11,160 matches
-
Mircea Cărtărescu dar, vorba lui N. Georgescu, tot demersul a rămas “o formă fără fond.” Vor mai fi multe încercări de demolare a statui lui Eminescu, însă opera lui este și va rămâne un spațiu al ritmului. Este o respirație creatoare prin limba română. Iar literatura noastră expiră și inspiră prin acest mare poet. Și, când vorbim de geniul lui Eminescu și opera lui ca aspirație către Absolut, vorbim de fapt despre efortul, pe durata existenței umane, de a integra cât
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
prezentul și viitorul este implicat, ca opera eminesciană să aparțină ea însăși viitorului. Eminescu nu a fost un singuratec, dar el este un singular în literatura noastră. Originalitatea operei eminesciene constă într-o știință a mijloacelor artistice și o conștiință creatoare. De aici provine tot zbuciumul său, toată lupta sa pentru lărgirea marginilor cunoașterii, toată acea răsucire centralizată a eului său, lansând în Univers frânturi de creație și existență. Este zbuciumul profund pe care îl destăinuia Eminescu: „În orice om o
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
ideal. În fundamentul cultural al unei societăți se află resortul afectiv și spiritual ce orientează, adesea în forme mai puțin vizibile, opțiunile, deciziile și comportamentele practice ale oamenilor. Cultura definește astfel sintetic modul uman de existență și este simbolul forței creatoare a omului.” ( Grigore Georgiu) Limassolul cultural Atâtea adevăruri istorice și taine mitologice ascunde „peticul” acesta de pământ așezat „ca o batistă pe obrazul mării” și toate sunt fidel reprezentate în patrimoniul cultural al misterioasei și însoritei insule, Cipru! Aici ai
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
întîmplare care m-a marcat, făcîndu-mă să înțeleg că oamenii care mă citesc se așteaptă să le mîngîi sufletele și să-i fac să se regăsească pe ei înșiși în personajele mele imaginare. Adevărul e că uneori realitatea întrece imaginația creatoare a scriitorului. Chiar am scris fraza asta, în “Informația”, prin anii optzeci. Al. Clenciu mi-a făcut o caricatură iar sub ea am scris eu cu mîna (și s-a reprodus textul cu semnătura mea) fraza de mai sus. Aveam
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
Târgoviște, Universității „Valahia”, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, se desfasoara Concursul Național de Literatură “Moștenirea Văcăreștilor”, cu patru secțiuni de creație (poezie, proza scurtă, eseu și teatru scurt), ajuns anul acesta la ediția a XLIII-a. El se adresează creatorilor din toată țara, care nu au împlinit 40 de ani, nu sunt încă membri ai uniunilor de creație și nu au volume de autor. Concursul dorește să descopere, să sprijine și să promoveze o literatura de certă valoare umanist estetică
CONCURSUL NATIONAL DE LITERATURA “MOŞTENIREA VĂCĂREŞTILOR” 2011 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360790_a_362119]
-
Însă noi simțim înglobat în aceste spuse marele adevăr al unei dialectici hermeneutice. O critică pasionată și părtinitoare, cum se mai practică pe la noi, și exclusivistă, este, în același timp, o critică inconsecventă, dar și consecventă. Inconsecventă pentru motivul imobilității creatorului, neașteptându-l cu o rețea întreagă de metode, ea va putea, în delină libertate, să-l renege pe cel pe care altădată l-a discutat cu tot entuziasmul, iar consecventă pentru aceleași motive, pentru că rămâne partizană și pasionată. Această libertate
CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE ZI DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360823_a_362152]
-
care a rezultat o expresie determinantă a unei definiții imaginare de trăire a entității-om, la un moment dat: Dincolo e tăcere. / Numai, / Tărâm Divin / Dar mai mereu / Finit ... . Un moment când semenii, cu dorințe arzătoare de distrugere a inteligenței creatoare, se interpun creării artei supreme printr-o neputință scârbavnică a înțelegerii lumii ideilor și a materializării imaginarului. În fapt, neputința profanului duce la distrugerea creației în sine, autonimicirea frumosului din urât. Profanul distruge frumosul prin însăși existența sa, faptul deusian
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
aur urzită între „dianoia” (gândirea discursivă), „nous“ (intelect), „alogos“ și „eidos“ (idee), vom înțelege că este de necuprins vibrația subtilă a întrupării cuvântului (ascuns sub simbolul hieroglific) proiectat prin infinite oceane celeste de o unică esență reflectoare a Fiat/ului Creator. Prin schematizare și tipizare decorativă, sedus de latura tematică, locus logicus de factură axiomatică din „Firul de fum”, forează în trecutul abscons al altui Eu contingent, deja eclipsat de o aceeași „pecete“ a arderii: „Am cules/ nenumăratele tale furtuni / și-
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
în sensul de cosmetizare ci în acela de reformare profundă, de reorientare a priorităților fiindcă indiferent de vremea în care a propovăduit, indiferent de condițiile istorico-politice, discursul Bisericii s-a realizat în aceleași cadre ale dragostei de țară, ale muncii creatoare de valori, ale înc1inării spre cele cu adevărat importante pentru toți cei ce sunt chipul lui Dumnezeu, indiferent de pecetea pe care o poartă în ființa lor. Responsabilitatea moral-politică a membrilor Bisericii nu iese sub nici o formă din cadrul general al
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
sale printre care și acela de creator. Omul este creator de valori, el plăsmuiește valori cultivând artele, filozofia, științele folosindu-se de valorile dăruite de Dumnezeu: harul, darurile Sf. Duh, iubirea, credința, răbdarea, cumpătarea, bărbăția, înțelepciunea, etc. Urmându-și destinul creator omul înfrumusețează lumea, o înnobilează realizând astfel acte de cultură. Această concepție creștină a stat la baza culturii europene care, întru începuturi, a fost o cultură religioasă( ). Pe acest fundament s-au consacrat valorile imuabile ale culturii: binele moral, adevărul
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
semne ”( Trezit în adevăr); Când pentru mine / s-a făcut împărat sufletul / am risipit / norii lumii / spălând cuvint / în focul plânsului / pentru zidirea / templelor. ( Pentru zidirea templelor) Cu fiecare vers pe care îl scrie, poetul moare câte puțin, iar actul creator presupune lumina celestă a „stelelor mii” din balada Miorița, ( Și la nunta mea/ A căzuto stea...”) căci ”sufletul exilat”, ”sufletul împărat”(Pentru zidirea templelor) al poetului se jertfește pentru creația ca Templu: „ ... Când deschid piatra / cu flacăra privirilor / Pământu-mi spune
LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360906_a_362235]
-
își poate găsi o ultimă semnificație: are loc ”cununia” , în planul sacru al scriiturii, a celor trei limbi în care sunt traduse cuvintele poetice, a unei „Sfinte Treimi”care-și schimbă „forma” (română, engleză, franceză), dar își păstrează fondul - „actul creator este epifanie a harului divin, amintind nunta noetică, dintre Dumnezeu-Mirele și sufletul-Mireasă, din „Cântarea Cântărilor”. Autor, Cristina Maria NECULA Referință Bibliografică: LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPȚIE / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 996, Anul III
LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360906_a_362235]
-
acelas timp, cu o expresie lirică profundă. La o vârstă foarte onorabilă, pictorul se dovedea a fi modern și capabil să ne surprindă în mod uluitor. Optimismul pătruns în artă să, spontaneitatea, entuziasmul, claritatea mesajului sunt probabil explicația longevității sale creatoare. Dr. Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 4 iunie 2014 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - MOARTEA UNUI PATRIARH / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1252, Anul IV, 05 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dorel Schor : Toate Drepturile Rezervate
MOARTEA UNUI PATRIARH de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360985_a_362314]
-
e de temut. Se retrage, face o mișcare feminină; în context, asta e soluția cea mai înțeleaptă, deci masculină.[19] De asemenea, cavalerul, războinic, supradeterminat de arme, de conflict, e și trubadur. Sigur că și trubadurul e un inițiat, e creator, dar nu de cântece de luptă, ci de cântece de amor.” [20] Uluirea colocutoarei de a descoperi mecanismele subtile ale trăirii poetice, de a le scoate din inefabil conduce spre „conștiința lucidă care ne separă de noi înșine și cea
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
Toate Articolele Autorului „Sunt cel mai fericit când ar Cuvântul ... ” este o declarație de dragoste făcută Poeziei, prin titlul potrivit unui sonet din cuprinsul celei mai recente apariții editoriale semnate de Theodor Răpan. Sintagma spune totul despre travaliul și neliniștea creatoare prin care trece arzând, de viu, Poetul ... Colegi de generație fiind, ucenicind mai mult sau mai puțin laolaltă, în cenaclurile literare bucureștene, am avut privilegiul să-i urmăresc îndeaproape ascensiunea poetică. Răstimp de decenii destule, Theodor Răpan a caligrafiat cu
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
văd vitraliile „catedralei“ pe care autorul său a denumit-o „Fiind”! Să spun că Theodor Răpan scrie bine, ar fi lipsit de reverență din partea mea, ca simplu cititor. Să spun că este un poet romantic, ar fi ca și cum durerea lui creatoare nu ar transpare destul prin fila velină a volumului „Fiind”. „Tristețea mea n-o înțelegi, se pare”, titlul unui sonet situat aproximativ la mediana volumului, este ca un semn de carte și te oprești, și gândești, cauți motivul tristeții creatoare
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
creatoare nu ar transpare destul prin fila velină a volumului „Fiind”. „Tristețea mea n-o înțelegi, se pare”, titlul unui sonet situat aproximativ la mediana volumului, este ca un semn de carte și te oprești, și gândești, cauți motivul tristeții creatoare a Poetului. Dragostea în dimensiunea ei cosmică, iubirea pentru tot ce ține de viață și ține de moarte dar, mai ales, dragostea care a dus la măreția și decăderea în păcat a Omului! O lume fantastică și așchii de neliniște
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
o preluare (omagială), motivată de fascinație, de o „coincidență” apăsată de intenții comune sau de o simplă criză de imaginație? Răspunsul nu este nici singular și nici limpede. Reflectând mai stăruitor, am înțeles că eseul este, la Niram, însăși structura creatoare a operei. Și asta pentru că artistul insistă asupra lui atât denominativ cât și procesual ― e „atelierul” imaginarului său, dacă mă pot exprima așa. Culturalicește vorbind, genul apare mai întâi în literele europene, prin publicarea celebrelor Eseuri (1580) ale lui Montaigne
ROMEO NIRAM: ESEU DESPRE ESEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364233_a_365562]
-
peniței mele în țara dintre Dunăre și dealuri se sfârșește aici și mărturisesc cu sinceritate că mă despart cu regret de aceste locuri frumoase dintre Alpii Șvăbești și Pădurea Neagră. Ori de câte ori străbat această vale a Dunării admir și îi mulțumesc Creatorului Divin pentru natura pe care a creat-o atât de minunat, pentru ca noi, muritorii de rând, să ne putem bucura de beneficiile ei. ---------------------------------------------- * Alpii Șvăbești - în germană Schwäbische Alb (în engleză Swabian Jura) Ligia-Gabriela JANIK Aldingen, Germania 1 august 2013
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
jos o scurtă istorie a acestei călătorii artistice proprii, care a început timid, s-a întrerupt brusc, si a fost reluată surpinzatoar după patru decenii de hiatus, cu o continuare, sper eu, de lungă durată... Conștientă primei experiențe cu aspectul creator al scrisului intervine undeva prin clasa a IV-a, cu ocazia participării la o olimpiada de Limbă și Literatura Română. Aveam în plan să scriu o poveste de spionaj, cu tentă științifico-fantastică, cu submarine și extratereștri. M-am lăsat însă
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]
-
plecare. Apoi, n-a mai avut lacrimi ... “Am ținut piept patru ani, spune ea... Nu mai era nimic de adăugat la dragostea noastră. Mai mult, ar fi însemnat pentru mine anularea nu a personalității mele, ci chiar a persoanei mele creatoare, pentru că tot ce respiram mergea către literatura lui, care era fascinantă și foarte puternică.” Au plâns și s-au iubit la despărțire. În septembrie 1958, el a venit după ea la Sinaia și au trăit, după cum mărturisește Aurora, cele mai
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
din viață MARELE EMINESCU, prilej de a ne aminti despre viața lui atât de zbuciumată. Boala lui Eminescu nu a venit din senin. Ființa poetului a rezistat treizeci și trei de ani, fiind supusă incandescenței bolii și marilor combustii ale muncii sale creatoare. Încă de la vârsta de 18 ani, pe când era la Viena el era conștient că „nu mai poate fi fericit în viață”, stătea zile întregi închis în casă, acuzând dureri de cap, de urechi, de stomac. La Universitate din Berlin se
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
Adevărat, adevărat zic vouă: Fiul nu poate să facă nimic de la Sine, dacă nu va vedea pe Tatăl făcând; căci cele ce face Tatăl, acestea le face și Fiul întocmai” (Ioan 5, 19). Cu alte cuvinte, Fiul accede în actul creator al lui Dumnezeu. Această accedere în actul creator are deja părtășie la viața veșnică pe care omul o caută. Dar ce înseamnă să participi la actul de creație a lumii împreună cu Ziditorul? Iată, cu adevărat, o întrebare dificilă! Cum se
REPORTERUL, PRIN ACTUL CREAŢIEI, ARE PĂRTĂŞIE CU VEŞNICIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363121_a_364450]
-
facă nimic de la Sine, dacă nu va vedea pe Tatăl făcând; căci cele ce face Tatăl, acestea le face și Fiul întocmai” (Ioan 5, 19). Cu alte cuvinte, Fiul accede în actul creator al lui Dumnezeu. Această accedere în actul creator are deja părtășie la viața veșnică pe care omul o caută. Dar ce înseamnă să participi la actul de creație a lumii împreună cu Ziditorul? Iată, cu adevărat, o întrebare dificilă! Cum se explică, însă, sau ce reprezintă dorința de a
REPORTERUL, PRIN ACTUL CREAŢIEI, ARE PĂRTĂŞIE CU VEŞNICIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363121_a_364450]
-
complexă, completată de o înțelepciune superioară, expresie a unui intelectualism rafinat, puternic, stă la baza talentului său scriitoricesc, oferindu-ne creații originale și complexe izvorâte din profunda experiență de viață a domniei sale. Ion Catrina este, cu alte cuvinte, un spirit creator, un factor de stabilitate, echilibru și armonie, un aristocrat. Prof. Codruța VIIȘOREANU Caracal noiembrie 2013 Referință Bibliografică: Codruța VIIȘOREANU - ION CATRINA - LUMEA UNUI SUFLET - SUFLETUL UNEI LUMI / Codruța Viișoreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1052, Anul III, 17 noiembrie
SUFLETUL UNEI LUMI de CODRUŢA VIIŞOREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363135_a_364464]