10,085 matches
-
l-a deschis prima oară, că avea și ultima pagină ticsită de rânduri, iar Oliver îi dă soluția - ca scriitoare, doar ea poate să aducă înapoi în pagină cuvintele fugare. Ca într-un roman de Haruki Murakami, semnele împânzesc viața cotidiană: în apropierea casei, își găsește adăpost o cioară japoneză, poate adusă de mișcarea provocată de tsunami, poate are rol de mesager din alt timp; motanul lui Oliver dispare, lupii dau târcoale, furtunile provoacă întreruperi de curent. Autoarea înțelege că doar
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
o metodă inedită de distanțare față de limpiditatea prea accentuată a poeziei de azi. Ermetismul soft profesat constant de Manasia îl determină să refuze asemenea acte de directețe. O dovedește și primul poem de aici, care alunecă treptat dinspre un regim cotidian, localizabil, către unul al terorii difuze: „Rătăcesc printre blocurile Ostroveniului,/ proaspete, colorate,/ văzute prin retina copilăriei. Dar părul meu/ e lung și rărit,/ chipul brăzdat de trecerea vremii./ Am o pelerină uzată./ În mână, sticla farmaceutică arămie./ Scot dopul torn
Bonobo, om sucit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3199_a_4524]
-
bună intuiție tactică, Dósa se delecta, în plus, cu mici artificii prin care să- și deruteze cititorul. Cel mai frapant dintre toate era reprezentat de ultimul poem al volumului (care, de altfel, îi și împrumuta parțial titlul) în care regimul cotidian și direct al discursului lăsa locul unuia amplu, incantatoriu, melanj de furori apocaliptice și de puternice veleități erotice. Ar fi fost de așteptat (cel puțin eu la asta mă așteptam) ca acest tonus amoros să dicteze discret măcar „ambreierea” unui
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
slujbaș într-un gândac. Ce-ar fi gândit văzând spectacolul de foc al Manhattanului? ...imaginile spectaculoase care întreceau orice ficțiune de la Hollywood?” Dar nu numai marile evenimente, ale Istoriei cu majusculă, duc gândul la Kafka, ci și câte un fapt cotidian, care afectează istoria, cu minusculă, a individului. Iată cum revelă Vila-Matas absurdul unei situații binecunoscute, inutilul „control al periculoaselor paste de dinți și deodorante” care produce „spectaculoasele cozi din aeroporturi”, mai ales în zilele de sărbătoare: „Partea proastă este că
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
publicului contemporan. Uneori, ei arată nostalgia sacrului, a echilibrului și a valorilor stabile exprimate în teatrul antic transferându-le în domeniul etic ori estetic. Alteori, prevalează, dimpotrivă, detașarea ironică și răsturnarea sensurilor originare prin recursul la anacronism și la limbajul cotidian care anulează atitudinea eroică. Orice modificări ar impune modelului clasic, autorii în cauză au aceeași disponibilitate de a explora o lume apusă. Prezent în mai multe literaturi, fenomenul revenirii la izvoarele antice apare, sporadic, dar nu inconsistent, și în dramaturgia
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
secolul al XVII-lea, cu bucătării și cămări pline de bucate, cu păduri fermecate și câmpuri de luptă străvechi. Editura Spandugino are de fiecare dată cărți interesante. Un bestseller francez, Lista dorințelor mele de Grégoire Delacourt, pune în balanță fericirea cotidiană și norocul unui câștig imens la loterie. Două romane fructifică original o istorie de familie - Grand Hotel Nelson de Frédéric Vitoux, și traseul autobiographic - Wild de Cheryl Strached. Meteor Press publică puțin beletristică, dar alege autori interesanți. Apare a doua
Atracții noi la Gaudeamus 2013 by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3041_a_4366]
-
cordiale. Const. Ciopraga [Domnului Florin Steriade, Strada Pop de Băsești, nr. 43-45, București, Sectorul III; Profesor Const. Ciopraga, Strada Golia, nr. 10, Iași]. * Iași, 11 iunie 1981 Stimate domnule inginer, Sunt vinovat față de dumneavoastră pentru întârzierea acestor rânduri, dar obligații cotidiene mă presează. Acum, iată, vă scriu în timpul unei ședințe. Nu mai am textul expunerii de acum doi ani despre Mihail Steriade. La catedră, unde se aflau și alte mape ale mele, s-au făcut reparații și multe lucruri, mutate de la
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
stăpân al planetei, care este, în același timp, cel mai redutabil predator și consumator de resurse. „Omul este un animal teribil de energofag, al cărui creier are nevoie spre a funcționa de multă energie, în jurul a un sfert din metabolismul cotidian. Într-un an, hrana unui om echivalează cu consumul a 300 de păstrăvi, a 90.000 de broaște necesare hranei acestora, care, la rândul lor, consumă un milion de lăcuste și, în fine, lăcustele consumă 1.000 de tone de
Homo sapiens în pericol? () [Corola-journal/Journalistic/3256_a_4581]
-
nici un fel de informații pe site-ul Consiliului Județean! -, le-a recomandat să nu-l mai vorbească de bine sau de rău pe șeful lor, adică pe Mircea Arman, prin cuiburi străine, cum ar fi Observatorul cultural, Steaua sau presa cotidiană. Cu alte cuvinte, încălcând Constituția, dreptul la opinie, Consiliul Județean i-a supus pe cei trei redactori de la Tribuna unui... troc: post contra liniște și pace. În același timp, Consiliul Județean Cluj îl păstrează pe Mircea Arman ca angajat al
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
prin dresaj ideologic. Universitatea devine astfel un magazin în care clienții sunt poftiți care să li se predea mediocritatea în numele eficienței de piață. Studenții vor fi educați în spiritul oportunismului social, rezultatul fiind generații debile. „Studiile trebuie să servească tranzacțiilor cotidiene dintre cetățeni. A nu știu cîta versiune a teoriei lui Hobbes: în vederea păcii civice, să-i îndobitocim pe cetățeni, să gîndim pentru ei în chestiunile de filosofie și de morală, totul în confort material, consecință a cooperării. Acest climat predispune
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
trei spații de referință în relația dintre oraș, istoria sa recentă și cultura contemporană: Muzeul Național al Țăranului Român și The Ark / Centrul Internațional pentru Artă Contemporană, Muzeul Național de Artă Contemporană. Artist emblematic al artei conceptuale, Sarkis filtrează contextul cotidian prin imagini și concepte menite să dezvăluie o perspectivă diferită de percepție, fațete ascunse și emoții noi. Cel mai recent element din creația lui Sarkis este curcubeul, care funcționează în majoritatea credințelor ca o promisiune a salvării, a mântuirii, este
Noaptea Albă a Galeriilor: Imaginează-ți ce se află la celălalt capăt al curcubeului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29773_a_31098]
-
vizibile. Selecția realizată de Irina Cios cuprinde lucrări recente, dar și lucrări noi, realizate special. Fiecare spațiu propune o etapă în definirea conceptului: la MNȚR este vorba de devenire, la MNAC de spiritualitate, la The Ark / CIAC de trăirea vieții cotidiene. Asemeni curcubeului, nu există un punct de plecare, vizitatorii putând alege să înceapă din oricare dintre cele trei locuri. Cine este Sarkis Un artist cu o energie extraordinară, Sarkis este o prezență activă pe scena aristică internațională, anul 2014 debutând
Noaptea Albă a Galeriilor: Imaginează-ți ce se află la celălalt capăt al curcubeului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29773_a_31098]
-
în folclorul bucureștean (cuvântul pisici pus în legătură cu demolarea Spitalului Brâncovenesc, Cântarea României cu o adevărată definire a fenomenului), altele erau descrierea unor cutume ținând de istoria comunismului (întâmplări la aeroport, stegulețe, portrete cunoscute, lupta popoarelor pentru pace) sau a vieții cotidiene în comunism (cozi la făină, mașini cu butelii, țigănci cu kenturi), altele decodificau printr-o informație la zi formule ironice, de argou (adidași). De altfel, cel puțin în ce privește acest ultim cuvânt, informația ziaristului Kevin Jackson o depășea pe a mea
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
2014, începând cu ora 17:30. Emisiunea îl va avea invitat pe Crin Antonescu, președintele PNL, care va vorbi în ultima săptămână a campaniei electorale despre politica internă, alegerile europarlamentare din 25 mai, evenimentele recente din Ucraina și alte subiecte cotidiene. Antonescu este candidatul PNL pentru Președinția României, a fost președinte interimar al României în perioada în care Traian Băsescu a fost suspendat, în 2012, a fost președinte al Senatului și unul dintre copreședinții Uniunii Social Liberale. Invitatul va discuta cu
Crin Antonescu, live la DC News: ce va face dacă PNL nu ia 20% by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/29871_a_31196]
-
în putini de cristal. De ce aș adăuga și eu zbîrnîielile, zăpăcelile, poticnelile mele de jumară rîncedă, spaimele lăsate-n falduri peste momeala clipei, zilei. Vrafurile albicioase, alunecoase, de nervi zmulși de-a valma din "organismul uman", nestivuite prompt, fluturînd vraiști cotidiene, întortochierile cîlțoase ale întîmplărilor, palpitațiile c-un zvîc lipsă în apocalipsă, zbuciumul sterpi și pirpiriu, sosurile de zădărnicie în vînzoleala fadă, dificilele, calpele ținte mișcătoare, toate, toate există în jur, abia ne strecurăm, abătuți și crispați, pe brînci, printre anevoințe
Îngerul mototolit (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15021_a_16346]
-
volumul din 1946, intitulat Întâmplări dintre amurg și noapte (clar-obscurul!), nuvelele i s-au părut lui I. Negoițescu, în Istoria literaturii române, ,,mai notabile" decât romanul Zilele nu se întorc niciodată, de o senzualitate, nuvelele, ,,mai liberă, mai aplicată faptelor cotidiene". Apărut tot în 1946, romanul de mari dimensiuni Zilele nu se întorc niciodată, cu toată redundanța titlului, a fost bine întâmpinat, printre altii de Vladimir Streinu, care a văzut în el ,,un tip de roman anglo-saxon", și de Perpessicius, care
Sorana Gurian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14874_a_16199]
-
de aceea a autorului Enigmei Otiliei. Sentimentul puterii și al bogăției o transformă pe "mototoala" Eleonora Smadoviceanu într-un mic geniu al torturii psihice și, astfel, tîmpita familiei intră cu grație în marea galerie a produselor teratologice ale neamului. Victime cotidiene ale inventivității Eleonorei sînt cele două Vorvorence (Elena și fiica ei Elvira), rămase sărace și la mîna ei. Sînt primele femei din neam care cunosc gustul umilinței, dar, în cea de-a treia generație a Cozienilor, se înmulțesc personajele care
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
nu e decât o formă a derizoriului, o simplă reacție psihică, dar nici aceea originală, ci bine încorsetată de infame determinații". Reculul în propria interioritate are, în cazul jurnalului lui Kafka, aspectul unei cunoașteri oarecum abstractizante; aici, faptul biografic, gestul cotidian, atitudinea empirică ori reacția frustă sunt puse între paranteze. Ființa fragilă, cu o acută conștiință a propriului sine alienat, Kafka transcrie întâmplările și actele la care participă din perspectiva unei foarte precise scale morale; obsesia literaturii este, aici, evidentă. Scrisul
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
a unor aspecte disparate, ce țin de genul derizoriului, lucru observat cu decizie de Mircea Mihăieș: Frapează la lectura Jurnalului, ținut timp de treisprezece ani, absența detaliilor de viață propriu-zise. Jurnalul nu e decât sublimarea, pe mari porțiuni, a faptului cotidian, o coborâre în subsol a tot ceea ce ține de trăire. Kafka se judecă după norme ce scapă înțelegerii comune, cântă-rindu-și gesturile într-o balanță făcută exclusiv pentru folosință proprie". Stilul autobiografic al lui Kafka rezidă dintr-o foarte precisă cumpănire
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
cu Buduca se trag însă mai degrabă din linia de continuitate, aproape - de nu cu totul - organică, pe care rulează metamorfoza poeziei lui Flora care, oricît și-ar dezice începuturile, continuă să fie, în bună parte, moștenitoarea lor". Sau: ,Catalogul cotidian, strigat cînd cu melancolie, cînd cu maliție (dar mai ales cu amîndouă deodată)", nu lipsește nici din volumul de față, decupajele debordînd de o densitate nominală în care acționează o tandră inducție caricaturală. Sau: ,Poezia Angelei Marinescu nu se poate
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
valoare, o idee se desprinde cu claritate din rîndurile cărții: astăzi civilizația imaginii a înlocuit-o pe cea a cuvîntului, imaginea ajungînd să fie nu atît o chestiune menită amatorilor de subtilități speculative, cît mai degrabă o problemă de viață cotidiană. În această privință, viața a devansat filozofia, filozofiei nemairămînîndu-i decît să încerce să țină pasul cu o lume căreia, sincer vorbind, puțin îi pasă de filozofia imaginilor. Privim imagini, trăim printre imagini, sîntem stăpîniți de imagini și, cel mai adesea
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
la chipiu/ călare pe râsul nostru de copii/ pierduți în aurore sinilii" (Tablou). Fluida materie lirică iese mai întâi, decantată, purificată, din retortele (neo)modernismului, cu accentul pe metaforă și stilul înalt al ,șaizeciștilor"; cu o aceeași radiere a realității cotidiene și fixare într-un cer intermediar. Nimic biografic, prozaic, accidental în sens existențial nu transpare în asemenea versuri limpezite de orice ,impuritate", abstrase din registrul comunicării curente și din lumea pe care aceasta o înfășoară. Totul este ridicat la putere
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
și argotic prezintă adesea aspecte surprinzătoare. Introduse în contexte noi, în construcții expresive cu verbe populare sau pur și simplu în combinații atipice, cuvinte precum figuri, faze, talente, manevre, texte devin termeni generici pentru tot soiul de acțiuni și atitudini cotidiene ("face figuri", "are faze", "îi arde talente", "bagă texte..." etc.). O modificare semantică notabilă a apărut în ultima vreme și la substantivul impresie, împrumut din franceză (impression) atestat în română la jumătatea secolului al XIX-lea (la Ghica, Negruzzi ș.a.
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
în dorința ei de a se mărita, sau prostituata Fifi, ucisă de un polițist din cauza bănuielii că i-ar fi furat pistolul). Tocmai din cauza moravurilor, toate cele trei femei sunt cumva încarcerate într-un stil de viață de care teama cotidiană e departe de a fi străină. Dincolo de această forță reprezentată de masculi, care le forțează mereu să fie temperate și atente, adevăratele emoții se petrec doar între femei. Atât de adevărate că duc la decesul uneia dintre ele... Necazul cu
Cocoșul lovește din nou by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11145_a_12470]
-
personală (numai) în sensul acestui ,corp românesc" care nu avea nevoie să desemneze nimic și cu atît mai puțin să poarte vreun nume: ,Considerăm corpul românesc o dimensiune primară a actului poetic, momentul formării unui discurs poetic de la nivelul comunicării cotidiene". Ariditatea jargonului teoretic urmează senzualității lirice ca un pumn de nisip vîrît în gură imediat ce bezeaua s-a topit pe limbă. Să luăm un exemplu. Iată poemul O liniște care nu înlocuiește nimic: ,Cît să te strîngi cît să alegi
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]