1,945 matches
-
cu spatele lipit de pietrele tocite de trei sute de ani de vânt, soare și ploaie, Faulques nu putea zări marea, dar izbutea să distingă În depărtare licăririle farului de la Capul Rău și auzea vuietul mării jos, pe stânci, la picioarele crăpăturii spre care se Înclinau siluetele pinilor, aidoma unor sinucigași nehotărâți În contralumina lunii galbene În descreștere. Ținea În mâini paharul cu coniac, pe care Îl umpluse iar după ce musafirul plecase fără să-și ia rămas-bun; plecarea lui părea o pauză
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nota: chiar dacă nu pare, În haos există ordine. Și fisura aceea din perete - una dintre atâtea altele - făcea parte din haos. În ciuda tencuielii groase din ciment și nisip, cu care Faulques chituise zidul circular al turnului de veghe, una dintre crăpăturile cele mai mari progresase cu alți câțiva centimetri În ultimele săptămâni. Și afecta deja una dintre zonele pictate ale frescei, Între negrul fumăraiei și orașul care ardea pe deal În contralumini geometrice, pe fundalul unor vâlvătăi, care Îi reușise foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
aplicat cu spatula și repictat pe deasupra; dar acesta nu schimba lucrurile prea mult: fisura Își urma, În tihnă, progresul implacabil. Pe când Își curăța griul și albastrul de pe degete cu o cârpă și un pic de apă, Faulques a privit resemnat crăpătura din perete. La urma urmelor, s-a consolat, totul făcea parte din criptogramă. Zigzagul din haos și sensurile lui oculte. Și natura, și-a amintit, avea pasiunile ei. Din această perspectivă, a privit multă vreme traiectoria fisurii: punctul ei de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de cap. Acel munte este moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop: și cine calcă pe moșia lui, nu scapă nepedepsit." (Petre Ispirescu, Aleodor Împărat) (c) " Nimeni n-a băgat de seamă că tocmai pe fundul vasului în care s-a spălat carnea, între crăpătura doagelor, au rămas două bucățele din creierii mielușeilor. Când apoi slujnica împăratului s-a dus la vale după apă, bucățelele de creieri s-au spălat și au mers cu pârâul până în apa cea mare, care curgea prin mijlocul împărăției. Aici
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
precădere antropofili, manifestând preferințe pentru construcțiile umane. De regulă, aceștia sunt întâlniți în poduri, mansarde, turnuri de biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele mai ascunse locuri, ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în unghiurile formate de grinzile podului, sub panourile de lemn, lambriuri, precum și în spațiile interstițiale ale zidăriei sau în cele formate la îmbinările dintre grinzi și perete. Îi putem
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
tot spații deschise, dar se agață de regulă de perete și cu gheara primului deget al aripilor. Adesea, lilieci caută nișe și adâncituri în pereți, în care se fixează cu ușurință. În schimb, Myotis nattereri, M. bechsteinii ș.a. pătrund în crăpături, iar speciile genului Pipistrelus preferă fisurile foarte înguste, intrând în contact intim cu substratul. Plecotus auritus și Barbastella barbastellus nu hibernează decât excepțional în zonele profunde ale peșterilor, ei petrcându-și o mare parte din iarnă aproape de intrare sau chiar în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
înaintea întregii gravități efective a corupției și a consecințelor sale degradante pentru viața individuală și socială. Deși aici se deschide o altă spirală de aprofundare, distincția între „păcat” și „corupție” ar putea fi periculoasă dacă ar deveni o fisură, o crăpătură sau o spirală pentru a slăbi sau ușura intensitatea și densitatea răului care este deja prezent în păcat. În alți termeni, devine periculoasă dacă este folosită pentru a îndepărta prejudecata păcatului, posibilitate la care Bergoglio oricum nu aderă și nu
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
culcat pe un pat, fără nicio suferință, și imediat a adormit liniștit. Văzând aceasta, acea sărmană femeie, căindu-se și izbucnind în lacrimi, a recunoscut că păcătuise împotriva lui Dumnezeu și a Sfântului. 9. Cei care rămăseseră să spioneze printre crăpăturile ușii sau de la ferestre pentru a vedea ce făcea cu femeia, iar printre ei se afla și acea femeie de care am amintit înainte, care pe atunci avea cincisprezece ani, au informat în grabă împăratul despre cele întâmplate. Atunci el
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
urlete, tunete, scrâșnituri etc., datorită frecărilor compartimentelor scoarței globului. Se aud mai bine în zonele muntoase, unde există roci dure, stâncoase. * Fenomenele luminoase preced sau însoțesc seismele vulcanice, care, de multe ori, provin din gaze inflamabile, care se degajează din crăpături adânci, în cutremurele de falii. * Deranjamentele atmosferice sunt menționate încă din timpurile străvechi. Aristotel și Seneca pretindeau că înainte de diferite cutremure mari au avut loc ploi torențiale, căderi de piatră (grindină), vijelii mari, schimbări bruște de temperatură etc. în general
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
au închis și au răsuflat la distanță de loc”. * în 1740 a avut loc un cutremur în Moldova, despre care se spune că “oamenii din Iași nu se puteau ține pe picioare”. Cutremurul a fost însoțit de zgomote puternice, de crăpături mari ale solului. Unele izvoare au secat, iar în alte părți a țâșnit apă din pământ. * în 1747 s-a produs un cutremur de intensitate mică în Transilvania. * între anii 1763 și 1764 a avut loc un puternic cutremur, “când
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Lahovari se precizează: “De la 7 februarie până la 26 martie 1832, s-au întâmplat 11 cutremure de pământ”. * Noaptea de 11/12 ianuarie 1838: cutremur puternic în zona Vrancea, care a dărâmat toate casele; arborii se clătinau spre pământ, iar pe crăpăturile orientate spre Est-Vest țâșneau ape amestecate cu țiței și gaze, formând multe lacuri; s-au manifestat și fenomene luminoase (o aureolă boreală etc.). în numărul său din 12 ianuarie 1838, ziarul “România” scria că: “în seara zilei de 11 ianuarie
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, a făcut reforma agrară, s-a produs un cutremur de pământ în București, la ora 2 și 20 de minute. * în urma cutremurului din anul 1883, între localitățile Râmnicu Sărat și Tecuci, s-a format o crăpătură lungă de 2,5 km. * La 31 august 1894, în regiunea Focșani Galați, cutremurul a avut gradul 9, fiind resimțit și provocând mari pagube materiale în Moldova și Muntenia. * La 31 august 1896, în zona Vrancea, cutremurul a fost de
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
5 km. * La 31 august 1894, în regiunea Focșani Galați, cutremurul a avut gradul 9, fiind resimțit și provocând mari pagube materiale în Moldova și Muntenia. * La 31 august 1896, în zona Vrancea, cutremurul a fost de gradul 9, provocând crăpături în pământ, din care a țâșnit apă cu diferite emanații, iar malurile râului Prut sau prăbușit pe o lungime de câteva sute de metri. * La 29 ianuarie 1900, cutremurul a afectat zona Timișoara-Vinga-Perian-Lavriu. * 2 aprilie 1901: cutremurul declanșat a afectat
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
cuibărit caracteristic fiecărei specii în parte este înscris în zestrea ereditară a indivizilor. Fiecare specie de păsări are cuibul său caracteristic, construit în funcție de nevoile și adaptările speciei. Cuiburile pot fi așezate în scorburile arborilor, în galeriile săpate în sol, în crăpăturile stâncilor și ale arborilor și de multe ori pot fi construite pe crengile arborilor, în forma unor cuiburi deschise sau chiar simple adâncituri în nisip sau pietriș. Unele specii nu-și construiesc cuiburi, ci ocupă cuiburile altor păsări, iar cucul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Această activitate vulcanică este explicată prin prezența la adâncime, sub Podișul Yellowstone, a unui corp enorm de rocă topită. Apa din ploi, zăpezi. pătrunde în pământ și se încălzește. La presiuni mari, această apă fierbinte se ridică la suprafață prin crăpături. Pe măsură ce se ridică, ea se încarcă cu produse chimice din rocile pe care le străbate. Așadar, apele din zonele termale ale Parcului Național Yellowstone sunt nu numai fierbinți, ci și mineralizate. Unul din aceste minerale (silicea) se depune atunci când se
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
în fundul ogrăzilor, clădite din lemn și amenințând târgul cu un pârjol neîncetat, dugheni aflate la marginea străzilor, (...) ulițe podite cu scânduri masive, sprijinite la margine pe căpătâie, cu torente întunecate de noroi, ascuns sub podeală, și aruncat în sus, prin crăpăturile grinzilor”. În plus, accentuata nevoie de bani a domnilor moldoveni a declanșat un amplu proces de dizolvare și înfeudare a întregului patrimoniu al acestor nuclee, vânzările și daniile ajungând să afecteze până și vetrele orășenești. Exemplele de mai jos ilustrează
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru care antreprenorul mai primește încă trei luni pentru refacere; deficiențele constatate sunt următoarele: la uzina hidroelectrică s-a constatat deteriorarea radierului la canalul de descărcare de sub uzină, iar la zidul despărțitor al turbinei de rezervă s-a produs o crăpătură verticală mică; pe străzile din oraș mai rămâne de efectuat reparațiile stricăciunilor provocate”. Desfășurate pe parcursul a cinci ani (1909 1914), lucrările au produs în rândul locuitorilor orașului o stare de vie nemulțumire. Noroiul, sau, dimportivă, praful, mormanele de pământ, trotuarele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Desfășurate pe parcursul a cinci ani (1909 1914), lucrările au produs în rândul locuitorilor orașului o stare de vie nemulțumire. Noroiul, sau, dimportivă, praful, mormanele de pământ, trotuarele stricate, străzile care se surpau (de exemplu străzile Precista, BunaVestire, I. S. Sturdza), crăpăturile apărute în pereții caselor, conductele sparte, infiltrațiile etc., au creat orașului o imagine dezolantă. Proiectele de mărire a capacității de producție energetică a orașului au continuat să fie derulate și pe parcursul perioadei interbelice. Primul dintre acestea a fost inițiat în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pufăiau de zor din lulelele lor, cu imameaua retezată, încît fumul acestora le umplea mereu nările. Stubb rămase uluit de strigătele și înjurăturile ce se auzeau dinspre ruful căpitanului; privind în direcția aceea, zări fața încinsă a unui om, prin crăpătura ușii, pe care cineva o ținea întredeschisă înapoia lui. Era medicul de bord; după ce protestase în zadar împotriva ordinelor date de căpitan în acea zi, se dusese, mînios, în „cabinet“ - cum numea el ruful căpitanului - ca să se ferească de ciumă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
domnule căpitan. Ă Presupun că ești în stare să netezești orice bucată de metal strîmbă și crăpată, fie ea din fierul cel mai tare, nu-i așa, fierarule? Ă Așa e, domnule căpitan, cred că pot netezi toate strîmbăturile și crăpăturile, afară de una singură. Ă Atunci, uite ce e, exclamă Ahab ațîțat, înaintînd spre fierar și sprijinindu-se cu amîndouă mîinile de umerii lui. Privește, uită-te aici... aici... ești în stare să ștergi o cută ca asta, fierarule? Și, trecîndu-și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Potrivește sicriul, că despre el e vorba. N-auzi ce-ți spun? Potrivește-l! Ă Să-i bat în cuie capacul, domnule? întrebă dulgherul, făcînd un gest ca și cum ar fi mînuit un ciocan. Ă Da. Ă Să-i ștemuiesc și crăpăturile? mai întrebă dulgherul, agitînd parcă în aer o daltă de ștemuit. Ă Da. Ă Și să torn deasupra catran, domnule? întrebă omul, mișcîndu-și mîna ca și cum ar fi mînuit o găleată cu catran. Ă Cară-te! Ce tot bați capul? Fă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce mă făceam dacă vreuneia îi trecea prin cap să fugă cu mine în lume? Pe mare, însă, nu-s bonete de muieri, ci doar bonete de întins pe catarge. Ia să văd: să bat în cuie capacul, să ștemuiesc crăpăturile, să torn deasupra catran, ca să se întărească bine și pe urmă să atîrn coșciugul la pupa, de-un belciug... Unde s-a mai pomenit să facă cineva asemenea lucruri c-un coșciug? Păi, unii dulgheri bătrîni și superstițioși s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lucru nu se vede prea adesea sub soare! Hai, ciocane, dalta de ștemuit, găleată și cavilă de matisit - să facem treaba! Capitolul CXXVI PUNTEA Sicriul e așezat pe două coșuri cu saule, între tejghea și bocaportul deschis; dulgherul îi ștemuiește crăpăturile; fuiorul de cîlț se desfășoară încet dintr-un fus mare, ascuns în buzunarul de la piept al hainei dulgherului. - Ahab urcă încet scara cabinei și-l aude pe Pip în urma lui. Ă înapoi, băiete, mă întorc îndată la tine. S-a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cărei lichid se preface-n gheață și-o sparge. Cu toate acestea, părul îmi crește, chiar în clipa asta îmi crește, căldura îl face desigur să crească... Dar nu, e ca iarba de rînd care crește oriunde, chiar și în crăpăturile acoperite cu pămînt, ale ghețurilor din Groenlanda sau în lava Vezuviului. Ce-o mai scarmănă vîntul! Din pricina lui, firele astea de păr îmi biciuiesc fruntea, așa cum zdrențele unor vele rupte biciuiesc corabia de care se-agață. Un vînt murdar, care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vînt, de aceea să privim și noi spre vînt - e direcția cea mai bună, deși poate cea mai anevoioasă. Adio, adio, bătrînule catarg! Dar ia te uită, ce-i asta, ce-i verdeața asta? A, da, mușchiul subțire crescut în crăpăturile lemnului... Pe capul meu nu cresc asemenea smocuri de verdeață! Iată deosebirea dintre bătrînețea omului și bătrînețea materiei. Dar, bătrîne catarg, amîndoi îmbătrînim, deși coca noastră e încă zdravănă, nu-i așa, corabia mea scumpă? Da, atîta doar, că mie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]