. (1998), „Soluționarea conflictelor constructive. Principii, instruire și cercetare”, în A. Stoica-Constantin, A. Neculau (coord.), Psihosociologia rezolvării conflictelor, Editura Polirom, Iași. DuBrin, A.J. (1981), Human relations. A job oriented approach, Reston Publishing Company, Inc., Reston, Virginia. Frujină, I.; Teșileanu, A. (2002), Comunicare, negociere și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Deși Acordul Social nu dă naștere la obligații reciproce între părți din punct de vedere juridic și nu poate antrena sancțiuni în cazul în care o parte sau alta nu îl duce la îndeplinire, totuși el creează premisele unui dialog constructiv, în spiritul respectului reciproc, pentru continuarea proceselor de reformă în toate domeniile vieții economice, sociale și politice. 2. Studiu de caz. Dialogul social tripartit din țara noastră, din perspectiva liderilor unor confederații sindicale și patronale reprezentative la nivel național 2
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihologice ale marketingului; 7. Autoevaluarea managerului; 8. Liderul și administratorul; 9. Creierul colectiv al organizației; 10. Tehnici noi în resurse umane; 11. Problema actuală; 12. Mijlocul carierei; 13. Structura stilului de conducere; 14. Rezistența la stres a conducătorului; 15. Critica constructivă; 16. Imaginea conducătorului. În primul capitol sunt abordate unele aspecte teoretice ale psihologiei conducerii: apariția și formarea ei ca ramură aparte, obiectul de studiu, principalele obiective, limitele acesteia, rolul psihologiei generale în dezvoltarea psihologiei conducerii, principalele probleme cu care se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și a stabilității stilului de conducere, apropiindu-se în acest fel de abordarea situațională a stilului de conducere, fără a o trata ca atare. El realizează o tipologie a stilurilor de conducere, evidențiind următoarele tipuri: autoritar, colegial, diplomatic, liberal, profesional, constructiv, documentar, demonstrativ. Autorul consideră că în practică se întâlnesc foarte rar cazuri când un conducător utilizează doar un stil de conducere și de aceea acestea trebuie să fie raportate la elemente ce formează așa-numita „structură” a stilului de conducere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care a fost elaborat în 1996, la solicitarea mai multor organizații ai căror angajați lucrau într-un mediu organizațional stresant; cel de-al doilea este o programă care ajută la creșterea rezistenței la stresul ocupațional a personalului de conducere. „Critica constructivă” este titlul penultimului capitol, în care autorul este de părere că un pas în perfecționarea activității de conducere îl constituie cunoașterea de către fiecare conducător a modalităților de critică constructivă a neajunsurilor în îndeplinirea sarcinilor angajatului. Jarikov pornește de la evidențierea principalelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la creșterea rezistenței la stresul ocupațional a personalului de conducere. „Critica constructivă” este titlul penultimului capitol, în care autorul este de părere că un pas în perfecționarea activității de conducere îl constituie cunoașterea de către fiecare conducător a modalităților de critică constructivă a neajunsurilor în îndeplinirea sarcinilor angajatului. Jarikov pornește de la evidențierea principalelor greșeli pe care le face conducătorul atunci când critică subordonatul și, încercând să răspundă la întrebarea cum poți să critici constructiv fără pierderi?, el a elaborat un cod al criticii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
constituie cunoașterea de către fiecare conducător a modalităților de critică constructivă a neajunsurilor în îndeplinirea sarcinilor angajatului. Jarikov pornește de la evidențierea principalelor greșeli pe care le face conducătorul atunci când critică subordonatul și, încercând să răspundă la întrebarea cum poți să critici constructiv fără pierderi?, el a elaborat un cod al criticii contructive format din trei părți pe care le găsim analizate în acest capitolul: principalele cerințe față de critică; oferirea de sfaturi celui care critică; modul cum percep angajații critica. În final, autorul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
profesionalism, tentativele disparate de analiză istorică sînt vagi și chiar pe alocuri naive. De exemplu, creșterea cererii de locuințe pe piață este pusă la un moment dat pe seama „economiei puternice a României În această perioadă” (?), cînd de fapt boom-ul constructiv cel mai important al perioadei, cel de la Începutul anilor ’30, este rezultatul crizei economice adînci În care s-a aflat Întreaga Europă Între 1929 și 1933, criză care făcea ca una dintre puținele investiții percepute ca sigure În această perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
comunală pentru locuințe ieftine și Creditul Funciar Urban; În 1932-43; 1933-51; 1934-74; 1935-95; 1936-103; 1937-126. În 1939 se construiesc 197 de locuințe ieftine, considerate o mare realizare față de cele 164 din 1938. Aceasta În timp ce În 1935, În toiul boom-ului constructiv, s-au eliberat 2.473 de autorizații de construcție (Anuarul statistic al Bucureștiului, 1931-1936; „Note” În Urbanismul, 5-7, 1940, p. 129. De exemplu: „Avem părți din centru și din periferiile capitalei unde rămîi Înmărmurit cînd vezi că acolo trăiesc oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
compensa proiectiv absența unei tradiții solide și îndelungate a literaturii române. Contextualizând gândirea călinesciană, M. o plasează în ecuație cu alte moduri de a problematiza apartenența europeană a literaturii române, ca și soluțiile sincronizării sale cu spiritul timpului. Principalul reper constructiv - deși nu singurul - rămâne E. Lovinescu, prin acesta dezbaterea repercutându-se retroactiv asupra lui Titu Maiorescu. Autor de studii și de volume, dar și profesor, îndrumător cultural și editor, M. schițează un program hermeneutic mizând concomitent pe deschiderea teoretică și
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
Szreter, Princeton University, Princeton, 1996. J. L. Heilbron, „The Measure of Enlightenment”, În Tore Frangsmyr, J.L. Heilbron și Robin E. Rider, The Quantifying Spirit in the Eighteenth Century, University of California Press, Berkeley, 1991, p. 207-208. Pentru o discuție foarte constructivă În acest sens, vezi Arjun Appadurai, „Measurement Discourse in Rural Maharastra” În Appadurai et al., Agriculture, Language, and Knowledge in South Asia: Perspectives from History and Anthropology. Ibid., p. 14. Același criteriu opera și În cazul categoriilor de stratificare socială
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a fost unul dintre marile spirite românești și europene din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, pentru care datoria fundamentală a intelectului uman era construcția unei lumi unde libertatea interioară să fie principiul diriguitor. Idealul său constructiv se vădește și în revistele înființate sau conduse de el, în țară - „Meșterul Manole”, 1939-1941 (în colaborare cu Ovid Caledoniu, Virgil Carianopol, Miron Suru) - și după plecarea în exil: a fost redactor-șef al revistei „Dinamica Social” (Buenos Aires, 1949-1953), fondator
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
numelui și prenumelui persoanelor care semnează, potrivit legii, contractul; ... b) obiectul contractului, determinat prin denumirea completă a produselor și indicarea caracteristicilor tehnico-functionale ale acestora; ... c) cantitatea, sortimentele, tipurile și dimensiunile produselor contractate, precum și condițiile de calitate și adaptările și îmbunătățirile constructive și tehnologice care trebuie aduse acestora; ... d) termenele calendaristice de livrare, precum și eșalonarea cantitativa corespunzătoare, pe ani, trimestre, luni, decade, săptămîni sau zile, după caz; ... e) prețurile sau tarifele în vigoare la data încheierii contractului, aprobate de organele în drept
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
expresionismului, suprarealismul nu e în realizările de artă decât „o neschimbată repetare a cercetărilor dadaiste”, cel căruia își „datorește mascat sistemul” fiind Tristan Tzara. În consecință, principiul integraliștilor va fi: „Nu dezagregarea bolnavă romantică suprarealistă, ci ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală.” Premisa unui asemenea program este urbanismul. „Trăim definitiv sub zodie citadină”, proclamă articolul-program al revistei „Integral”. Urbanismul implică „Inteligență-filtru. Luciditate-surpriză. Ritm-viteză.” Tehnica de comunicare scriptică devine jurnalismul, întrucât el „a intuit sensul vieții moderne, exploatând brut o viață
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]