15,046 matches
-
cartea, pe care Felix n-o recunoscu la început, fiindcă era îmbrăcată, cu îngrijire, în hârtie albastră. O mulțime de zăloage chibzuite de hârtie arătau locuri de interes. Taina lor se lămuri repede. - Mi-au plăcut mult desenele și am copiat cîteva! Și Titi scoase de la sfârșitul volumului un pachet de hârtii pătrate, pe care desenase cu acuarelă vreo douăzeci de ilustrații. - Dar romanul te-a interesat, nu-i așa? - N-am avut vreme să-l citesc, spuse calm Titi, înapoindu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
era de față, privea pe Felix cu dușmănie, ca pe un atentator la creierul fiului ei. Tot ce spunea Titi era sorbit de Aglae și Aurica și aprobat muțește de Simion. - Titi, propunea Aglae, ia povestește-ne tu cum ați copiat la istorie. Atunci tânărul de douăzeci și doi de ani începea să depene istoria naivității profesorului de istorie, pe care-l descria cu destul umor, înșelat de un grup de școlari isteți, care, știindu-i ticurile, făcuseră de acasă atâtea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe care-l cânta muzica militară. Întors acasă, raporta familiei tot ce văzuse în decursul plimbării și comunica lista pieselor cântate, reproducîndu-le vocal, când nu le știa titlul. Căuta apoi cu orice chip să-și procure "notele", spre a le copia în albumul său. Erau însă zile în care Titi refuza cu îndărătnicie orice propunere de deplasare, sub cuvânt că-i este urât. Atuncea ședea pe o bancă, ascuțind cu atenție creioanele colorate, tăcând cu desăvârșire. Aceste crize de apatie erau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fieinsultat. Ana să vie să stea aici cu el, că se găsește loc. Într-adevăr, Ana veni, primită de Titi cu o tresărire de satisfacție, repede înăbușită de o uitătură posacă. Reînfipt în solul lui, Titi nu făcea decât să copieze note, să deseneze după ilustrate, să stea nemișcat. Aglae o înțepa pe Ana fără să vrea, punîndu-i întrebări supărătoare: "Tu nu știi să gătești? Tu stai așa îmbrăcată toată ziua? Tu n-ai decât o cămașă de noapte?" Dar trebui
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
acces de dărnicie. Totuși, Simion nu muri și continuă să-și cultive hipocondriile cu o neliniște destul de benignă. Aglae nici nu se mai ocupa de el, lăsîndu-l singur în odaia lui, Aurica își făcea obișnuitele plimbări circulare pe Calea Victoriei, Titi copia în ulei cărți poștale ilustrate. Stănică, nelipsit din calea socrilor, găsi prilejul într-o zi să prindă pe Otilia singură. G. Călinescu - E foarte drept ce face moș Costache, îi zise el, cu aerede complicitate, ba e chiar dator. Îmi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Stănică: Am păzit odată un unchi trei zile și trei nopți în șir, până am picat toți jos de oboseală, și bolnavul nu mai murea. Când ne-am scult, a patra zi, l-am găsit rece. Titi: Am să-l copiez în format mai mic și să-l tratez numai în creion numărul 1. Vasiliad: Am clienți care mă scoală noaptea din somn degeaba, ca să mă duc să constat decesul. "Nu puteai să aștepți până dimineața?" zic eu. "Faceți-i o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fi să-l trageți de limbă pe Costache, dar fin, dacă a făcut sau nu testament. Titi, incapabil de subtilități, se mulțumi să se plimbe prin curtea vecină, făcîndu-se că ia schițe sau să privească pe pereții din odăi ca să copieze în acuarelă un tablou ori o fotografie. Bătrânul nu-i dădu însă voie să stea decât lângă el în sufragerie, trimițîndu-l cu Felix să aleagă și să se înapoieze. Într-o zi, plictisit, îl puse să-i povestească ce-a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a căror sinteză nu era în stare s-o facă, fiindcă nu pricepea nici inscripțiile în franțuzește. Când filmul îi plăcea mai mult, atunci Titi își procura un program cu desene sau fotografii de actori din colecția Pathé-Frÿres și le copia în pastel sau în acuarelă. Olimpia nu știu să vorbească bătrânului decât de Aglae, Aurica și ceilalți care "țin foarte mult, unchiule, la dumneata", G. Călinescu ceea ce nu provocă din partea lui moș Costache decât niște mormăituri incredule. Aurica îi vorbi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu muzică populară, romanțe, chansonete pentru pian, vioară sau voce, indiferent, își confecționă hârtie de note cu ajutorul cunoscutului său pieptene cu cinci dinți, pe care-l apăsa pe un număr de foi de hârtie sub care așezase hârtia de carbon, copiind apoi, cum îl tăia capul, partea primă. Titi putu cânta după mari și sfâșietoare munci, spre satisfacția Aglaei, Vals din Vânzătorul de păsări, De ce nu vii, Colea-n grădiniță, Coroana femeiască, Cât te-am iubit, Mimi d'amour, Malgré toi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Stănică: Am păzit odată un unchi trei zile și trei nopți în șir, până am picat toți jos de oboseală și bolnavul nu mai murea. Când ne-am sculat a patra zi, l-am găsit rece! Titi: Am să-l copiez în format mai mic și am să-l tratez numai cu creion numărul 1. Vasiliad: Am clienți care mă scoală noaptea... ca să mă duc să constat decesul..." Condiția morală, modelul de gândire, amprenta psihică se conturează bine pentru fiecare erou
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cubului, capturate și micșorate, trei duzini de persoane: Maeștrii, poeți obișnuiți, de toată mâna, profesori universitari, turnători, văzduhiști, chibiți, mironosițe, cuconet literar, securiști cu frunți și frizuri minuscule continuă să-și vadă netulburați de îndeletnicirile lor. Ascultând. Citind. Săgetîndu-și ocheadele. Copiindu-și crâmpeie de vers pentru viitoarele notițe informative. Scobindu-și mucoasele nazale. Agitând brațe mai subțiri decât piciorușele de bondar. Doi dintre ei, mai slabi de rinichi, ridicându- se pentru a căuta toaleta, părăsesc fotoliile și se trezesc blocați 40
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
profesorului de a-și expune obiectul de studiu favorit. Istoria este diferită de legende, însă profesorul avea harul de a le amesteca, astfel încât nu realizau când termina ora și plecau acasă cu lecția învățată. La geografie, pe un caiet special copia granițele unei țări. Îi colora pe cât se pricepea mai frumos formele de relief folosind o bucățică de vată: cu maro munții și dealurile estompate în cărămiziu sau galben podișurile, cu albastru apele, câmpiile cu verde și studia cu ce se
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Stelică o ia pe coajă! Și îi arătă ceasul bătând ușor în geam. Nu a terminat bine că profesorul l-a ridicat în picioare pe Stelică< mai avea un singur minut și ar fi scăpat! Profesorul l-a pus să copieze lecția lungă, ce urma în manual, de 25 de ori! Totuși era un record neobișnuit iar dacă n-o făcea, ar fi fost în acel trimestru mai mult ca sigur corigent și a trebuit să se conformeze. Stani nu știa
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
trebuit să se conformeze. Stani nu știa cum se simțeau ceilalți colegi însă această materie i-a scos peri albi și abia în ultimul an a simțit o oarecare destindere din partea profesorului care nu le-a mai dat să copieze lecțiile. Era simpatic, glumeț dar abia aștepta să- i încondeieze. La franceză, în schimb, domnul Mugioiu nu avea treabă cu el ci cu Magi; vorbeau împreună ,,lingurision, furculision, cutision,, și nu simțea când ora a trecut! La Limba și literatura
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
o metodă de-a a reține elevii în clasă, uzitată des de profesori. În sfârșit, a venit teza cu emoțiile ei ascunse. Stani se duse la catedră și își predă lucrarea cu 10 minute mai devreme. La algebră, după ce a copiat exercițiul de pe tablă în caiet, începu să îl rezolve. Era complicat, dar îi plăcea. Așa că îl termină repede. Avea însă un rezultat tare ciudat, o fracție destul de lungă. La algebră, de obicei rezultatul este simplu. Îl mai verifică încă o dată
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
inspirație ai avut în acele clipe. Întotdeauna dintr-o infinitate de soluții trebuie să o alegi pe cea mai rapidă, cea mai frumoasă și simplă dar exactă. După ce profesorul a ascultat expunerea îi comunică justificarea notației lui. - La algebră ai copiat greșit exercițiul de pe tablă. La un moment dat în loc de plus, tu ai pus minus între fracții, dar este foarte bine rezolvat. Îți scad un punct pentru neatenție! Adevărul este că bătea soarele pe tablă și așa a văzut însă nu
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
părea un moment static, alteori trecea cu viteza vântului și el intra în vâltoare era foarte ocupat să le facă gălăgie unor profesori, numai la franceză și mai ales la rusă era un exemplu de cumințenie, nu avea chef să copieze toată ziua lecțiile cu indigoul. Profesorul de matematică îl aprecia: - Este bunicel! Avea impresia că știe tot, chiar dacă nu prea învăța. La română le-a venit o profesoară tânără care abia absolvise facultatea la Timișoara sau Brașov sigur că Magi
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
elevilor pe care îi avea. El, dacă întâlnea o nelămurire, nu se lăsa până nu înțelegea cum a reușit să dezlege misterul.... era încântat de metoda prin care găseau soluțiile și profesorul de el că nu încerca să-l păcălească, copiind numai finalul. Din trimestrul II n-a mai avut zile precise când trebuia să meargă la meditații. Adesea nu îl mai chema profesorul, să piardă timpul și banii aiurea banii respectivi îi considera meritul lui și nu-i spunea mamei
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
s-adună între codri ca marea oglindă a mărei și se limpezește sub sori, de poți număra în fundu-i toate argintăriile lui. {EminescuOpVII 107} Ca să petreacă, inventară un joc de cărți. Regii, reginele și fanții de pe cărți erau toți chipuri copiate din basmele ce și le spuneau serile. Jocul însuși era o poveste lungă și-ncurcată, ca din halima, în care reginele să măritau, regii se însurau și fanții îmblau înamorați, poveste căria nu-i mai dădeau de capăt până ce nu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o vedeam cum vine în estaz și cu ochii umezi, până ce o prindeam în brațe și o mângâiam pe pieptul meu pe nebunateca copilă! Ca să petrecem făcurăm un joc de cărți. Regii, reginele și fanții de pe cărți era toți chipuri copiate din basmele ce ni le spuneam, spre petrecere, serile, iar fiindcă aveam bani, ea se duse la un lac. Acolo fieștecare frunte de val reflecta o stea... Ea intră încet în apa lacului și prinse încet, încet cu mâna din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bundistă”4. Apariția rezoluției ca un document sec, fără analiza unei probleme spinoase, este Încă un semn că Partidul Comunist avea o dificultate specială În abordarea problemei naționale, În general, și a celei evreiești, În special, În afara repetării unor clișee copiate din lucrările lui xe "Lenin"Lenin și xe "Stalin"Stalin, În special ale celui din urmă, și a „Bibliei” lui În problema națională: Marxismul și problema națională, scrisă În 1913, din care se preluau câteva formule, ca cea a „politicii
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
pierd conștiința și voința. Devin somnambuli sau automate astăzi i-am numi roboți! Se pliază după sugestiile unui conducător ce le ordonă tuturor să gîndească, să privească și să acționeze în unul și același sens. Doar dacă nu cumva se copie mecanic între ei, prin contagiune. Rezultă un fel de automat social incapabil să creeze sau să raționeze și care se poate deda tuturor actelor reprobabile cărora individul, în stare de veghe, s-ar opune cu vehemență. Mulțimile ni se înfățișează
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
indivizi care îi adună laolaltă pe ceilalți, îi antrenează, îi conduc. Aceștia sînt conducătorii, religioși, politici, științifici și așa mai departe. Ei se află la originea tuturor schimbărilor, invențiilor, a tuturor formelor sociale care fac istoria. Sugestionați, majoritatea indivizilor îi copie și îi urmează. Ei sînt subjugați, așa cum subjugați sînt și copiii de către tată, ucenicii de către maestru și artiștii de duzină de către un artist de geniu. În măsura în care inteligențele și descoperirile acestor personalități de vîrf progresează unele în raport cu celelalte, prin urmare sînt
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
vorbesc despre psihologia mulțimilor ca despre o știință coerentă, toate cele trei cazuri au ceva în comun: ele introduc o posibilitate de schimbare. Să admitem că inițiativa copilului, a crescătorului sau chiar a mea își află un ecou, e reiterată, copiată; pe dată ne vom trezi în fața unei noi turnuri a limbajului, a unei specii noi sau a unui nou curent în cercetare. Ritmul caracteristic al vieții sociale este, după cum constatați, cît se poate de simplu: mai întîi creațiile individuale, apoi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
întîi creațiile individuale, apoi razele imitative. Ciclul este fără sfîrșit. Restul decurge în mod natural. Dacă imitația purcede din invenție, atunci fiecare grup, fiecare societate purcede dintr-un individ multiplicat în sute de mii sau milioane de exemplare creștinii îl copiază pe Isus, staliniștii sînt un facsimil al lui Stalin după cum, de altfel, o arată și numele. Pentru membrii unui grup, similitudinea va fi așadar efectul de repetare a gîndurilor, sentimentelor, comportamentelor unui membru al respectivului grup, care joacă atît rolul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]