2,327 matches
-
mesajele de campanie, posibil pentru a-și crea o imagine dezirabilă din punctul de vedere al implicării civice (Iyengar și Ansolabehere, 1996). Studiile longitudinale oferă o imagine mai adecvată a influenței campaniilor electorale la nivelul votanților. Dată fiind importanța factorilor contextuali, cum ar fi economia, inflația sau șomajul, astfel de studii permit compararea efectelor unor evenimente punctuale din campanie (care de obicei survin într-un interval scurt de timp) cu cele provocate de contextul mai general în care se desfășoară campania
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
direct, prin oferirea de noi idei și sugerarea de noi conexiuni între ideile preexistente (belief content). Cu toate acestea, indivizii nu reacționează uniform la mesajele din media. Mai multe studii sugerează că efectele variază atât în funcție de caracteristici individuale, cât și contextuale (de Vreese et al., 2011; Schuck, 2009). Un alt aspect important este cât durează efectele cadrajelor din media. Anumiți autori (de Vreese, 2005; Lecheler, 2011) au sugerat că acestea se atenuează dacă dispare expunerea la stimul, dar cum astfel de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
stimulii experimentali (o altă ipoteză a cercetării de față), trebuie din nou făcută precizarea că un material video ar fi redat mult mai bine ostilitatea punctelor de vedere și modul necivilizat în care s-a făcut schimbul de replici. Aspectele contextuale, indiciile legate de violența reală sau simbolică, care se degajă dintr-un schimb de replici real, înregistrat în cadrul unei știri de televiziune amplifică, indubitabil, reacțiile emoționale ale audienței. Trebuie, de asemenea, remarcat și faptul că niciunul dintre subiectele alese (subvențiile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
noastre, limbajul politic este conceput ca o modalitate de actualizare individuală a codului, în contexte determinate, vizând conținuturi și funcții specifice. Plecăm de la premisa că nu se poate realiza o descriere adecvată a limbajului politic prin eludarea raportării la parametrii contextuali ai situației de comunicare, la funcțiile specifice pe care le îndeplinește limbajul în domeniul politic. În această viziune, limbajul politic înglobează semnificațiile discursului politic, presupunând un ansamblu de strategii lingvistice actualizabile în diverse situații de comunicare politică, și are un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
îl folosește. Multiplicarea mijloacelor de comunicare și verbalizarea excesivă a fiecărui eveniment, specifice "societății transparente"52, obligă oamenii politici la acoperirea discursivă a actelor politice pe care le desfășoară și la eficientizarea manifestărilor verbale, printr-o permanentă raportare la parametrii contextuali ai situației de comunicare. Proliferarea posibilităților de informare conduce la disoluția unei imagini unice asupra realității, locul univocității referențiale fiind luat de cel al pluralității: nu mai există o realitate univocă, ci există multiple imagini ale acestei realități, lecturi din
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de-a doua are în centrul preocupărilor analiza retorico-pragmatică și urmărește recenzarea strategiilor discursive, specifice comunicării politice. Ambele direcții datorează enorm lingvisticii structurale care pune bazele analizei limbajului, lărgindu-și considerabil obiectul de cercetare prin luarea în calcul a parametrilor contextuali, fără de care investigarea și explicitarea mecanismelor discursive se dovedește deficitară. Complexitatea limbajului politic oferă terenul unor abordări interdisciplinare care, pe lângă multiplicarea perspectivelor și a palierelor de analiză, evidențiază mutațiile permanente ce caracterizează acest domeniu, sub impactul dinamismului vieții politice. Dimensiune
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Concretizarea limbajului verbal în cadrul comunicării politice presupune supunerea acestuia unor exigențe de ordin structural și tematic, menite să optimizeze modul de utilizare a semnului verbal de către locutor. În virtutea postulatului că o comunicare eficientă impune adaptarea mijlocului de comunicare la parametrii contextuali ai situației de comunicare, actorul politic este obligat la ajustarea permanentă a manifestărilor discursive la profilul publicului receptor și la datele contextului. Un enunț politic perfect valabil într-o situație de comunicare dată devine nefericit într-un cadru de comunicare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
adâncime. Dacă la nivelul structurii de profunzime, limbajele politice variază extrem de puțin, datorită obiectivului major care le guvernează legitimarea actelor politice, ele înregistrează variații în manifestările structurii de suprafață, determinate atât de competențele discursive ale locutorului, cât și de configurațiile contextuale particulare ale situațiilor de comunicare. Structura sintactico-logică a limbajului politic relevă temeiul invariant al acestuia și coeziunea secvențelor discursive, prin reorganizări și ierarhizări operate de regulile transformaționale, structura de adâncime fiind transformată în structură de suprafață. Fiecare act de comunicare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
câmpuri semantice variate, mai vechi sau mai recente, precum și elemente ale lexicului altor domenii de cunoaștere și comunicare, în special din cel economic, administrativ, juridic și tehnic. Circulația lor în domeniul politic este efemeră și conjuncturală, fiind dictată de rațiuni contextuale ale comunicării politice, iar utilizarea este marcată adesea de ambiguitate semantică. În general, trecerea unui cuvânt dintr-un domeniu în altul al cunoașterii și comunicării antrenează modificări ale acestuia la nivel semantic. Mutațiile pot fi explicite, prin anexarea unui calificativ
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
capacitatea generării unui lanț întreg de semnificații, îmbogățind limbajul politic și conferindu-i plasticitate și suplețe. Presupunând o formă particulară de inferență, metafora implică efecte și valori comunicative indirect vehiculate, într-o perspectivă pragmatică ce nu poate să neglijeze legăturile contextuale și raporturile cu utilizatorii. Capacitatea de a pune în relație domenii extrem de diverse, de a le apropia sau chiar de a le face să fuzioneze reprezintă principiul funcționalității metaforei, iar aptitudinea de a stabili conexiuni inedite depinde de cunoștințele, de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
emisia și receptarea mesajelor verbale. Plecând de la taxonomia indicată mai sus, putem simplifica, vorbind de un context restrâns, care cuprinde datele imediate ale situației de comunicare, și un context larg, care include presupoziții, credințe, valori, atitudini etc. Raportat la datele contextuale, limbajul politic se nuanțează, dobândind un profil particular, iar analiza lui impune o serie de operații cognitive care constau în interogarea: * contextului imediat al enunțării, permițând degajarea unor informații pertinente care să conducă la interpretări adecvate; * unui context mai larg
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
orizontului cultural, istoric și social care o generează. Trecerea de la intenția comunicativă a locutorului politic la intenția informativă a acestuia se produce printr-un proces interpretativ, bazat pe mecanisme inferențiale de construire și confirmare a ipotezelor, care pornesc de la datele contextuale pentru a ajunge la concluzii. În viziunea lui Sperber și Wilson, un enunț este întâi interpretat de un sistem periferic lingvistic (acoperind domeniile fonologiei, sintaxei și semanticii), care asigură semnificația frazei, forma ei logică, sistemul ei central 137. Forma logică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic, și asupra articulărilor lor specifice. Demersul semiotic pleacă de la premisa că, în calitate de sistem de semne specific exprimării raporturilor de forță de pe scena politică, limbajul politic are ca scop legitimarea actelor desfășurate de emitentul politic. Prin analiza și descrierea parametrilor contextuali, cu numeroasele și variatele lor dimensiuni (obiectul supus analizei nu mai este eminamente verbal, ci eterogen, iar informațiile privind subiectul și cadrul enunțiativ adaugă fațete noi, care îmbogățesc/ clarifică semnificația), abordarea semiotică favorizează formarea unei viziuni complexe asupra fenomenelor discursive
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbă se păstrează specificul național, identitatea națională; limba reflectă caracterul unui popor și ceea ce îl deosebește de alte popoare. Subliniind că "naționalismul eminescian" trebuie citit prin grila contextului social-istoric al epocii, Alexandru Sereș notează: "Naționalismul său nu e funciar, ci contextual, folosit aproape exclusiv ca armă împotriva liberalismului, pe care poetul-ziarist îl combate machiavelic, urmărind cu obstinație scopul său apărarea valorilor conservatorismului"273. În măsura în care naționalism înseamnă susținerea ideii naționale, într-o epocă în care câștigarea independenței de stat constituie încă un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cinci componente: contextul verbal sau co-textul, contextul existențial al referințelor, contextul situațional, contextul acțional al fragmentelor discursive ca acte lingvistice și contextul psihologic al intențiilor, dorințelor și credințelor interlocutorilor. În analiza publicisticii eminesciene, avem în vedere patru dimensiuni ale regimului contextual care își pun amprenta asupra semnificațiilor limbajului: * contextul istoric și socio-cultural al veacului al XIX-lea, care oferă materia articolelor eminesciene; * contextul situațional, al relației individuale dintre jurnalist și publicul cititor, vizând finalități, roluri, statuturi, intenții ce guvernează actul de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
informațiile pe care ni le pun la dispoziție cele două contexte comunicaționale, ajungem la descrierea și explicitarea modalităților de funcționare a limbajului politic eminescian, a strategiilor discursive care generează semnificatul jurnalistic, eludând astfel pericolul alinierii obiectului de cercetare la datele contextuale ale interpretării. "Fiecare generație literară afirmă în acest sens Mircea Popa se simte datoare să-l descopere pe Eminescu dintr-un nou unghi de vedere și din perspectiva schimburilor survenite în mentalitatea și echiparea critică a comentatorilor"428. Fără a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
preoperatorie. 25.3.5. Proteze valvulare 25.3.5.1. Criterii de selecție a protezelor valvulare Criteriile de selecție a valvelor sunt impuse de vârsta pacientului, patologia valvulară, preferința pacientului/familiei și a chirurgului, disponibilitatea tipului de valvă, limitările socio-economice contextuale. La pacienții septuagenari, la care riscul tratamentului anticoagulant este augmentat, se recomandă protezare cu valve biologice (5,6) (tabelul 25.7). În practică, cea mai frecventă patologie a vârstei a treia o constituie stenoza aortică calcificată, care beneficiază de protezare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
set de reguli, de coduri de comportament, care organizează comportamentul personal și relațiile interpersonale. Principala proprietate a modelelor de comunicare este circularitatea; procesele de comunicare sunt sisteme cu efect retroactiv, feedback. Fiecare segment de comunicare poate fi înțeles doar în contextual său.Teoria comunicării, așa cum a fost formulată de școala de la Palo Alto, se bazează pe trei ipoteze: a) esența comunicării constă în procesele relaționale și interacționale; b) orice comportament uman are o valoare comunicativă; c) există o patologie a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Device (N. Chomsky) - a apărut ca o reacție la teoriile mecaniciste ale învățării limbii, care exclud aportul creator. Așa cum demonstrează T. Slama-Cazacu, învățarea limbii nu este un simplu act de imitare pasivă, mecanică; de la utilizarea cuvintelor cu valoare semantică contextuală și formarea structurii gramaticale, învățarea limbii are un caracter rațional, solicitând extragerea unor reguli de către copil. Autoformularea de reguli (regularization/over- regularization/regularizarea) este o strategie a procesului uman de învățare care constă în găsirea de asemănări între diverse forme
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
competenței de comunicare prin limbă ar trebui să fie incluse: competențe lingvistice, competențe strategice și mecanismele psihofizice. Versiunea competenței de comunicare propusă de Bachman (1990) vizează trei componente: competența de organizare, care constă în două tipuri de abilități: gramaticale și contextuale, competența pragmatică; competența strategică. Competența pragmatică se referă la relațiile dintre semne și referenți, pe de o parte, și utilizatorii limbii și contextul de comunicare, pe de altă parte. Pragmatica este un set de reguli care permit adaptarea funcțiilor structurilor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sens, Luminița Iacob susține că, depășind capacitatea lingvistică, limitată la cunoașterea limbii, competența de comunicare reprezintă aptitudinile, în care cunoștințele lingvistice și socio- culturale sunt indispensabile, incluzând atât stăpânirea materialului verbal, para- și nonverbal, cât și stăpânirea regulilor de plasament contextual al interacțiunii, al principiilor de politețe și de ritualizare comunicațională. Sinonimia capacități - cunoștințe procedurale se explică prin modalitățile de reprezentare a cunoștințelor individuale. Astfel, după o primă clasificare, acestea pot fi: a) cunoștințe declarative (a ști despre...); b) cunoștințe procedurale
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
politețe și de ritualizare comunicațională. Sinonimia capacități - cunoștințe procedurale se explică prin modalitățile de reprezentare a cunoștințelor individuale. Astfel, după o primă clasificare, acestea pot fi: a) cunoștințe declarative (a ști despre...); b) cunoștințe procedurale (a ști cum...); c) cunoștințe contextuale (a ști unde, când, de ce A doua clasificare cuprinde seria: a) a-ști („savoir”), sinonim cu cunoștințele declarative; b) a-ști-să-faci (savoir-faire), sinonim cu cunoștințele procedurale și cele contextuale. Seria „savoir” și „savoir faire” conține categorii ce depășesc domeniul cognitiv: - „savoir-être
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
declarative (a ști despre...); b) cunoștințe procedurale (a ști cum...); c) cunoștințe contextuale (a ști unde, când, de ce A doua clasificare cuprinde seria: a) a-ști („savoir”), sinonim cu cunoștințele declarative; b) a-ști-să-faci (savoir-faire), sinonim cu cunoștințele procedurale și cele contextuale. Seria „savoir” și „savoir faire” conține categorii ce depășesc domeniul cognitiv: - „savoir-être” - „a- ști-să-fii”, definit ca ansamblu al „variabilelor interne ale individului”: atitudini, valori, sentimente, emoții, motivații, trăsături de personalitate, stiluri de conduită; - „savoir- devenir” - „a-ști-să-devii”, definită drept capacitate de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
forme flexionare, acordul, schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor, transformarea unor adverbe în prepoziții, a unor locuțiuni adverbiale în locuțiuni prepoziționale etc., construind enunțuri și ținând seama de trăsăturile caracteristice ale acestor părți de vorbire (poziția față de verb, regimul prepozițional, distribuția contextuală etc.), scrierea numeralelor, modificarea timpului sau a persoanei în narațiuni sau descrieri etc.; la nivel sintactic - modificarea funcțiilor, modificări ale structurii frazelor (contragere și expansiune), substituirea unor cuvinte sau construcții, modificarea topicii, restaurarea unui text dat prin restabilirea logicii acțiunilor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sau performanță, în detrimentul celeilalte și le acordă un interes egal în practica didactică. Integrarea corectă a oricărui fapt de limbă în actul comunicării implică atât activități de însușire - fixare- sistematizare a informației teoretice (Anexa 11), cât și exersarea valorificării contextuale a acestuia prin toate tipurile de exerciții (Anexa 4). d. Din analiza documentelor curriculare - programe de studiu și manuale auxiliare se remarcă faptul că, în gimnaziu, accentul se pune mai ales pe nivelul gramatical al limbii, în timp ce ortografia și punctuația
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]