3,427 matches
-
copila să-și schimbe secta cu o alta care se închină, precum vechii egipteni, la astrul zilei. În lunile următoare, pe baza aprobărilor de acasă, am schimbat poarta cu una cu deschidere electronică, am pavat curtea interioară și trotuarul din fața Consulatului (plin de gropi de felul lui) cu "piedra portugues" pietre mici , cubice, albe și negre, cu care s-au făcut desene foarte frumoase, am tuns uriașii arbori din curte, care amenințau să dărâme acoperișul, am chemat specialiști pentru tratarea contra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
negre, cu care s-au făcut desene foarte frumoase, am tuns uriașii arbori din curte, care amenințau să dărâme acoperișul, am chemat specialiști pentru tratarea contra termitelor a grinzilor podului. Ultimul asalt l-am dat împotriva epavelor de pe trotuarul din fața Consulatului. Am obținut de la primărie aprobarea să îngrădim zona din fața Consulatului cu stâlpi de beton care să nu mai permită parcarea. L-am pus pe "văr" să ia legătura cu firmele de specialitate pentru a vedea cam cât ne costă confecționarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
tuns uriașii arbori din curte, care amenințau să dărâme acoperișul, am chemat specialiști pentru tratarea contra termitelor a grinzilor podului. Ultimul asalt l-am dat împotriva epavelor de pe trotuarul din fața Consulatului. Am obținut de la primărie aprobarea să îngrădim zona din fața Consulatului cu stâlpi de beton care să nu mai permită parcarea. L-am pus pe "văr" să ia legătura cu firmele de specialitate pentru a vedea cam cât ne costă confecționarea și instalarea a douăzeci de stâlpi de beton de cca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
menționat, lucrasem cu zidari din Bolintin la construcția stadionului din Iași și prinsesem ceva meserie, știind cum se face un mortar, un cofraj, cum se pune fierul-beton. Așa că l-am coptat în echipă pe Nelu, am adunat toate fiarele din Consulat, am făcut cofraje din scândurile găsite pe ici, pe colo, l-am trimis pe administrator să cumpere ciment și pietriș și în câteva zile contra a numai 150 de dolari aveam douăzeci de stâlpi de "5 stele". I-am montat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să cumpere ciment și pietriș și în câteva zile contra a numai 150 de dolari aveam douăzeci de stâlpi de "5 stele". I-am montat tot noi, spre supărarea vecinului cu atelierul auto și pot fi admirați și astăzi în fața Consulatului. Din nou, onoare muncii! Imediat după sosirea mea la Rio și contactul cu colaboratorii și cu "locul de muncă", prioritatea Nr. 1 a constituit-o îndeplinirea demersurilor necesare începerii misiunii, vizitele de prezentare la autoritățile locale și centrale, la ceilalți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
afacerilor externe, Adrian Năstase. După sosirea mea la Rio, ambasada noastră la Brasilia informa printr-o Notă Verbală Ministerul Relațiilor Externe al Republicii Federative a Braziliei despre "sosirea la 21 noiembrie 1992 a domnului Vasile Macovei, care a preluat conducerea Consulatului General al României" și că "Domnul Vasile Macovei este căsătorit și însoțit de soție, Doamna Antoneta Macovei". Cu formalitățile îndeplinite, prima vizită oficială am făcut-o la reprezentanța din Rio a Ministerului Relațiilor Externe. De menționat că Brazilia este un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
concentrate toate eforturile. Fondurile alocate nu erau încurajatoare, dar trebuia să ne descurcăm și să ieșim "onorabil". La etajul I dispuneam de o suită de patru saloane mari, elegante, cu parchet din lemn exotic în mai multe culori, intrarea în Consulat se făcea printr-o ușă largă din fier forjat și sticlă, scările de acces la primul etaj erau din marmură albă, așa că spațiul de protocol era "la înălțime". Pentru organizarea recepției am adunat toată "suflarea" Consulatului, indiferent de grad (diplomatic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
multe culori, intrarea în Consulat se făcea printr-o ușă largă din fier forjat și sticlă, scările de acces la primul etaj erau din marmură albă, așa că spațiul de protocol era "la înălțime". Pentru organizarea recepției am adunat toată "suflarea" Consulatului, indiferent de grad (diplomatic sau... sex, religie...) în salonul central de "sus" și am împărțit sarcinile: cine se ocupă de listele de invitați, de expediere, de aranjarea saloanelor, de servit, de băuturi și bar, ce servim. Probleme erau multe, noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu emoție Crăciunul și chiar în vremurile grele ale războiului, secetei și sărăciei, noi am avut în casă un brad adevărat împodobit cu minuni meșterite de surorile mai mari, sub care ne așteptau cadouri făcute din inimă, în apartamentul de la Consulat am avut și noi "pomul nostru" și cadouri alese cu grijă. De la Crăciun până la Anul Nou brazilienii ca de fapt toată lumea "fac punți". Zilele respective au fost însă pentru mine, primul colaborator, economiști, administrator și dactilografă, zile lucrătoare din plin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la Rio Crăciunul n-are farmec, în schimb de Revelion se dezlănțuie toată frumoasa nebunie a acestor oameni minunați. Auzisem multe despre cum petrec și ce auzisem era nimic pe lângă ce aveam să aud și mai ales să văd. La Consulat, unde pregătisem totul pentru Revelionul nostru, am lăsat de pază portarul și administratorul și ceilalți, cu două mașini, ne-am deplasat la Copacabana, unde avea loc spectacolul. Cu câteva ore înainte de plecare, ne adunasem cu toții în salonul mare și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
rămas puțin să admirăm focurile de artificii și dansatorii de samba, care acolo, la malul oceanului, pe o noapte superbă, se contopeau într-un spectacol unic, de neuitat! Am mai fi stat, dar ne-am gândit la cei rămași la Consulat și la Revelionul nostru. Așa că ne-am desfășurat cum se cuvine, cu băuturi românești, cu cârnați făcuți la Consulat și sarmale idem, cu cozonac și cu muzică romanească "de pahar", colinde cu Hrușcă și Corul Madrigal și cu veșnic tânărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
superbă, se contopeau într-un spectacol unic, de neuitat! Am mai fi stat, dar ne-am gândit la cei rămași la Consulat și la Revelionul nostru. Așa că ne-am desfășurat cum se cuvine, cu băuturi românești, cu cârnați făcuți la Consulat și sarmale idem, cu cozonac și cu muzică romanească "de pahar", colinde cu Hrușcă și Corul Madrigal și cu veșnic tânărul și iubitul Gică Petrescu. A doua zi fiind liberă, Sfântul Vasile Consul General îi avea pe toți colaboratorii invitați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ambasadorului și soției sale. Îl cunoșteam pe ambasadorul Marin Iliescu de la deplasarea mea în Brazilia în 1991. Era un diplomat cu experiență, anterior fiind ambasador în Angola și Portugalia. Am discutat despre călătorie, despre instalarea noastră la Rio, despre problemele Consulatului... Mi-a prezentat programul de vizite și întâlniri cu autoritățile din capitală, pregătite pentru subsemnatul. L-am însoțit prin uriașa metropolă, cunoscând astfel multe personalități și multe edificii importante în vizitele făcute la Itamaraty Ministerul Relațiilor Externe, la Ministerul Culturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
decedat într-un accident de automobil în 1976 (după unii, "regizat"de către militari.) Astăzi, aeroportul din Brasilia, un pod și un mare hotel îi poartă numele. Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares Filho, născut în 1907, La Rio în apropierea Consulatului nostru din părinți evrei, a absolvit în 1934 studiile de arhitectură și în 1945 a devenit membru al Partidului Comunist. În perioada dictaturii militare pleacă în exil. A călătorit în SUA și Europa, la împlinirea a 100 de ani avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Trebuie precizat că exporturile noastre au scăzut drastic pe această piață după 1989, ca urmare a reorientărilor din comerț, privatizărilor, dispariției ISCE-urilor (întreprinderile de comerț exterior). Îmi amintesc de faptul că la trecerea mea prin Rio în 1981 la Consulat își desfășurau activitatea 12 reprezentanți comerciali din țară , plus alții la Sao Paulo etc., iar în 1992 la Rio dispuneam de doar doi reprezentanți comerciali plus unul la Sao Paulo! La deplasarea în Brasilia la începutul anului 1993 am analizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
că ai noștri făcuseră lăcașul mai mic decât dimensiunile motorului...) Cererile noastre de câteva zeci de mii de tone de uree nu au fost onorate "din lipsă de marfă", ca și cererile de câteva vapoare cu ciment. La fel propunerile Consulatului General de a furniza companiei "Vale do Rio Doce", principalul producător de minereu de fier, vagoane de marfă vechi în schimbul minereului de fier importat. Întrucât până în 1989 România era cotată drept al doilea producător și exportator mondial de utilaje pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
două vizite ale ministrului comerțului, Cristian Ionescu, organizându-i împreuna cu ambasada vizite la "nivel înalt" la Brasilia și la importanți oameni de afaceri din Rio și Sao Paulo. Pentru deschiderea unei linii de finanțare a exporturilor noastre, la propunerea Consulatului General, s-au deplasat la Rio și Sao Paulo Vlad Soare, viceguvernator al Băncii Naționale a României, și Răzvan Temeșan, vicepreședinte al BANCOREX, pe care i-am însoțit la discuțiile programate la principalele bănci braziliene. În ceea ce privește "vizitele de impulsionare", punctul culminant avea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să avem Centre culturale în marile capitale ale Europei și la NewYork. Am ridicat de mai multe ori problema creării unui Centru cultural pentru America Latină, regiune cu 500 de milioane de "veri primari", propunând amenajarea acestuia în generosul edificiu al Consulatului General de la Rio de Janeiro. Nu s-a deranjat nimeni să-mi răspundă. În atare condiții, am luat-o și eu ca românul din Cârțișoara, Badea Cârțan, cel care avea să străbată acum mai bine de 100 de ani drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
obținută prin relații "personale" de la Agerpres, cumpărasem câteva sute de timbre pentru a putea aranja o expoziție filatelică și de la pictorul Ion Tițoiu, cu care călătorisem împreună până la New York, primisem cadou 25 de lucrări de gravură în culori. Scotocind prin Consulat, am găsit o comoară într-o cutie de lemn prăfuită, depozitată într-o magazie "sub scări" o expoziție de grafică cu nume unul și unul, începand cu maestrul Marcel Chirnoagă, rătăcită pe la Rio de cine știe când. Aveam să primesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sunt de patrimoniu". Prima măsură a fost să umplu sacii cu naftalină, având în vedere clima caldă și umedă din Rio, apoi am apelat la un român înstărit din Porto Alegre, Emilio Cioba, să încheie (și bineînțeles să plătească), în numele Consulatului general, o poliță de asigurare. După aceea, am început să-mi plimb averea prin Brazilia, ca pe sfintele moaște. La Rio, expoziția am prezentat-o la Centrul cultural al Universității "Santa Ursula", o clădire veche, superbă, aflată în centrul orașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a durat expoziția a fost lume peste lume și noaptea aveam coșmaruri gândind la cariocanii cei "iuți de mână", care ar fi putut să mă lase fără odoare. Nu s-a întâmplat așa, fie din respect pentru măicuțe, fie pentru Consulat, fie pentru artă, fie că am avut noroc! La Consulatul General nu aveam "în dotare" microbuz, ci doar două autoturisme Volkswagen de mic litraj un Golf și un Parati-station (mașina mare, elegantă, de "reprezentare", Volkswagen Santana, avea să-mi fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
aveam coșmaruri gândind la cariocanii cei "iuți de mână", care ar fi putut să mă lase fără odoare. Nu s-a întâmplat așa, fie din respect pentru măicuțe, fie pentru Consulat, fie pentru artă, fie că am avut noroc! La Consulatul General nu aveam "în dotare" microbuz, ci doar două autoturisme Volkswagen de mic litraj un Golf și un Parati-station (mașina mare, elegantă, de "reprezentare", Volkswagen Santana, avea să-mi fie aprobată abia peste doi ani), așa că la următoarele expuneri ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ai noștri. Am reluat discuțiile pe această temă, abordând și aspecte ale unor posibile schimburi comerciale. Seara, la Muzeul de artă a avut loc vernisajul, sălile fiind din nou pline de admiratori și de amatori de "cumpărare". Cu prilejul vernisajului, Consulatul General a oferit un cocktail, iar eu am prezentat informații privind arta populară românească și Muzeul Satului și am acordat interviuri presei scrise și posturilor locale de radio și televiziune. A doua zi dimineață, am vizitat în compania doamnei Rusu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de încălțăminte și tot împreună am făcut o excursie la Gramado, o pitorească stațiune montană locuită de brazilieni-germani, cu case care de care mai frumoase, ca în poveștile fraților Grimm. Întors la Rio mă așteptau pe lânga treburile curente ale Consulatului acte, vize, corespondență, telefoane, probleme economice, probleme administrative etc. și "cestiuni importante la ordinea zilei": prezența "colegului" Dan Hăulică, distins critic literar și de arta, estet rafinat și ambasador al României la UNESCO, la reuniunea de la Rio a Academiilor Latine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Președinte al Congresului Uniunii Latine, a fost în expunerile sale magistral, fiind ascultat și aplaudat de colegii prezenți, iar presa a relatat pe larg evenimentul și participarea sa. Cu ocazia vizitei sale la Rio, am organizat o recepție în saloanele Consulatului General la care au fost prezenți toți participanții la Reuniune și personalități din Rio. Aveam să primesc, cam la o săptămână după încheierea Reuniunii, o scrisoare din partea lui Philippe Rossillon, Secretar General al Uniunii Latine, care-mi mulțumea "très sincèrement
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]