55,062 matches
-
nu voi ajunge niciodată la acea seninătate interioară pe care am observat-o la persoane de vîrste și de extracție socială diferite, seninătate pe care nu ți-o dă decît încrederea totală în Dumnezeu, sentimentul că ești la voia lui. Credința dobîndită cu pipeta experiențelor personale, oricît de însemnate ar fi ele, e mai curînd un drum către credință, cu îndoieli, pertractări interioare și, mai ales, cu perioade mai lungi sau mai scurte de repaos. Ca și cum ai avea de făcut o
Neliniști milenariste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16517_a_17842]
-
de extracție socială diferite, seninătate pe care nu ți-o dă decît încrederea totală în Dumnezeu, sentimentul că ești la voia lui. Credința dobîndită cu pipeta experiențelor personale, oricît de însemnate ar fi ele, e mai curînd un drum către credință, cu îndoieli, pertractări interioare și, mai ales, cu perioade mai lungi sau mai scurte de repaos. Ca și cum ai avea de făcut o ascensiune pe un munte. Acest fel de credință e bîntuit de coșmaruri și de orgoliul că dai un
Neliniști milenariste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16517_a_17842]
-
însemnate ar fi ele, e mai curînd un drum către credință, cu îndoieli, pertractări interioare și, mai ales, cu perioade mai lungi sau mai scurte de repaos. Ca și cum ai avea de făcut o ascensiune pe un munte. Acest fel de credință e bîntuit de coșmaruri și de orgoliul că dai un cec în alb cuiva care ar trebui să-și dea seama de sacrificiul tău. Mă tem că o mare parte dintre cei care au avut spaime sau "înseninări" apocaliptice face
Neliniști milenariste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16517_a_17842]
-
de altfel, credincioșii care nu-și confundă votul cu voința lui Dumnezeu și care acceptă că nu cunosc proiectele Lui. Îi deplîng sincer pe cei care participă la mascarade politico-religioase de felul așa-ziselor cine creștine, închipuindu-și că reunesc credința cu politica în această operațiune de cumpărare de voturi, la bucată. O mascaradă în care pedeapsa de apoi e asumată de un politician care visează să facă ordine cu mitraliera la el în țară și care minte fără să clipească
Neliniști milenariste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16517_a_17842]
-
oribile articole ce condamna drumul pe care a apucat literatura română. Atunci, în 1936, cînd campania denigratoare era în toi (și Universul, desigur, se afla la post în primele rînduri), E. Lovinescu, într-un răspuns la o anchetă a ziarului Credința, declara: Chiar dacă s-ar ridica spînzurători în Piața Teatrului literatura acestei țări nu se va imbeciliza". De altfel, în politica externă, Stelian Popescu îl elogia pe Mussolini, pe care l-a vizitat în iunie 1933, omagiindu-l: "Fascismul nu e
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
imediat că nu-ți pasă de ei. Cinismul mi se pare de preferat. Cel care-și ține un jurnal ține în mînă o sabie. Nefiind un gînditor sistematic și nefiind, la urma urmelor, nici un intuitiv, notațiile din acest jurnal exprimă credința mea secretă în întîmplare. Adun la întîmplare propoziții, gînduri, fapte, cu speranța că ele se pot alcătui pentru un ochi din afară într-o rețea de date simptomatice care pot spune ceva despre mine. Și nici n-aș vrea ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
-și păstra entuziasmul tineresc, se dovedea atât de experimentat, cu fibra atât de intens lucrată în decenii de inițiative și perseverență revoluționară, încât o uimea. Ea, prietena lui Victor Hugo, opozantul de geniu, a lui Ernest Renan ce revoluționa termenii credinței, a liber cugetătorilor de la Revue des deux mondes și a celor mai originali scriitori, de la venerabilul Dumas la atât de originala Georges Sand și la fascinantul, încă tînăr, Gustave Flaubert, plus seria celor mai noi publiciști, împătimiți ai ideilor novatoare
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
informații, după cum nu s-au păstrat nici datele nașterii și ale morții sale. Un singur lucru e sigur, că socotea Roma sediul lui Anticrist și că umblînd călare de-a lungul Issei privea cu melancolie la oamenii incapabili să accepte credința adevărată." (p. 102) Această funcție recuperatoare a povestirii, este dublată de o alta, pe care am putea-o numi terapeutică. Este vorba, în fond, de încercarea obstinată a scriitorului de a se împotrivi uitării de sine și pulverizării eu-lui, tocmai
Memoria ca formă de supraviețuire by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16573_a_17898]
-
trecut, este un act suprem de responsabilitate, dar și o încercare personală de a anihila, împreună cu diferențele rasiale cărora li se datorează această experiență, și propria-i suferință. Dorința ei de a fi o mamă bună este o metaforă a credinței în posibilitatea de a transforma răul în bine, conflictele în dragoste, moartea în viață. Scopul principal al autorului e de a exprima cu toată sinceritatea o experiență de viață reală, nu o imagine pesimistă a unei țări ai cărei locuitori
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
într-o zi și pe ei înșiși, sînt apariții de-a dreptul miraculoase, erupții motivate abisal pentru salvarea cine știe căror echilibre tainice ale lumii, altfel gata să se surpe iremediabil. Aceștia din urmă, amestec bizar de utopie, convingere, naivitate, credință, devotament, consecvență, curaj, speranță și bucurie - totul ambalat într-o absență fundamentală, aceea a instinctului de conservare - se manifestă exclusiv, pentru că misiunile nu sînt niciodată invenții ale stărilor de normalitate, în vremuri tulburi, în lumi precare, sub orizonturi apăsătoare și
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
adăugăm noi, moderate de inși de o vulgaritate și de o lipsă de prețuire a demnității în general care depășesc vadimismul însuși. * Totuși în materie de impostură, CVTudor e imposibil de întrecut. Acesta se adresează "fratelui Bush" simulînd o anumită credință. Apoi, pentru a nu pierde voturile ortodocșilor din România, pretinde că e de fapt ortodox, din părinți care aveau aceeași credință cu fratele Bush. Însă cea mai mare performanță a lui CVT e că n-are, la această oră dosar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
însuși. * Totuși în materie de impostură, CVTudor e imposibil de întrecut. Acesta se adresează "fratelui Bush" simulînd o anumită credință. Apoi, pentru a nu pierde voturile ortodocșilor din România, pretinde că e de fapt ortodox, din părinți care aveau aceeași credință cu fratele Bush. Însă cea mai mare performanță a lui CVT e că n-are, la această oră dosar de securitate, deși fostul șef al SRI, Virgil Măgureanu, bagă mîna în foc pentru existența acestui dosar și afirmă că există
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
simțit cum sînt contaminată de generozitate, de toleranță, cum ritmul interior se rînduiește altfel. N-a fost prieten de pe lumea asta mare să nu-l petrec acolo, să nu-l contaminez, la rîndu-mi, cu ce-i profund în spiritualitatea și credința noastră. O ctitorie de care nu avea voie nimeni să se atingă. Și, totuși. De anul trecut, din vară, ne luptăm cu morile de vînt. Nepriceperea și reaua-credință sapă și sapă și sapă. Pelerinajul spiritual de la Muzeul }ăranului Român s-
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
sursă inepuizabilă de invenții lingistice, de imagini, de conexiuni, de teritorii pe care circuli liber. Liber. Aș vrea să citiți cîteva rînduri, traduse rapid din spaniolă, un cîntec-poveste care vorbește despre drum, rost, lumină, destin, despre umilință, despre iubire, despre credință. Papa Ioan Paul al doilea spunea că este cel mai de seamă bun credința... "Toate trec, toate rămîn A trece ne e rostul, A trece lăsînd cărare, Potecă peste mare.
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
liber. Liber. Aș vrea să citiți cîteva rînduri, traduse rapid din spaniolă, un cîntec-poveste care vorbește despre drum, rost, lumină, destin, despre umilință, despre iubire, despre credință. Papa Ioan Paul al doilea spunea că este cel mai de seamă bun credința... "Toate trec, toate rămîn A trece ne e rostul, A trece lăsînd cărare, Potecă peste mare.
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
de referință și cadrele bine fixate ale înțelegerii, îi spulberă succesivele teorii "explicative" și amenință să-l clatine profesional și uman. Însă dacă patologia lui M îl macină pe tată pe dinăuntru, fărâmițându-i nu numai habitudinile, ci și convingerile, credințele intime, M însuși este cel care îl salvează pe Matei Călinescu. Asistăm la o tulburătoare inversare a raportului tată-fiu. Se va vedea imediat că vorbesc la propriu, nu la figurat: nu mi-am propus nici pe departe să fac jocuri
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
boala o dată. Seninătatea cu care și-a primit moartea l-a ajutat să treacă prin toate încercările la care a fost supus. Seninătatea celui care nu uită nici o clipă că viața sa e în mîinile Celui de Sus. Numai această credință și umilință de om simplu explică extraordinara tenacitate cu care Papa și-a revenit din toate accidentele și bolile și din atentatul pus la cale împotriva sa. Istoria Paplității ne arată cu vîrf și îndesat că au existat și papi
Papa, vizionarul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11849_a_13174]
-
crede că asta nu e decît o încercare care se cuvine depășită. Nu mă îndoiesc de geniul politic al cardinalului, dacă e să-i traducem acțiunea în limbaj laic, dar uriașa lui putere de convingere i-a venit dintr-o credință fără margini pe care n-o au decît cei care pornesc de jos. O credință care e rămas simplă. Chiar și după ce a devenit papă și a colindat lumea, acest umanist rafinat n-a schimbat nimic din tradițiile catolice. A
Papa, vizionarul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11849_a_13174]
-
de geniul politic al cardinalului, dacă e să-i traducem acțiunea în limbaj laic, dar uriașa lui putere de convingere i-a venit dintr-o credință fără margini pe care n-o au decît cei care pornesc de jos. O credință care e rămas simplă. Chiar și după ce a devenit papă și a colindat lumea, acest umanist rafinat n-a schimbat nimic din tradițiile catolice. A rămas inflexibil față de avorturi, homosexualilor le-a recomandat să-și poarte crucea cu discreție și
Papa, vizionarul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11849_a_13174]
-
s-a arătat fidel sprijinitor al părintelui director, arhimandritul Chesarie Păunescu șel însuși o personalitate de seamă din istoria culturii româneștiț." Volumele următoare pregătite pentru tipar de Mircea Motrici sunt: Seminarul monahal Neamțu, Seminarul Monahal Cernica, Mânăstirea Secu - comorile artei, credinței și culturii, Mânăstirea Secu - graiul evlaviei străbune, Ogor înțelenit, Mânăstirea Cernica, inscripții și însemnări, Udești de pe Suceavă (cercetare istorică), Obârșia neamului din care mă trag, Căi luminoase, 1930-1967 - cuvântări bisericești la diferite ocazii, Lămuriri liturgice, Mitropolitul Varlaam, Mitropolitul Misail, Mitropolia
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
a ediției lui Mircea Popa o constituie adunarea poeziilor lui Coșbuc create special pentru manualele școlare, deci adaptate la scopul didactic. Rezultatul explorărilor îl reprezintă 78 de poezii neincluse în alte volume până acum. Aria lor tematică e destul de cuprinzătoare: credința religioasă (Inima copilului, Dumnezeu și părinții, Îngerul copiilor, Mila domnului, Ochiul lui Dumnezeu, Isus Mântuitorul, Întrebări despre Dumnezeu, Dumnezeu veghează etc.), povețe ( Pe cine iubesc?, Povață, Bunătate și cinste), iubirea de părinți (Copilul iubitor de mamă, Mama și copilul), respectul
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
dar nu se pricepea deloc la afaceri. L-au ajutat copiii lui - mulți la număr - care au trebuit să renunțe devreme la școală ca să facă față. Tatăl meu a renunțat la școală la 12 ani. Partea aceea de familie avea credința că Dumnezeu o să-i aibă în pază, pe când frații mamei erau atei, convinși că doar învățătura poate aduce ordine pe lume. Când am câștigat o bursă la Cambridge, cred că m-am înscris în tradiția mamei, născută Compton. Dar mă
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
ť A fost bun cu mine și foarte stânjenit." Am găsit această mărturisire - că eroul sau eroina nu se simt frumoși - în poeți cât se poate de diferiți: Alan Brownjohn, Ruth Fainlight, Selima Hill. E de fapt o profesiune de credință, care spune mult mai mult decât "Umblă-nveșmântată-n frumusețe." Merge direct la esența unei mari suferințe existențiale. E oare suferința existențială subiectul tău preferat? E.F. Da, cred că este. Și Alan Brownjohn îmi e prieten. Foarte englez dar de o mare
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
articulate, înfigînd precum un deget în pieptul preopinentului acuzele de "umoare", "resentiment", "invidie". Desigur, n-am putea nega subtextul "pasional" al unora (destule) din paginile d-lui Pecican, probă a angajării lor într-un circuit al vocației și al bunei credințe, însă a le răspunde nesocotindu-le tăietura logică și urbanitatea constantă a ținutei înseamnă a face uz de politica struțului. Ovidiu Pecican e unul din paladinii nu tocmai numeroși ai cauzelor bunului simț și, dacă vreți, ai "atitudinii politice corecte
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
dispunea jazzul încă din primele sale faze de dezvoltare, a fost valorificat în premieră în marea literatură de către F. Scott Fitzgerald. Afirmarea jazzului ca expresie muzicală specifică unui loc - Statele Unite - și unui timp - prima treime a secolului XX - aruncă, în credința lui Mihaiu, o nouă lumină, retroproiectată, asupra operei scriitorului, îndemnând la reevaluarea acesteia. În subcapitolul Unghi inversat: sunete ale Epocii Jazzului, autorul abordează perioada din punct de vedere muzical, arătând cum rapidele schimbări de mentalitate din anii 1920 au fost
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]