4,179 matches
-
poate beneficia de legile descoperite în aceste din urmă domenii. Ținta celui dintâi este să ofere explicații testabile unor evenimente istorice. Bunăoară, să răspundă la întrebarea de ce rinocerii din Africa au două coarne, iar cei din India doar un singur corn. Legile descoperite în discipline biologice analitice, experimentale, îi pot ajuta, dar ele nu-i pot oferi răspunsul la o asemenea întrebare. În ultimul secol și jumătate, cei mai de seamă cercetători ai istoriei vieții, începând cu Charles Darwin și sfârșind
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
căruia șeful Serviciul Tehnic al primăriei îi pusese numele „Tabel cu inginerii electricieni și specialiștii electricieni din orașul Huși”. Iată cine se ocupa de electricitatea Hușului la acea vreme: „Barais Alfons, inginer cu diploma nr.700/1937, domiciliat pe str. Corni, nr.2; Grigoriu Ilie, meșter electrician cu cartea de muncă nr.128 eliberată de Camera de Muncă Huși, domiciliat pe str. Ștefan cel Mare, nr.52 și Eisenbürger Johan, electrician constructor, cartea de muncă nr.440 eliberată de Camera de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de către cutremur, in tabel fuseseră inserate și celelalte clădiri ce avuseseră de suferit dar care mai funcționau, totuși. În această situație erau: „... școlile primare 1, 2 și 3 de băieți, școala primară nr.1 de fete, școala primară mixtă din Corni, biroul Serviciului Tehnic și Veterinar, Secția de Pompieri, grajdul de la Ocolul Dric, cantonul de la Oborul de vite, cantonul de la bariera Calea Basarabiei, localul cinematografului și Teatrului comunal, localul Serviciului Sanitar și Hala principală”. Nu scăpaseră de furia sinistrului de 7
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de case necesită reparații urgente. Din tabelul întocmit cu această ocazie, am extras câteva nume de păgubiți: „S. Candel (Șelescu) - str. Col. Neagu; Gr. Dobrea - Ștefan cel Mare; Beniamin Herșcovici - Ștefan cel Mare; Ecaterina I. Bălțatu - Schit; Preot D. Romila - Corni; Ecaterina Cehulescu - Eminescu, 2; Ing. C. Zota - străzile Stoianovici și Tăbăcari; Gh. Frenț - Ștefan cel Mare; Constantin Popov - Mihail Kogălniceanu; Dr. A. Carp - Ștefan cel Mare; Neculai Ilie Romilă - Șara; Lt. col. Casian - Ștefan cel Mare”, și ceilalți până la 50. v.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
izolare percep 'Europa' în primul rând ca sinonimul generic al 'străinătății'. Pentru mulți, o noțiune profund suspectă, dubioasă, în orice caz. Căci de acolo, din această direcție vine 'necunoscutul', 'străinul'". Totodată, Europa a constituit "un tărâm mirific, incredibil, un miraculos corn al abundenței, un mit paradisiac al bunurilor de consum interzise imensei majorități a românilor. Și, la fel, ea a rămas până azi, fiindcă mizeria continuă". Există opinii diferite ale liderilor politici față de prezența ideii europene în societatea românească. Pe de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
diferite valențe geopolitice ori strategico-teritoriale. Este cazul arealelor definite pe baza valorii indicelui de potențial geopolitic, ca arii-pivot cu valențe de locuri centrale în plan regional, precum ansamblul saudito-egiptean și arii periferce cu caracter marginal, precum aria arabofonă mixtă din Cornul Africii sau arii periferice intermediare, după modelul arealului arabo mediteraneean de pe bordura nordică a Africii (vezi Cap. 3.3.3. Lumea arabă - un “continent intermediar”). B. Criteriile de regionare utilizate Particularizarea concretă a principiilor enunțate mai sus configurează ansamblul criteriilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
mai exact a includerii unor anumite state într-o unitate teritorială sau alta, pe baza ecarturilor spațiale ale componentelor cadrului politico geografic. Astfel, în virtutea acestui criteriu au fost fundamentate limitele dintre unitatea teritorială levantino-iordaniană și regiunea penisulei arabice, dintre regiunea “Cornului Fertil” (circumisraeliană) și regiunea arabofonă mixtă est-africană. Totodată, în registrul efectelor aceluiași criteriu se înscrie trasarea limitelor dintre subunități de rang inferior din cuprinsul unităților mai largi menționate mai sus, precum limita dintre subunitatea arabo-mediteraneeană și subunitatea vest-sahariană (atlantico sahariană
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
a spațiului arabofon am propus un proiect bazat pe patru categorii ierarhico-taxonomice, în care unitățile de ordinul I sunt cele două mari ansambluri regional-continentale (Asia arabă și Africa arabofonă), ce cuprind patru regiuni de ordinul II (regiunea peninsulei arabe, regiunea “Cornului fertil”, regiunea Maghrebului extins, regiunea arabofonă mixtă est-africană), cu zece subregiuni de ordinul III. Statele reprezintă unitățile elementare de ordinul IV.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
transformat în veritabile structuri corporatiste și militare, ingerințele lor fiind resimțite până la cel mai înalt nivel al politicii imperiale. Printre altele, membrii celor dou) deme trebuiau să asigure paza cartierelor din care proveneau: dema verzilor - negustorilor - se afla în cartierul Cornul de Aur, în vreme ce dema albaștrilor - aristocrația senatorială - era situată în luxosul cartier al Blachernelor. Este posibil ca, de aici, pe filieră otomană, tradiția să fi ajuns și în spațiul românesc, fapt sugerat de Gheorghe Brătianu încă din perioada interbelică: „(...) aceste
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cineva deoarece, potrivit declarației sale, „...am fugit unde am văzut cu ochii”. Ca o completare interesantă, omisă de ceilalți martori, casapul evreu a spus despre răsculatul Horișcă Vasile că „...avea o șapcă roșie militărească în cap și cânta dintr’un corn”. Văzând aceste ultime grozăvii și mai ales pe Horișcă cel bătăios, Strul Călărașu a mărturisit anchetatorilor că „...de frică am fugit iarăși și m’am ascuns”. c. „Am spart ușele și geamurile pe la dughene” Recunoașterea sinceră a celor scrise mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a acestor introduceri inițiale, atât în Vestul Transilvaniei, în Banat dar și în Câmpia Dunării, în contact cu condițiile ecologice date, s-au format unele structuri locale, diferențiindu-se în populații locale, toate având în ele germoplasmă de Dentatul de Corn Belt. Am considerat că acest tip de porumb corespunde cu forma tipică de dentat, de unde îi vine și numele dat acestei rase. Populații valoroase din această rasă au fost identificate de Institutul de cereale și plante tehnice Fundulea, și de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Mureșului capătă bani de trăit. Se mai plângeau iobagii că n-au În sat nici târg și nici crâșmă, nici pădure cu ghindă pentru Îngrășat porcii. Iobagii altui baron, Bánffi: dau fiecare câte o plută Încărcată cu zece lanțuri, doisprezece corni, cinci sute pari pe care le duc până la Reghin. Dintre toți gospodarii satului doar unul, Zbârcea, avea cel mai mult pământ: 9,25 iugăre (un hectar = 1,75 iugăre). Despre Subcetate, comună din care a făcut parte o vreme Gălăuțașul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Zăpode pe drumul spre biserică. Crăciunul era o Sărbătoare a bucuriei. Paștele venea ca Întotdeauna primăvara când muncile câmpului erau deja Începute. După un post de șapte săptămâni, care atunci se ținea cu sfințenie, pe mesele gospodarilor se revărsa acum cornul abundenței. Ca și de Crăciun, În cuptoarele din ogrăzile gospodarilor În ziua de Ajun ardea focul În tot satul. Sacrificiul mielului de Paști și ouăle roșii adăugau acel plus imaginației gospodinelor. Până după miezul nopții, când bărbații și femeile se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
persoană, status și rol. Teorii, concepte, raporturi, percepții și proiecții atitudinale, Editura Universitaria, Craiova, 2002. Russ, Jacqueline, Aventura gândirii europene. O istorie a ideilor occidentale, Editura Institutul European, Iași, 2002. Ryan, Bryce; Neal C. Gross, The Diffusion of Hybrid Seed Corn in Two Iowa Communities. Rural Sociology, VIII, martie, 1943. Sala, Marius (coord.), Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988 . Sandu, Dumitru, "Ariile culturale ale României", în revista Sociologie Românească, nr. 3, București, 1990. Santrock, J. W
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
complet poate fi găsit online, la adresa: http://findarticles.com/p/articles/ mi qa3709/is 199810/ ai n8821092. 24 Everett M. Rogers, Diffusion of Innovations, Glencoe: Free Press, New York, 1962 (reeditată în 2005). 25 Bryce Ryan, Neal C. Gross, The Diffusion of Hybrid Seed Corn in Two Iowa Communities. Rural Sociology, VIII, March, 1943, pp.15-24. 26 Richard T. Schaefer, op. cit., p. 62. 27 Prima definiție științifică a difuziunii culturale a fost oferită de către Alfred L. Kroeber în anul 1940, când a publicat articolul "Stimulus
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
până în prezent), dăruindu-se și dăruind. „Viața mea încă nu este epică... Poezia m-a ținut pe verticală...”, instaurând în suflet o strictă ordine morală... „Coardele vibrează vocea sfântă...” (rmbra Paradisului), „îmi sună voci de clavecin” (Muzică), „robit mă sună cornul în departe...” (Erezie) - glăsuiește, ades, poetul... Dacă uneori, „trist mă țin prin salvele luminii / flux/reflux sorbindu-mă strein...” (Lauda crinilor), „inocentul trup / serafic trece-n umbră prin cetate...” (Altfel de toamnă), și atunci... „raza din condei și smirna aprinde
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Astfel, în Germinal, numeroase pasaje în care groapa zisă "le Voreux" (onomastica ne obligă) este zoomorfizată, anunțînd catastrofa finală. (69) Această gură de mină, ghemuită în fundul unei gropi, cu construcțiile-i scunde de cărămizi, înălțîndu-și coșul de uzină ca un corn amenințător, îi părea a fi hîda întruchipare a unei hulpave fiare, lăsată aici pe vine ca să înghită lumea... acea respirație greoaie și prelungă, acel neîncetat gîfîit ca horăiala gîtuită a monstrului. E. Zola, Germinal, p. 5 Iar acest Voreux, într-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ape din care ai putea crede că vezi fragmente de frontoane, capiteluri și cornișe pe care alge verzi s-au prins demult și-acum plutesc, într-o parte și în alta, legănate de valuri. (81) Aruncînd des priviri în direcția cornului de lemn, trăgătorul deschide cartea cu imagini. Se uită la una din ele, care are scris în dreptul ei: fig. 20. Aproape de mal, stînci care ies din mare. Pe faleză se înalță un far cu ziduri negre, bătute de valuri cenușii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
producție a materiei romanești. Leçon de choses, de exemplu (p. 15 și 19), începe prin animarea imaginii descriptive a unei furtuni: (82) Valuri verzi, pietre violete, spuma, cerul aflat foarte aproape sînt trasate din linii subțiri ca niște virgule sau cornuri minuscule, aruncate la întîmplare. Departe, într-un tot în care parcă ușor viața palpită, abia de se distinge o masă de obiecte făcute din mii de tușe ce dau impresia că plutesc în aer, precum penele împrăștiate ce se ridică
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
apucă unul din ele și îl învîrti pe toate părțile plin de uimire. Se uită prin gaură și nu văzu nimic. Este un os, se gîndi el, din care zeii au supt măduva. Suflă în tub așa cum Thôs făcea cu cornul său de război; dar nu ieși nici un sunet. Atunci văzu că, la capătul celălalt, tubul era ceva mai îngroșat, numai bun să poată fi ținut zdravăn în mînă; ba chiar avea și niște găuri în care să-și pună degetele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
picături de apă. În Germinal, mina primește prin asimilare trăsături animate, sub forma miticului monstru dornic să înfulece oameni: (36) Această gură de mină, ghemuită în fundul unei gropi, cu construcțiile-i scunde de cărămizi, înălțîndu-și coșul de uzină ca un corn amenințător, îi părea a fi hîda întruchipare a unei hulpave fiare, lăsată aici pe vine ca să înghită lumea. 2. Aspectualizarea Este vorba de operația descriptivă cea mai des întîlnită, manifestă în toate portretele citate mai sus, și prin intermediul căreia sînt
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
într-un regim totalitar... Domnul Ion Holban, pe care l-am iubit și respectat mult și care m-a înnobilat cu prietenia sa, era membru, că nu am discutat niciodată despre asta? Ah... iar satul lui Vasile Lupu se numește Corni, comuna Liteni. Am fost de mai multe ori în casa mamei sale, o femeie foarte vrednică și care s-a stins, la 93 de ani, anul trecut. La căpătâiul mamei lui Vasile, m-am întâlnit cu P.S. Pimen, om vrednic
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în țesutul excitoconductor din regiunile sinusală și nodală, de unde pleacă fibre postganglionare ce se distribuie miocardului. Vagul drept are o acțiune cronotrop negativă mai pronunțată, deoarece fibrele sale cardiace se termină la nivelul nodulului sinoatrial. Eferența simpatică are originea în cornele laterale ale măduvei spinării, segmentele T1-T4. Axonii acestor neuroni ajung în ganglionii lanțului simpatic, de unde pleacă fibre ce ajung la cord prin nervii cardiaci. Componenta simpatică exercită un efect pozitiv asupra tuturor proprietăților miocardului, mărind frecvența contracțiilor cardiace și debitul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Partea narativă nu ne spune nimic: deocamdată, rămîne opacă în legătură cu amănuntele de aici; trebuie să ne adresăm altor surse. Ce-i spune cititorului versul: „Cu cîrligul supt genunche”? Ne lămuresc textele paralele. Cîrligul era semnul distinctiv și onorific al păstorului, cornul răsucit și de aur cu care berbecele din bestiarul fabulos spărgea negura în zorii zilei ca să se reverse astrul ceresc. Păstorul îl transformase în însemn comportamental, purtîndu-l cu mîndrie ori cu umilință, după împrejurări. Învățase lecția de demult. Răzlețitul din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nivelul cosmic a aproape-departelui presupune și alte semne întru înțelegere. Eroul vine dintr-un străvechi fond mitic, de natură varuniană, dominat de Magna Mater, potrivit căruia existența ar fi o curgere fantastică și mirifică de bogății. Ele dau impresia de corn al abundenței supravegheat de ființe divine și binevoitoare. Multe colinde și basme sunt consonante cu această viziune paradisiacă. Citim în colinde mitologice cu fond precreștin: Sub cearcănul lunii ei, Vița-i verde iedera! Trec pluguri negre cu boi, Ciopoare dalbe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]