8,430 matches
-
de halatul ce-i lăsase descoperită coapsa dreaptă, cu capul între două perne cu fețele imaculate peste care se revărsau buclele blonde într-o bogăție de scânteieri, cu o mână pe lângă corp și cu cealaltă întinsă lateral, ușor îndoită din cot. Fănel s-a apropiat fără zgomot și s-a oprit privind-o admirativ câteva clipe. A îngenuncheat încet lângă pat și i-a sărutat piciorul gol, de la genunchi în sus, descoperindu-i atent cu mâna piciorul stâng și mângâindu-l
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
-se că aceste „condamnări” nu s-au confirmat. Ele fiind făcute din alte cause și motive. Printre acestea fiind invidia, dorința de notorietate prin atac la o mare personalitate. Acești denigratori au crezut că lovind în confrate și dând din coate poate să ajungă în fruntea breaslei. Nicolae Bălcescu în „Românii subt Mihai Voievod Viteazul” a urmat, prin plagiere, firul povestirii lui Florian Aaron. Al. Dobrescu susține în „Pirateria intelectuală” că Letopisețul de la Putna a fost plagiat, același lucru scrie și
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355431_a_356760]
-
îndrăgostit de carte - și Eugen Ștefănescu - „un inginer silvic român care studiase la Paris și pe care l-am întâlnit peste câțiva ani în Canada” - îmi spusese nea Mitică la una dintre întâlnirile noastre anterioare. Îl cunoscuse la sârbi. Muncise cot la cot cu Eugen în timpul perioadei petrecute în lagărele iugoslave. Apoi, s-au revăzut la Paris și ulterior, la Vancouver, în Canada. Atunci a avut ocazia să petreacă mult timp în compania unui om cu o istorie interesantă, inteligent, cult
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
carte - și Eugen Ștefănescu - „un inginer silvic român care studiase la Paris și pe care l-am întâlnit peste câțiva ani în Canada” - îmi spusese nea Mitică la una dintre întâlnirile noastre anterioare. Îl cunoscuse la sârbi. Muncise cot la cot cu Eugen în timpul perioadei petrecute în lagărele iugoslave. Apoi, s-au revăzut la Paris și ulterior, la Vancouver, în Canada. Atunci a avut ocazia să petreacă mult timp în compania unui om cu o istorie interesantă, inteligent, cult, cu o
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
odă? De ce n-am și eu doar o rudă Suspusă pentru ajutor? Cea care-o am, nu vrea s-audă Sau să-mi acorde vreun favor La ce bun diplomele toate Să aibă moliile ce roade Că toată lumea dă din coate: Codoșii, parveniți, iscoade? La ce bun studiile dacă Nu ești în stare să crești plozi Că n-ai nevoie de dădacă Și geme lumea de nerozi? La ce folos învățătura Când e mai bună o fițuică Alege omul scurtătura Și
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355493_a_356822]
-
Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 549 din 02 iulie 2012 Toate Articolele Autorului 55 NOPȚI TRISTE Uneori nu mă lua somnul pînă noaptea tîrziu și ieșeam afară și mă așezam pe treptele de la intrare și, rezemat într-un cot, mă uitam la stele minute în șir, impresionat de strălucirea lor vie și misterioasă, încercînd, cu privirile pierdute în acea imensitate, să-mi pun ordine în gîndurile ce îmi zburau de la o poveste la alta, de la un amănunt insignifiant la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului când te superi pe îngeri pleci poate ai găsit limita unei fantasme ce nu poate traversa zidurile din cauza aripilor ruginite cu țipătul credinței în genunchi am de traversat o lume tocită-n coate și păduri de pământ să îmi răsufle-n ceafă la primul răsărit negru vântul aprinde patimile rugului ce-și mai pălpâie amintirea într-o pleoapă închisă și pământul a obosit să mai stea deasupra mea sunt doar un prost care
ÎNGEREŞTI(SAU NEVOIA DE APARTENENŢĂ A UNEI ARIPI DECĂZUTE) de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356826_a_358155]
-
întindă pe sîrmă, la soare, ca să le bată vîntul și să le usuce, ca să fie albe și curate ... Erau cămășile iubitului ei mare și frumos și deștept ... și inima i se umplea de fericire! Dintre toate muierile, numai Lilicuța muncea cot la cot cu bărbatul ei, mai ales că începuseră să-și împrejmuiască livada de pe deal cu sîrmă, pentru că nu de hoți se temea Neacutare Pandișpan, ci de vite, care pasc bezmetice peste tot și îi distrug iarba, or el își
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
sîrmă, la soare, ca să le bată vîntul și să le usuce, ca să fie albe și curate ... Erau cămășile iubitului ei mare și frumos și deștept ... și inima i se umplea de fericire! Dintre toate muierile, numai Lilicuța muncea cot la cot cu bărbatul ei, mai ales că începuseră să-și împrejmuiască livada de pe deal cu sîrmă, pentru că nu de hoți se temea Neacutare Pandișpan, ci de vite, care pasc bezmetice peste tot și îi distrug iarba, or el își luase deja
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
plod în pîntec, rod de iubire adevărată și de dăruire necondiționată, of, ce poate fi mai frumos?! În ochii Lizucăi străluceau lacrimi limpezi de emoție și de fericire. Evghei Evtușenco, tuns ca un soldat pe frontul literelor, stătea îngîndurat, cu cotul stîng pe masă, cu degetul mare sprijinit vag de buza de jos, cu privirile pierdute și cu țigara între degete, din care și uitase să mai tragă ... Dragoste și moarte, sentimentul matern și fericirea, chinul, speranța, iluziile, adevărul, meschinăria sufletelor
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
Roua cu ea la bucătărie, ca să prepare cafeaua împreună ... Hai cu mine la bucătărie, iubito, bărbații ăștia s-au încins la vorbă ... Cezar Dunăreanu a făcut o pauză, apoi, pentru că stătea în stînga mea la masă, mi-a dat un cot și m-a somat să spun și eu ceva, pentru că, scriitorule, trebuie să mai și comentezi una-alta, nu să ne lași pe noi să ne bălăcărim ca la balamuc, și tu doar să consemnezi ... Și în clipa aia au
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
în fața lui mămica și cerșesc o sărutare: - Nu am făcut rău nimica. Mama le știa năravul și se uită, lung, prin casă, ordine pare să fie, dar, - unde-i vaza de pe masă? Ei se uită cu mirare și se lovesc cot în cot - O să vă dau sărutare când veți fi cuminți de tot! Ce angajament și-au luat Ionuț cu Floricel, rămâne să mai vedem, doar nu-a Azor cu Motănel!? 1977 Drăgășani Titina Nica Țene
ARE MAMA DOI BĂIEŢI, POEZIE PENTRU COPII DIN VOLUMUL ANOTIMPUL JOCULUI; APĂRUT LA EDITURA NICO, TG.MUREŞ, DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356982_a_358311]
-
mămica și cerșesc o sărutare: - Nu am făcut rău nimica. Mama le știa năravul și se uită, lung, prin casă, ordine pare să fie, dar, - unde-i vaza de pe masă? Ei se uită cu mirare și se lovesc cot în cot - O să vă dau sărutare când veți fi cuminți de tot! Ce angajament și-au luat Ionuț cu Floricel, rămâne să mai vedem, doar nu-a Azor cu Motănel!? 1977 Drăgășani Titina Nica Țene
ARE MAMA DOI BĂIEŢI, POEZIE PENTRU COPII DIN VOLUMUL ANOTIMPUL JOCULUI; APĂRUT LA EDITURA NICO, TG.MUREŞ, DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356982_a_358311]
-
din platoșa de luptă cu Leul Deșertului, femeia modernă le-a simțit clar, ba, chiar i-au lăsat urme vizibile pe umeri, pe brațe, în locul care a mai scăpat de rănile fără leac, între mânecile bluzei tighelul mânușilor lungi până la coate. Mărțina și-a recunoscut bărbatul, de cum, acela i-a atins fruntea cu buzele. Reci că de gheață. Ea nu s-a ferit și respirația lui i-a geruit sânii, a trecut peste gât, în sus, până la ureche. Stafia cavalerului cruciat
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
care il transportam s-a făcut praf. Păstrez și acum, pozele făcute de poliție, la locul accidentului, ca pe o mărturie de la ce ne-a salvat Dumnezeu. Și eu și soția eram grav răniți. Eu aveam mâna dreaptă sfârtecata la cot, numai pielea atârnă, iar soția era plină de răni pe tot corpul. Însă rană cea mai periculoasă o avea la cap. Amândoi șiroiam de sânge, iar soția nu se mai putea mișca. Să ieșim afară, părea imposibil, trebuia să fi
MOMENTUL IN CARE AM TRECUT PE LANGA MOARTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356539_a_357868]
-
cal. Din larg mă pândesc recife de coral și stei Ce curg drum pe val de întârziată lună Când lumea se trezește dedesuptul ei Ea se lasă ancorată la cheiul zilei ce se-adună. E clipa când timpul își tocește coatele pe noi Când dintr-un gest aiurea devenim eroi... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Dimineața devreme / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate
DIMINEAŢA DEVREME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356573_a_357902]
-
căzut, nu s-a prăbușit ca lovit la pământ; ba, chiar, țărănește, a profitat, I s-a plâns și jelit zicându-I cum că, drumul Vieții-i era prea alandala podit, că el, Simion Ersen, nu mai putea da din coate, lupta de unul singur pentru familie, pentru Țară și pentru Dreptate. Dacă Eu pot și tu poți! așa i-a vorbit Iisus, de la egal la egal, ca între cărăuși. Apoi, l-a bătut pe umăr în loc de rămas bun. S-a
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
Felicitări ! Fiul nostru, de 11 luni, se târaște prin bucătărie de-a busilea, în "patru labe". De multe ori alege că ținta preferată... găleată de gunoi. Doamne, da-ne înțelepciune să renunțăm să ne mai tărâm "în patru labe", în coate și-n genunchi, după gunoaie. Acum, ți se pare mult 5 ore pe zi cu familia? Dacă vrei să-ți echilibrezi barcă și să-ți câștigi casă, nu e mult 5 ore pe zi cu "ai tăi". Dacă vrei să
5 ORE PE ZI CU FAMILIA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356603_a_357932]
-
schimbăm perspectiva, care este oare ziua națională a cerului? În cer nu cred că există zi națională. De ce? Nu pentru că cei de acolo nu ar fi "naționaliști"- cred ca sunt, deoarce nu-mi imaginez pe cineva din cer "dând din coate"ca să ajungă la muncă în Spania sau Italia sau chiar America. Cred că toți cei din cer vor să stea exclusiv în cer :). În cer cred că nu există zi națională deoarece acolo NU EXISTĂ ZI ȘI NOAPTE. Vorbind despre
CETATEAN AL CERULUI de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356602_a_357931]
-
fusese rostita. Galbenul îngălbenise de atâta rugina în voci Pești fără bronhii înotau în apă țâșnită din roci, Totul era un amestec de șoapte și tăcere Încât frunzele răgușiseră în copcii rodind miere Și nimeni nu mai cunoștea culorile, doar cotul Își bătea palmă a bucurie ronțăind pișcotul.” -Gata! Trebuie să plec! -Te rog, măi citește una! insistă Țină. -Bine! Constantin, cu voce gravă, baritonala și ondulatorie, începu să citească poezia: „Cuvinte din livezi Când a trecut atâta amar de vreme
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
10 table. Are o cârmă în față, iar cele lungi au două cârme, una în față și alta în spate. Tabla se compune din lemne cu o lungime de la 4 la 24 de metri. În zonele de curbură a apei (coturi), pe malul acesteia existau niște cășițe sau șlaidăre umplute cu pietre și aveau rol de consolidare a malului sau în momentul în care vira coada plutei să treacă pe lângă ele pentru a nu rămâne suspendată pe mal. În muzeu sunt
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
ci și să înțeleagă cele mai ascunse laturi ale unei anchete pentru elucidarea adevărului, mărite procurator! îi replică Simbinacus zâmbind. Amintiți-vă de povestea cu acel haruspex de care v-am mai vorbit. Pilat ridică mâna dreaptă îndoind-o din cot, semn că întrunirea era pe sfârșite. -Felicitări magistre! spuse procuratorul adresându-se lui Simbinacus. Pledoaria ta mă uimește! Rămas singur doar cu Naulius, Pilat se așeză pe jilțul său și oftă. Spuse către Naulius care aranja în tăcere niște documente
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-10) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355024_a_356353]
-
fac să faci o mie de crime pentru ea, chit că vei sta în temniță șapte vieți! -Bă, zise vecinul meu, Ioniță, eu simt că de la asta mi se trage ori martea, ori fericirea! Am făcut război, am scăpat de la Cotul Donului șI din Tatra, m-am tăvălit ca un tâmpit pe lunca Mureșului în lupta cu nemții, am umblat și-n răsărit și-n apus da’ să fiu eu al dracului dac-am mai întâlnit așa făptură! Eu mă duc
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
mă stăpâneau și mă amețeau ca pe un nebun exaltat de închipuirile lui. Undeva, peste râu, în pădure, am dat de tatăl lui Ioniță care înnebunise din cauza altuli copil, mort în război, pe nume Gheorghe, care se făcuse țăndări la Cotul Donului. Sărise cu căruța în aer și din el rămăsese, povesteau camarazii lui, numai câteva bucăți de carne. Tatăl își făcuse un pătuiag, se urcase în el și da să mănânce boabe la păsările cerului. Când ne văzuse pe noi
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
patriarh cu barba albă și lungă până-n pământ, purta o cămașă albă cu niște pantaloni de aba, rupți, aproape zdrențuiți, citea Biblia, Facerea lumii, și din când în când, ca la un ritual, își striga copilul pierdut în luptele de la Cotul Donului...< Bufff!- făcea- așa a murit băiatul meu!, sfârtecat în mii de bucăți de catușele bolșevicilor...Stați aici, copii, ne-a invitat el, vă cunun eu>, și-a plecat, zicea că se duce să ia patrafirul și cădelnița de tămâie
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]