2,909 matches
-
Comunicării interculturale mă conduc spre o constatare fundamentală: comunicarea interculturală este vulnerabilă față de aspectele politice în special față de antagonisme tot așa cum domeniul politic, mai ales cel european contemporan, depinde într-un mod cu totul fundamental de comunicarea interculturală, concretizată în conviețuirea în aceeași arie geografică a mai multor grupuri culturale sau în mobilitatea indivizilor (fenomenul emigrației), cu alte cuvinte într-o raportare specifică față de fenomenul alterității. Este evident faptul că nu poate exista comunicare interculturală în absența unei etici generale bazate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
diferite comunică, ele fac acest lucru și în calitatea lor de cetățeni ai unui stat. Comunicarea interculturală nu are, așadar, dreptul de a ignora metodologic aspectul politic. Din acest unghi, un scop politic de extremă importanță al comunicării interculturale e conviețuirea culturală într-o lume mai complicat de înțeles și de condus decât lumea de ieri. Ea este posibilă atât timp cât nici o putere politică nu își mai poate impune cultura specifică. Provocarea prezentă este de a construi cu instrumente politice o identitate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în final, îmbogățirea vieților oamenilor cu valorile culturale."70 2.17.2. Menținerea păcii și prevenirea conflictelor Primul scop al politicilor culturale internaționale este, indiscutabil, menținerea păcii. Pacea nu trebuie înțeleasă ca un slogan, ci ca o modalitate pozitivă de conviețuire a popoarelor planetei, modalitate de conviețuire care permite dezvoltarea economică, socială și spirituală a oamenilor. Ceea ce trecerea timpului a arătat este faptul că pacea nu poate fi obținută sau menținută dacă aspectul cultural este ignorat. Schimburile culturale permit o mai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
valorile culturale."70 2.17.2. Menținerea păcii și prevenirea conflictelor Primul scop al politicilor culturale internaționale este, indiscutabil, menținerea păcii. Pacea nu trebuie înțeleasă ca un slogan, ci ca o modalitate pozitivă de conviețuire a popoarelor planetei, modalitate de conviețuire care permite dezvoltarea economică, socială și spirituală a oamenilor. Ceea ce trecerea timpului a arătat este faptul că pacea nu poate fi obținută sau menținută dacă aspectul cultural este ignorat. Schimburile culturale permit o mai bună cunoaștere reciprocă a popoarelor planetei
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
poporului grec era atât de mare. Prietenie. Oamenii reprezintă motorul M.O. Valoarea prieteniei a fost descoperită în tradiția JO antice în care armistițiul contribuia la realizarea unei lumi mai bune și mai pașnice. Astăzi, sportivi exprimă această valoare prin conviețuirea alături de colegii de echipă precum și de adversarii lor. Avem toți o cultură asemănătoare, dar avem, în același timp, culturi diferite ce țin de religia noastră, de țara noastră, de grupul etnic, de clasa socială, de simpatiile politice și de venituri
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
aduce aminte, cu oarecare amuzament, de faptul că Steinhardt "era foarte rău de frig" și că "nu prea știa să-și facă foc". Întrebat fiind prin ce crede că l-a cucerit, totuși, Rohia pe Steinhardt acesta răspunde că "dincolo de conviețuirea creștină a obștii, pe el Rohia l-a cucerit prin liniștea, aerul curat și ascultarea cu biblioteca". De altfel, ascultarea cu biblioteca era și singura pe care o avea, pentru că "nu era el cu lucrul". Liniștea aceasta, pe care o
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
aici!”) Ø Proiect ,,Deschide-ți inima!” (Activități: ,,Voluntarii sărbătoresc Anul internațional al planetei Pământ”;,,Târgul de amintiri”;,,Speranță de Crăciun”) Ø Proiect ,,Cariera mea”(Activități: ,, Elevii de astăzi - Pompierii de mâine”; ,, ISU - o posibila alegere”) Ø Proiect ,,Dobrogea - model de conviețuire interetnică”(Activități:”O fărâmă de istorie”) Ø “Lecția de citire” Ø “1 iunie, Ziua copilului” Ø „Ziua porților deschise” Ø Proiect E-twinning „Teenagers in Europe” 2009-2010 Ø "Cultura, leac pentru suflet" -Activități .: “Ziua mondială a teatrului”, “Împotriva violenței”. Ø "Deschide
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
anumită conduită, ori să ceară altora desfășurarea unei conduite adecvate dreptului său prin sancționarea recunoscută de lege, în scopul valorificării unui interes personal, direct, înnăscut și actual, legitim și juridic protejat, în acord cu interesul obștesc ori cu normele de conviețuire socială". Dintre autorii francezi care au negat existența drepturilor subiective, Leon Duguit susținea că noțiunea de drept subiectiv trebuie eliminată întrucât "nu poate fi vorba decât fie de situații juridice obiective care decurg din aplicarea normelor de drept (într-un
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
persoana fizică și juridică. Articolul 1 din decretul menționat preciza că "Drepturile civile ale persoanelor fizice sunt recunoscute acestora în scopul de a se satisface interesele personale, materiale și culturale, în acord cu interesul obștesc, potrivit legii și regulilor de conviețuire socială". Articolul 2 al aceluiași decret adăuga că "Drepturile civile pe care le au, ca persoane juridice, organizațiile, precum și organele de stat și celelalte instituții de stat, întreprinderile economice, orice organizații obștești, ca și societățile de organizare economică sunt recunoscute
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
care el a fost recunoscut și garantat, altfel spus întrebuințarea dreptului în cu totul alte scopuri decât cele avute în vedere prin norma juridică ce-i stă la bază, scopuri considerate ca incompatibile cu interesul obștesc și exigențele normelor de conviețuire socială". Această abatere semnifică nu uzul, "ci abuzul de drept, trecerea exercițiului dreptului de la normal la anormal, scoaterea lui de sub protecție juridică și expunerea sa sancționării"119. Deci, în mod obișnuit, abuzul de drept este sancționat prin refuzul concursului forței
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
un al patrulea și anume leziunea. S-a apreciat că în măsura în care s-ar ivi cazuri de încheiere a unor acte juridice lezionare, acestea pot fi desființate pe motiv că dreptul a fost exercitat contrar scopului său social-economic și regulilor de conviețuire socială. Inspirat din aceste soluții ale literaturii și practicii, noul Cod civil a reglementat și leziunea ca viciu de consimțământ. Astfel, după ce în al. 1 al art. 1206 prevede că, "consimțămâtul este viciat când este dat din eroare, surprins prin
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1864. Doctrina și practica dreptului civil apreciază, că ori de câte ori s-ar ivi cazuri de încheiere a unor acte juridice civile lezionare, acestea pot fi desființate pe motiv că dreptul a fost exercitat contrar scopului său social economic și regulilor de conviețuire socială. Se apreciază că un act juridic este lezionar ori de câte ori apare un dezechilibru între prestațiile contractanților, concretizat într-un prejudiciu ce rezultă pentru una dintre părți din inegalitatea valorii prestațiilor (a văditei disproporții valorice a celor două prestații). Reglementând capacitatea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
dânsa" (art. 1008 din Codul civil de la 1864). Condiția este imposibilă atunci când evenimentul sau faptul nu se poate realiza fizic ori juridic. Condiția este ilicită când evenimentul sau faptul este interzis de lege și este imorală dacă încalcă regulile de conviețuire socială. Unele precizări se impun în legătură cu împlinirea condiției. Așa cum prevedea art. 1011 din Codul civil de la 1864, împlinirea condiției trebuie să se facă astfel cum au înțeles părțile să fie făcută 278. Iar art. 1012 din același Cod face unele
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a unei norme care ocrotește un interes general obștesc. Mai precis, nulitățile absolute au în vedere fie lipsa unui element esențial al actului juridic (capacitate, consimțământ, obiect, cauză, formă), fie nesocotirea unei dispoziții imperative a legii sau a regulilor de conviețuire socială. Sub aspect terminologic trebuie precizat că nulitatea absolută este desemnată prin formule ca: "actul este nul de drept" sau "nul" sau "nul de plin drept", sau "actul va fi nul". Nulitatea absolută este în general virtuală, ea nu este
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
VI.7. Efectele nulității VI.7.1. Principii care guvernează efectele nulității Efectele nulității trebuie analizate plecând de la concepția dreptului civil român, axată pe preocuparea permanentă de a salva actul juridic de la desființare, ori de câte ori nu contravine legii ori regulilor de conviețuire socială. De esența nulității este sancțiunea ,care lipsește actul juridic numai de acele efecte care contravin finalității dispozițiilor legale încălcate la încheierea actului juridic civil. În același timp, efectele nulității trebuie privite prin prisma dispozițiilor care reglementează condițiile de valabilitate
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
îl însoțea pretutindeni. Bacovia era incomunicabil, absent, chiar și cînd era de față. Poemul „Stanță la Bacovia” conține un singur element geografic: „Și glasuri/în văi răsunau...” Restul versurilor evocă un peisaj moral, a cărui notă dominantă o constituie buna conviețuire: „Bacovia,/Țară de încîntări/ Și viață liniștită./ Nu se discută/ De-al meu/Și de-al tău”. Nostalgia îl face pe poet idilic, colectivist. însă, aci el nu vorbește de un loc, ci de un timp: timpul cînd era tînăr
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Editura Institutul European, Iași, 1998. Brzezinski, Zbigniew, A doua șansătrei președinți și criza superputerii americane, Editura Antet, București, an neprecizat. Brzezinski, Zbigniew, Marea tablă de șah. Supremația americană și imperativele sale geostrategice, Univers Enciclopedic, București, 2000. Brzezinski, Zbigniew, Triada geostrategică. Conviețuirea cu China, Europa și Rusia, Editura Historia, București, 2006. Buzan, Barry, Little, Richard, Sistemele internaționale în istoria lumii, Editura Polirom, Iași, 2009. Buzan, Barry, Popoarele, statele și teama. O agendă pentru studii de securitate internațională în epoca de după Războiul Rece
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
87 Ibidem. 88 Zbigniew Brzezinski, A doua șansătrei președinți și criza superputerii americane, Editura Antet, Bucuresti, f.a., p. 35. 89 Robert Kagan, op. cit., p. 5. 90 Robert Kagan, op. cit., p. 24. 91 Ibidem, p. 67. 92 Zbigniew Brzezinski, Triada geostrategică. Conviețuirea cu China, Europa și Rusia, Editura Historia, București, 2006. 93 Zbigniew Brzezinski, Marea tablă de șah. Supremația americană și imperativele sale geostrategice, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. 94 Ibidem, p. 237. 95 Zbigniew Brzezinski, Triada ..., p. 51. 96 Ibidem, p.
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
muri), care ne sugerează că la multe dintre acestea (care au avut o tentativă de suicid) intenția nu era chiar moartea, ci o încercare disperată și riscantă de schimbare a propriei situații existențiale. În unul din cazurile noastre, după o conviețuire de 20 de ani, soțul nu aflase că pacienta are diabet și își face zilnic tratamentul insulinic. Dincolo de ineditul (aparent incredibil) al acestei situații, cazul în sine atestă posibilitatea integrării perfecte în societate a unei persoane diabetice, fără a mima
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
agraveze problema spațiilor insuficiente. Apoi, înțelegerii amiabile dintre vecini din trecut i-a luat locul obraznicia valahilor sau nesimțiților locali care, proaspăt oploșiți în zonă, cu sau fără acte trecute în cartea de imobil, calcă în picioare orice convenție de conviețuire pașnică stabilită mutual. Am vrut, ca un cetățean model, să fac contract cu primăria. Nu se poate decât pentru agenți economici și oricum nu mi-aș putea exercita dreptul de a ocupa locul plătit decât între orele 20 și 8
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
oferit migratorilor alogeni șansa de a le împărtășii soarta, o soartă de oameni liberi, într-o comunitate neviciată de stridențe sociale. După cum este îndeobește admis, slavii, ca element de adstrat, asemenea germanilor pentru galo-romani, sunt cei care, printr-o îndelungată conviețuire în care sunt asimilați, individualizează romanitatea nord-dunăreană . Dacă, așa cum se spune în Cronica lui Nestor , vlahii iau determinat prin luptă pe o parte din slavi să plece spre nord, spre teritoriul de astăzi al Poloniei, dacă cea mai mare parte
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
VI-lea. Acești „barbari” sunt agricultori sedentari, care asigură armatelor imperiale conduse de Petros, fratele împăratului Mauricius. Un alt general, Priscus, în luptele purtate la nordul Dunării a luat prizonieri avari, gepizi, sclavini și, alături de aceștia, 2000 de barbari . Despre conviețuirea dintre slavi și populația locală, romanii, numiți refugiați și fugari în Strategiconul atribuit lui Mauricius, se spune că „favorizează de preferință pe dușmani” deși „ei sunt romani și cu timpul s-au refugiat, uitând de ai lor” . Căderea linesului dunărean
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
antică și medievală, istoricii amintiți, dar și alții, în mod direct sau indirect, au apreciat vechimea localităților și a locuitorilor din spațiul românesc, luând o marjă largă de toleranță în timp: a) perioada traco-ilirico-dacă; b) perioada celto- dacă; c) perioada conviețuirii româno-barbare și a simbiozei româno-slave; d) perioada secolelor XI-XIV, până la întemeierea statelor medievale românești. Revendicându-se de la iliri, celți și daci, de la daco-romani și româno-slavi, localitățile românești, unele întă rite, de tip dava, para, dunum, pyrgos, oppida, cetate, horodiște, holm
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ori sociale în raport cu un set de credințe, de convingeri, de dorințe și de interese. De pildă, discuțiile în jurul discursului dominant al "culturii globale", integrat într-o multitudine de practici culturale și artistice, se conformează convingerii că am fi supuși unei conviețuiri sociale determinate de dezvoltarea hegemonică a unei "culturii post-industriale a informației și serviciilor". Acest mediu cultural ar determina un comportament de angajare într-o "cultură a mostrei" materiale și simbolice dezvoltată în mod privilegiat în cadrul unei "culturii urbane" contemporane ale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o societate din ce în ce mai amorțită și fragmentată de instrumentalitatea represivă a capitalismului. Înțelegerea acestor practici ca artă ar avea, însă, o dublă consecință. Dacă, în lumea artei, aceste proiecte legitimează implicarea artiștilor în societate, prin supralicitarea schimbării creative a modurilor de conviețuire, în lumea politicii ar trebui să se formeze o opoziție față de reducerea artei la informații statistice despre publicurile țintă și "indicatorii de performanță" care ar da prioritate efectelor sociale în defavoarea calității artistice. În acord cu aceste tipuri de reprezentare a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]