3,019 matches
-
Vechi (p) + PECO, Baza recepție „Agromec”; Giroc - străzile Gloria, Dunărea, Bicaz; Rudicica, Gottlob (p), Beregsău Mare - „Comagra”, A.N.I.F. , Pompe Beregsău ÎI. MARȚI: Timișoara (Calea Lugojului nr. 37, bl. B11, străzile Tibiscum nr. 17, bl. B9, 1 Decembrie (p), Piatra Craiului (p), Rahovei (p), Ardealul (p), Barac (p), Bd. Rebreanu (p), Călimănești (p), Stephenson, Livezilor (p), Tibrului, Agricultorilor, Mircea cel Bătrân (p)), Buziaș (p), Bethausen (p), Giulvăz - „Eurofuraje”, Moară, „Comtim”; Jimbolia (p), Gottlob (p), Sânmihaiu German (p), Dudeștii Vechi (p), Giroc
Agenda2006-13-06-util ptr dvs. () [Corola-journal/Journalistic/284917_a_286246]
-
FĂRM“ (str. 1 Decembrie nr. 90, țel. 482 432); „ADONIA FĂRM“ ( C. Șagului nr. 3; țel. 240 394); „VLAD“ (Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 53; țel. 492 650); „HELPNET“ (str. Gh. Lazăr nr. 30-32; țel. 400 234); „SENSIBLU“ (str. Piatră Craiului; țel. 241 648); „SENSIBLU“ (Piața Victoriei nr. 7; țel. 406153); „VLAD“ (str. Gh. Lazăr nr. 8; țel. 220 419); „VLAD“ (str. A. Pacha nr. 1; țel. 216 531) și „VLAVARMED“ (str. Brândușei nr. 13; țel. 425 380). Sâmbătă, 3 decembrie
Agenda2005-49-05-util ptt dvs () [Corola-journal/Journalistic/284471_a_285800]
-
Iecea Mare (parțial), Sânpetru Mare (parțial), Ghilad (parțial). VINERI: Timișoara (străzile Ovidiu Bâlea, Macin, Dobrogea, Avram Imbroane), Buziaș (parțial), Duboz, Izvin (parțial), Sacoșu Mare (parțial), Satchinez (parțial), Iecea Mare (parțial), Sânpetru Mare (parțial). SÂMBĂTĂ: Timișoara (Piața Victoriei (parțial), str. Piatră Craiului (parțial)). Citiri de regularizare în județul Timiș în perioada 5 - 9 decembrie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: Zona Vasile Lucaci, Zona Take Ionescu, str. Al. Marta; casieria din str. Gheorghe Lazăr: străzile Mircea cel Bătrân, Paroșeni, Aleea Viilor
Agenda2005-49-05-util ptt dvs () [Corola-journal/Journalistic/284471_a_285800]
-
asemănătoare trebuie să fie noi și surprinzătoare, ca să asigure noutatea și puterea sugestivă a comparației. Exemplu: "Atât de fragedă, te-asameni Cu floarea albă de cireș.” ( M.Eminescu-Atât de fragedă) " Unde valurile fac noduri albe Ca o barbă nepieptănată de crai.” ( M. Sorescu- Trebuiau să poarte un nume) Enumerația constă în înșiruirea unor termeni de același fel, care conduce la amplificarea ideii exprimate. Exemplu: "Oh! Pădure tânără!...Unde sunt moșii voștri? Presărați...la Orbic, la Chilia, la Baia, la Lipnic, la
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
despre miazănoapte, unde a plecat împăratul Rusiei, în zarea despre miazăzi, unde stau oștirile noastre; spre răsărit și spre apus, unde se cumpănesc sorțile Europei. În această izolare în care ne 16 {EminescuOpX 17} pune bătrâna iarnă, aceiași pe vremea craiului Decebal, când țăranul dacic, îmbrăcat în cojoc mițos, trecea Dunărea-nghețată, aceeași astăzi, când Vodă ține Dunărea cu oștirile românești, în această izolare ne apasă mai cu greu gândirea la ce rău loc ne-au așezat Traian împăratul pe această
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că prin cuvinte se întemeiază binele unui popor. Numai pe cele mîntuitoare: "munca" și "economia" întru ale lor și ale statului nu l-au învățat pe popor niciodată. Astfel țăranul dacic, care trecea în cojoc mițos Dunărea-nghețată în vremea craiului Decebal, avea mai multă perspectivă de viitor pentru limba și obiceiurile lui și pentru felul lui de a fi decât țăranul lui Vodă Carol, care se reîntoarce la vatra sa și nu mai găsește nimic din felul lui de a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și ar fi apucat și alte cetăți, că Ștefan Vodă la gol nu îndrăznea să iasă; ci numai la strâmtoare nevoia, de le făcea sminteală. Ci văzând turcii ajutorul lui Ștefan Vodă din Țara leșească ce-i venise, sau însuși craiul, cum scriu unii, că au tras de la Rusia și de la Litfa țeara toată, de se strânsese oameni de treabă mai mult de 20000 și, trecând craiul cu dânșii Nistrul sub Halici, au venit la Colomeia, de și-au pus tabăra
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
văzând turcii ajutorul lui Ștefan Vodă din Țara leșească ce-i venise, sau însuși craiul, cum scriu unii, că au tras de la Rusia și de la Litfa țeara toată, de se strânsese oameni de treabă mai mult de 20000 și, trecând craiul cu dânșii Nistrul sub Halici, au venit la Colomeia, de și-au pus tabăra, unde și Ștefan Vodă au mers de s-au împreunat cu craiul în anul 6993 septemvrie 1 (1485). Și toate ce au avut mai de treabă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țeara toată, de se strânsese oameni de treabă mai mult de 20000 și, trecând craiul cu dânșii Nistrul sub Halici, au venit la Colomeia, de și-au pus tabăra, unde și Ștefan Vodă au mers de s-au împreunat cu craiul în anul 6993 septemvrie 1 (1485). Și toate ce au avut mai de treabă au hotărât și apoi și ospătatu-au pe Ștefan Vodă și 3000 oameni i-au dat de oaste, cu cari s-au întors Ștefan Vodă la Moldova
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
special Vidinul, înainte de a deveni turcesc, a fost când sârbesc, când românesc, când unguresc. Întreg malul drept al Dunării, de la Vidin până în Marea Neagră, turcii l-au luat de la români si nu de la bulgari, nici de la sârbi. În bătălia de la Kossowo craiul Lazăr al Serbiei fusese pe deplin bătut (1389), pe când la 1390 Mircea cel Bătrân e tot încă stăpânitor al malului drept al Dunării până în Marea Neagră, despot al Dobrogei și Domn al Silistrei. Ad 3 observăm că populațiunile Dobrogei nu sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
interesele. Dar o lungă esperiență învață că pasuri îndărăt nu se pot face. Vom pierde multă vreme încă pentru a împlea formele civilizațiunii pe cari le-am împrumutat, dar ele trebuiesc împlute, nu nimicite. Deocamdată - mi-i vorba - cam ciudați crai de la răsărit se-mbracă cu ele, însă, convins odată poporul că numai munca și meritul adevărat îndreptățesc la ceva în viața publică, lucrul va fi pe jumătate îndreptat. {EminescuOpX 168} Repetăm deci cele spuse în numărul de 20 decembrie: Respingerea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în partea turcilor era ca aliat vestitul Marcu Crăișorul, eroul legendelor slave. Când acesta a văzut mulțimea săgeților române întunecînd văzduhul ca nourii cerului, a căzut în genunchi, rugîndu-se: "Fă-mă, Doamne, să cad în luptă, dar să învingă creștinii". Craiul Marcu a căzut în bătălie, dar Mircea a ieșit biruitor. Tot astfel guvernul, patriotic fiind, au trebuit să se roage lui Dumnezeu: "Fă-mă, Doamne, să cad în luptă, dar să învingă țara! Dar n-avem numai bucuria de a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în taxiuri murdare sau erau așteptate de naivi ca mine. Mișcarea se desfășura lent, consumat, fără vreo direcție precisă. Sistemul te zdruncina, după câteva luni, erai terminat, bătut de vânturi. Ziceai că ai stat 24 de ani pe creasta Pietrei Craiului. Vreo cinci ani și ceva, înainte să ajung în Facultate, am mers cu ritmul ăsta blând și adipos lipit pe retină. În fiecare zi, mă pândeau 7 ore de carceră, cu pauze lungi, imposibile, care mai mult mă dărâmau (fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
privitoare, de pildă, la rostbiful în sânge, la harnașament și la lachei etc.). Era la mare prietenie cu „demnitarul“, îl distra și, pe deasupra, cine știe de ce, Lizaveta Prokofievna nutrea ideea ciudată că acestui domn în vârstă (cam ușuratic și cam crai din fire) nu-i exclus să-i treacă deodată prin minte s-o fericească pe Alexandra, cerând-o în căsătorie. Pe lângă aceste persoane, care alcătuiau grupul cel mai de vază și mai impozant, mai erau prezenți câțiva musafiri mai tineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
experiență pe care a făcut-o i-am recomanda ca, în retragerea sa involuntară, să cultiveze mai intime legături de prieteșug cu d-nii C. A. Rosetti, Carada, Costinescu, oțeliți în luptele pentru patrie și pentru țâțele bugetare. De la acești trei crai de la răsărit, de la acești magi filozofi atât de abili în arta pietrei filozofale, în arta de-a preface patru clase primare, poezii neogrecești și un curs de violoncel în sute de mii de franci, naivul ex - ministru va deprinde cunoștința
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
î]i chema. Ce s-a ales însă din aceste laude? Hasdeu n-a tradus asemenea acte din limba slavonească și Fundescu tot țigan a rămas. Se vede însă că a luat-o una și bună că-i neam de crai bulgăresc și de atunci a prins limbă și vrea să zboare la neamuri. Un sfat i-am da lui Ionel Ciocîrdel. Când se știe c-un cusur atât de rău încît să prefere a se declara mai bine bulgar ori
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce predică le-au ținut părintele Porgație și popa Mătrăgună, cel de viță bună. Crezul și cele zece porunci s-au răstălmăcit de către român și s-au potrivit neamului; despre bulgari există asemenea o lungă povestire a lui Hagi Ivat craiul, care a vrut să ia Țarigradul înarmat c-un praz; despre sârbi asemenea, c-un cuvânt despre toți. Un obiect predilect al ironiei populare e popa și călugărul. Mulțimea cea mare de călugări și lipsa de cultură a clerului laic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
face în același timp, pe cât se poate, treburile străinilor, iată trăsătura comună a tuturor guvernelor roșii. [14 noiembrie 1881] TEATRUL NAȚIONAL ["ASEARĂ S-A JUCAT... "] Aseară s-a jucat, în fața unei săli mai mult goală, trei comedii. Puiculița, traducțiune, Trei crai de la răsărit de d. Hîjdău și Florin și Florica de V. Alecsandri. Lăsând la o parte cea dîntîi și cea din urmă comedie, îndeajuns cunoscute publicului, să vorbim puțin de interpretarea celei d' a doua. Rolurile din Trei crai de la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Trei crai de la răsărit de d. Hîjdău și Florin și Florica de V. Alecsandri. Lăsând la o parte cea dîntîi și cea din urmă comedie, îndeajuns cunoscute publicului, să vorbim puțin de interpretarea celei d' a doua. Rolurile din Trei crai de la răsărit n-au fost jucate de aceiași actori ca până acum. D-na Mateescu și d. Ionescu sunt cu totul străini publicului în această piesă. D-na Mateescu, în rolul Mariței, fata lui Hagi Pană, a fost binișor; căci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
, Ioan (a doua jumătate a sec. XVII), traducător. Predicator reformat, V. este, probabil, traducătorul psalmilor lui David, transpuși în versuri cu titlul A lui svent David crai și proroc o sută cincizeci de șoltari cari au scris cu mânile lui Viski Janos in Boldogfalva (Sântămărie-Orlea), 1697. Psaltirea atribuită lui are la bază traducerea maghiară a psalmilor făcută în 1604 de Albert Molnár Szenci după psaltirea germană a
VISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
muzicală”. Director: Mircea Damian. Bine realizată, V.l. oferă materiale incitante în compartimentele cultural-literare, deoarece își asumă un program generos, deschis „tuturor scriitorilor” (Bună ziua!...). Chiar de la început are colaboratori de prestigiu, cum sunt Cezar Petrescu (Romanul etern), Mihail Sebastian (cronică la Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale), Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Octav Șuluțiu. Poezie semnează C.I. Șiclovanu, George Gregorian, A. Pop-Marțian, V. Ciocâlteu, Virgil Huzum, Sandu Tudor, Radu Boureanu, Ion Minulescu, George Ivașcu, Ion Pogan, Mihail Dan, Ion Pillat
VITRINA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290591_a_291920]
-
-a, Africa, la ameazi, a 3-a, Europa noastră, spre meazănoapte, iar a 4-a e America, spre apus. [...] Europa noastră are mări chiline 3, [iar] Înpărății: a Austrii noastre, a roșilor, a turcului, a papii de Roma și 13 crai, adecă: a Anglii, Franții, Praizului, Șvedu, Denemarc, Șpania, Portugal, Sardinia, Neapolu, Baeru, Virtemberg, Sacsen, Holand. Oameni tot albi, Învățați. [...] Pre Europa noastră de-a o țineă minte mai ușor iaste ca pre o fată șezând a o Închipui, adecă: 1-iu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Norveghen și Șveden; 10, țoala, păn În picioare, e Rosia; 11, dosul e Țara Turcească, ce au În Europa. Europa e școala șciințelor, a Învățăturii, și pre alte părți ea le Întreăce. În ea e bunul, preasfințitul nostru Înpărat, monarh, craiul Franți I, de toți Înpărații lumii și craii lumii preaînălțat. Descrierea protopopului din Mehadia Îmbină viziunea geografică „științifică”, modernă, cu cea tradițională. Pe de o parte, Stoica enumeră, pentru informarea cititorilor, statele europene, clasificate În funcție de un criteriu formal, specific geografiei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
e Rosia; 11, dosul e Țara Turcească, ce au În Europa. Europa e școala șciințelor, a Învățăturii, și pre alte părți ea le Întreăce. În ea e bunul, preasfințitul nostru Înpărat, monarh, craiul Franți I, de toți Înpărații lumii și craii lumii preaînălțat. Descrierea protopopului din Mehadia Îmbină viziunea geografică „științifică”, modernă, cu cea tradițională. Pe de o parte, Stoica enumeră, pentru informarea cititorilor, statele europene, clasificate În funcție de un criteriu formal, specific geografiei politice a vremii (imperii și regate). Pe de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
stăpânirile suveranilor care o guvernează. Este vorba, după cum se observă, de o „Europă politică” definită conform viziunii legitimiste a „erei Metternich”. Pe această filieră se evidențiază și locul românilor În ansamblul continentului. Mai este de menționat, În fine, atributul de „crai” (pe lângă cel de Împărat) al lui Francisc I XE "Francisc I" , ceea ce face trimitere la calitatea sa de rege al Ungariei, care nu putea fi ocolită, cel puțin atunci când era vorba despre zona comitatelor bănățene. În orice caz, analiza acestui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]