1,933 matches
-
în spațiul catolic curând după înfrângerea Bizanțului de către cruciați în 1204). O istorie a imaginii religioase occidentale duce așadar de la statuile gotice ale catedralelor de secol XII sau XIII la exercițiile sistematice ale iezuiților, de imaginare, de reprezentare și de contemplare mistică a scenelor Nașterii, Răstignirii sau infernului, ca faze prealabile ale viziunii "reale" a lui Iisus Christos din timpul Judecății de Apoi. În urma crizei provocate de Reformă (și care începuse în fapt să se manifeste încă din timpul creștinismului medieval
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu necesitate, nu accidental. Asemenea analogii funcționale mai sunt îngăduite de Aristotel, pe ici, pe colo. Să ne amintim de ideea sa după care Divinitatea este fericită contemplându-se pe sine, iar omul poate fi fericit repetând acest act: al contemplării divinității (fără a fi el însuși Divinitatea; dar apropiindu-se, chiar prin acest act, de condiția divină). Dacă schimbăm unghiul de vedere asupra acestei probleme, încercând o genealogie a cunoașterii, putem observa că preluarea "regulii" gândirii care se gândește pe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o implică renunŃarea la fumat. Modelul trans-teoretic al schimbării este un model bazat pe stadii discrete pe parcursul schimbării comportamentale continue în relaŃie cu renunŃare la fumat (Tabelul 4.4.) (347). I.Precontemplarea: răspunsul este nonambiguu, fără intenŃia de schimbare II.Contemplarea: răspunsul indecis, intenŃia de schimbare este nesigură III.Pregătirea:când s-a produs decizia de schimbare comportamentală IV.AcŃiunea: când schimbarea (renunŃarea la fumat) are loc V.MenŃinerea: când persoana continuă să își menŃină schimbarea de comportament (abstinenŃa la fumat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Bacon a criticat știința antică greacă, care punea accentul pe Întrebarea de ce. Grecii, scria el, nu au „avansat un singur experiment care să ușureze sau să beneficieze condiția umană”11. Bacon era mult mai interesat În utilizarea naturii decât În contemplarea ei. El prefera Întrebarea cum sunt lucrurile Întrebării de ce. În lucrarea sa fundamentală, Novum organum, el schițează o nouă și radicălă schemă pentru organizarea lumii naturale, pe care a numit-o metoda științifică. Această nouă unealtă Împrumută Înțelegerea critică de la
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
estetică și chiar fizică. Religia se preocupă de educarea omului, conducându-l spre Împărăția cerului, altfel spus, ea este învățătura pentru cel ce își pune viața în slujba lui Dumnezeu. O astfel de învățătură oferă calea dreaptă a adevărului, în vederea contemplării lui Dumnezeu, dar și calea unei conduite virtuoase, inspirată de modelul divin. „Pedagogul” este Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu, care ne conduce la mântuire. Despre rolul pe care îl are Acesta, Sfântul Clement scrie: „ ...întâi ca să ne vindece patimile noastre, apoi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pedagogia care dă orientarea și învățământul; în al treilea rând, pedagogia în sensul formării primite, apoi pedagogia ca materie de predat, cum ar fi de pildă, perceptele. Cât despre pedagogia lui Dumnezeu, „aceasta este indicarea căii drepte a adevărului în vederea contemplării lui Dumnezeu, indicația unei conduite printr-o perseverență eternă”<footnote id="25">Ibidem, p. 207<footnote>. Sfântul Clement Alexandrinul arată că frumusețea autentică ține mai mult de partea lăuntrică a lucrurilor, în cazul omului, frumusețea rezidă în chipul lui Dumnezeu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
înțeles, ci trăit în conștiință, această trăire fiind rezultatul întregii noastre atitudini, nu numai al inteligenței. Toate adevărurile sunt de origine divină și nu pot fi aflate decât prin cunoaștere mistică, după ce mintea noastră a fost purificată prin rugăciune și contemplare. Idealul său era opus oricărei alte valorificări a omului, decât numai întru Dumnezeu, de care el se simte atât de îndepărtat, încât nu-i rămâne decât posibilitatea unei adânci și complete umilințe, bazată pe conștiința mărginirii ființei sale în fața perfecțiunii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
unei surori, fără să se rușineze, pentru că toți vor fi una în Hristos (Gal. 3, 28). Odihnindu-se toți într-o singură lumină, vor privi unul către altul și această privire îi va face să strălucească iarăși, în adevăr, în contemplarea adevărată a luminii celei de negrăit! Astfel, aceștia se văd unii pe alții în multe chipuri, în glorii divine multiple și variate, fiecare privește cu uimire la slava celuilalt și se bucură cu bucurie de negrăit. Vezi tu, cât de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vrea Cuvântul. Potrivit voii lui Dumnezeu, proorocii au spus, fără nici un înțeles ascuns, tot ce putea fi înțeles, necesar și de folos pentru îndrumarea năravurilor. În schimb, tot ce era mai tainic și mai ascuns, întrucât făcea parte dintr-o contemplare care întrece puterea de înțelegere obișnuită, ei au exprimat-o sub forme de enigme, de alegorii, de ghicituri, de pilde sau proverbe, aceasta pentru cei ce nu se feresc de efort, ci suportă orice fel de oboseală de dragul virtuții și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
gândurilor omenești”. (Sf. Vasile cel Mare, Regulile mari, Cuvânt înainte, cap. I, în PSB, vol. 18, p. 209) „Atunci nu va mai exista inegalitatea care generează mila și toți vor trece cu inimă curată la dragostea de Dumnezeu și la contemplarea veșnică a celor divine”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, Întâia convorbire cu părintele Moise, Cap. X, 5, în PSB, vol. 57, p. 314) „... lângă Dumnezeu toți viețuiesc și nimenea nu e mort lângă El, afară de cel ce s-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
gîndită după modelul creșterii neîmpiedicate, una dintre problemele care se pun este, evident, cea a modelului care orientează creșterea și dă măsura împlinirii ei. în Grecia veche se vorbea despre theios aner sau despre înțelept, despre omul asemănător zeilor în ce privește contemplarea adevărului și independența față de contingent Omul comun nu își gîndea totuși împlinirea după acest model maximal, ci mai degrabă ca pe o realizare naturală a măsurii puse în ființa lui care, asemenea plantei, are o anumită lege de dezvoltare. Răsturnînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
atunci ansamblul devine un organism. S-ar putea spune că prin cădere omul și lumea lui se condamnă la o funcționare de tip individual-general. Ieșirea din Paradis înseamnă ieșirea din teritoriul universalului, unde îndeletnicirea firească a omului originar consta în contemplarea Unului. în regim mundan, această contemplație devine trudnică, supranaturală, nu ne mai stă la îndemînă, trebuie cucerită. Finitudinea, diferențierea potențial conflictuală, legile de tip concurență, ale naturii și ale societății, sînt cele care ne stabilesc din afară portretul. Lupta ascetului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dogmatikos, ne oferă Origen. Cosmologia lui este o celebrare a universalului diversificat în toate făpturile lumii. Pentru teologul alexandrin, lumea aurorală nu are ierarhii obiectivate, ci este o desfășurare de ființe universale, de făpturi care ard cu aceeași intensitate în contemplarea Focului divin. Dar fiecare dintre aceste ființe e unică, participă cu o ardoare specifică la Focul polar, constituie un organism singular în care intelectul, sufletul și corpul eteric sînt în mod specific și minunat de precis potrivite între ele de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o posibilitate pe care ființele aleseseră liber să o actualizeze într-o măsură sau alta. Recurgînd la o etimologie care deriva cuvîntul suflet (psyché) din psychros (rece), Origen considera că fiecare ființă avea în sine posibilitatea de a arde în contemplarea Unului, dar avea și posibilitatea de a se răci, de a neglija această contemplație, de a se plictisi ori sătura de ea. Amorțirea, coagularea mai mare ori mai mică provocată în ființe de intelectul lor răcit, care devenise astfel doar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
semnificativ în gîndirea ortodoxă. Vorbind despre tipologia spirituală a ramurilor creștine, fiecare cu geniul, dar și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare polară riscă să rămînă doar o moștenire neexploatată și, pînă la urmă, iluzorie, dacă ea nu se proiectează, formativ, pe o istorie asumată ca făcînd parte, și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
eseul Moise de a contempla lumina divină (Ieșirea, 33, 18) : fii prudent, îi spune Dumnezeu lui Moise, și păzește-ți sufletul să nu privească [prea] intens lumina ca nu cumva să te afunzi în ea strădania să se îndrepte spre contemplare, dar în așa fel încît să scape de afundare, căci aceasta din urmă ar nimici ființa omenească. Iar terenul cel mai bogat și mai direct accesibil pe care gîndirea paradoxală se aplică dintotdeauna este, desigur, persoana umană. Sinele propriu constituie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Aș fi vrut să nu se fi întâmplat acest lucru. Dar este prea târziu. Stiu că după primul pahar, vor urma celelalte. Terapeutul - Vom revedea avantajele și dezavantajele consumului de alcool. (Metodă utilizată, în general, pentru a amplifica starea de contemplare și ambivalența pacientului). Pacientul - N-are rost să facem lucrul acesta. Stiu bine că este o prostie să bei și plătesc deja pentru asta destul de scump. Dar nu reușesc să mă controlez. (Pacientul este contemplativ: își recunoaște problema, suferința și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este acela transteoretic al schimbării al lui Proschaska și DiClemente. Acest model descrie șase stadii de schimbare. Subiecții trec de la un stadiu la altul, de obicei într-o manieră ciclică, uneori anarhică. Figura 1. Cele șase stadii de schimbare Precontemplare Contemplare Progres Determinare Recădere Acțiune Menținere In stadiul de precontemplare, subiectul nu conștientizează problema legată de conduita adictivă, sau o consideră fără importanță. Subiectul vine la consultație deoarece este afectat de „forțe” exterioare: juridice, profesionale, familiale... Atunci când sunt abordate problemele legate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
legată de conduita adictivă, sau o consideră fără importanță. Subiectul vine la consultație deoarece este afectat de „forțe” exterioare: juridice, profesionale, familiale... Atunci când sunt abordate problemele legate de consum, subiectul este adesea surprins, uneori contrariat sau șocat. In stadiul de contemplare, subiectul admite existența unei probleme, recunoaște că ar fi fără îndoială util să facă ceva, dar respinge ideea unei schimbări în viitorul nebulos. El oscilează între verbalizarea neliniștilor sale și aceea a motivelor pentru care nu trebuie să se neliniștească
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al contemplației. In stadiul de acțiune, subiectul începe să acționeze pentru schimbarea comportamentului. Acest stadiu se caracterizează, dincolo de declarațiile de intenție, prin realizarea schimbării. Stadiul de menținere întărește efortul de prevenire a recăderii, început adesea chiar din perioada stadiului de contemplare. Prevenirea recăderii pregătește persoana să facă față diferitelor situații de risc. Stadiul recăderii readuce subiectul în stadiul anterior: subiectul consumă din nou alcool. Metodele terapeutice adaptate fiecărui stadiu Această teorie a stadiilor are o consecință terapeutică importantă pentru tratamentul subiecților
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stadiilor are o consecință terapeutică importantă pentru tratamentul subiecților alcoolo-dependenți. In stadiul de precontemplare, terapeutul își propune să-l ajute pe subiect să perceapă riscurile și problemele legate de conduita adictivă, deci să determine apariția unei îndoieli. In stadiul de contemplare, travaliul terapeutic constă, în mod esențial, în explorarea ambivalenței, ajutând pacientul să exprime multitudinea de argumente în favoarea schimbării, cât și a riscurilor la care se expune dacă nu se schimbă. Acest stadiu permite amplificarea încrederii subiectului în capacitatea sa de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru a fi cât mai complet posibil. Un pacient care este un prea „bun elev” evocă un raport colaborativ prost întocmit (absența autenticității). Istoria bolii: terapeutul trasează împreună cu subiectul drumul său în cadrul dependenței, astfel încât să identifice fazele evoluției sale (precontemplare, contemplare...). Este necesar să se determine perioadele de abstinență care vor servi drept suport pentru întărire. Recăderea nu trebuie stigmatizată, definită ca o simplă pierdere de vreme, căreia i se asociază o puternică componentă de culpabilitate. Tehnica istoriei bolii permite identificare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Hans Freyer, pe un ottocento Geist, constituit pe următoarele asumpții: - realitatea este dată o dată pentru totdeauna și este accesibilă înțelegerii și intelectului uman; - cunoașterea este un comportament total, autosuficient și autocentrat; - modalitatea de a ajunge la cunoaștere este cea a contemplării și a deducției ce își are originea în contemplare, datorită faptului că noțiunile și conceptele reprezintă realitatea. Asemenea greșeli nu mai pot fi urmate, crede Golopenția, într-un mod inocent fără a trebui să plătim un preț exagerat pentru acest
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
asumpții: - realitatea este dată o dată pentru totdeauna și este accesibilă înțelegerii și intelectului uman; - cunoașterea este un comportament total, autosuficient și autocentrat; - modalitatea de a ajunge la cunoaștere este cea a contemplării și a deducției ce își are originea în contemplare, datorită faptului că noțiunile și conceptele reprezintă realitatea. Asemenea greșeli nu mai pot fi urmate, crede Golopenția, într-un mod inocent fără a trebui să plătim un preț exagerat pentru acest idealism ce nu-și găsește locul în lumea de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Golopenția, „de setea de înțelegere cuprinzătoare și nuanțată a culturii, încredere în «prezența binelui pe pământ»... vocația echilibrului și o salubră, vizionară modestie în tot ce scriu, precum și căldura sensibilă cu care știu să-și înfrumusețeze viața prin lectură și contemplare”. Petru Comarnescu nu-și laudă prietenul doar în aceste epistole, ci își declară prețuirea pentru el și în presa vremii, ca în acel cald articol pe care l-a publicat, în 1933, în Rampa, în anul când Golopenția pleca la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]