2,381 matches
-
gotică a bisericilor construite după 1835. Biserici și mănăstiri precum: biserica ortodoxă, fostă greco-catolică, construită între anii 1832-1844, ctitoria preoților Vasile Roșca și Simeon Pop, biserica ortodoxă din 1832, biserica romano-catolică construită între anii 1912-1918 cu hramul „Ioachim și Ana” - ctitor preot Schiller Carol, arhitect italianul Maretti Augustino. Mănăstirea de pe Valea Scradei. Pe hotarul ei a fost o mănăstire, biserica veche a fost adusă în anul 1762 în sat. În fiecare an, pe data de 8 septembrie se obișnuiește să se
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
ei a fost o mănăstire, biserica veche a fost adusă în anul 1762 în sat. În fiecare an, pe data de 8 septembrie se obișnuiește să se meargă în pelerinaj. Mai sunt de menționat biserica ortodoxă construită între anii 1933-1937, ctitor preot Sebastian Sârcu, biserica ortodoxă din centrul orașului și biserica de lemn din curtea spitalului orășănesc. Alte obiective însemnate sunt cimitirul evreiesc și cartierul germanilor numit Țâpțărai (Zipserai). Se pot aborda și o serie de sporturi extreme în zona aceasta
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
fost de la început ”persona non grata”, toată bibliografia lui a fost blocată. Chiar din 1945, în timpul detenției - fără judecată - în lagărul de deținuți politici de la Caracal - a fost primul profesor ”epurat” și pensionat forțat din Universitatea clujeană, al cărei principal ctitor a fost în 1919. La Caracal, a fost deținut timp de 222 de zile. A fost arestat din nou la 10 decembrie 1956 și condamnat la 2 ani închisoare corecțională pentru că „a întreprins acțiuni împotriva regimului democrat popular al RPR
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
numele cărora provine de la familiile boierilor Vărzari și Șendrea, proprietari de mari moșii în Codrii Moldovei, în perioada domniei lui Alexandru cel Bun (anii 1399-1432). Înființarea satului Vărzărești este atestată documentar în ziua de 25 aprilie 1420, odată cu Mănăstirea Vărzărești, ctitorul căreia este Ștefan Varzaru. De aici a moștenit numele atît satul cît și cea mai veche mănăstire de pe teritoriul Basarabiei. În Cartea Domnească emisă de către Alexandru cel Bun la 10 februarie 1429 se pomenește de satul Șendreni, document e servește
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
Calmuțchi și s-au sfințit în zilele împrăteștii sale măriri Nicolai Pavlovici Domn și împărat a toată Rosie și a înaltpreosfinției sale arhiepiscopul Chișinăului și Hotinului Dimitrie în satul Bodești: anul: 1828: luna noiembrie”. Din cele relatate putem deduce că ctitorii bisericii sunt Balașa Serghev, fiica sa Elena și Manolachi Calmuțchi. Ulterior nu se știe de ce hramul bisericii a fost schimbat cu hramul „Sfânta Treime”. Biserica a fos construită din piatră și are forma de corabie. Prin anii 1936-1937 în sat
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
Obilenii Vechi și a bunilor făcători de bine ai multor sate de prin apropiere. Sfânta biserică este construită din piatră în formă de cruce în cinstea cinstitului Acoperământ al Maicii Domnului. La construcția bisericii s-au arătat cei mai activi ctitori: Vasile Andros, Petru Țîrdea, jertfind pentru construcția sfintei biserici cîte 30 000 mii lei, fiecare din ei încurajând consătenii prin propriul lor exemplu și prin munca cot la cot cu toți ceilalți credincioși. După terminarea construcției de specialiști italieni în
Obileni, Hîncești () [Corola-website/Science/305232_a_306561]
-
încurajând consătenii prin propriul lor exemplu și prin munca cot la cot cu toți ceilalți credincioși. După terminarea construcției de specialiști italieni în anul 1930 a fost sfințită de înalt Preasfințitul Mitropolitul Gurie, Mitropolitul Basarabiei și al Hotinului. Pentru stăruința ctitorilor mai sus indicați, au fost evidențiați cu gramote de laudă. Primul preot paroh al sfintei biserici din satul Obilenii Vechi a fost numit Fiodor Harger din anul 1930 până în anul 1934. De la 1934 a fost numit preotul Vasile Harger pînă
Obileni, Hîncești () [Corola-website/Science/305232_a_306561]
-
Lista monumentelor istorice din România", având codul de clasificare . Există mai multe legende care explică numele mănăstirii. Cea mai plauzibilă este aceea că numele i-ar veni de la stolurile de păsări care viețuiau în pădurea înconjurătoare. Mănăstirea îi are ca ctitori pe arhimandritul Timotei, care a ridicat aici o biserică din lemn în 1813, și pe Sfântul Calinic de la Cernica. Biserica din lemn s-a prăbușit la cutremurul din 1838. Biserica mare a fost reconstruită de Sfântul Calinic, pe când era stareț
Mănăstirea Pasărea () [Corola-website/Science/306131_a_307460]
-
tot de el la 1834. La această mănăstire de maici s-a călugărit spre sfârșitul vieții mama Sfântului Calinic, Floarea, devenită schimonahia Filoteia. În plan spiritual, Mănăstirea Pasărea este sora geamană a Mânăstirii Cernica, nu doar pentru că au același sfânt ctitor, ci și după tipicul Sfântului Sava, după care se conduc amândouă mânăstirile. Mănăstirea are ca hram "Sfânta Treime" la biserica mare și "Adormirea Maicii Domnului" la biserica din cimitir și se poate lăuda cu o bogată colecție de artă veche
Mănăstirea Pasărea () [Corola-website/Science/306131_a_307460]
-
(n. 7 octombrie 1787 - d. 11 aprilie 1868) a fost un călugăr, ctitor de biserici, teolog, stareț al Mânăstirii Cernica și episcop al Râmnicului. S-a născut pe 7 octombrie 1787 în București, în mahalaua Sfântului Visarion, fiul unor târgoveți de condiție medie, Antonie și Floarea Antonescu. A fost botezat cu numele Constantin
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
de dânsele, venerat pentru o vârstă ca a sa și pentru o astfel de viață, chiar și de cei mai antireligioși din noul curent apusean, care stăpânea statul cel nou, el încheie cu vrednicie șirul curaților călugări fără arginți, al ctitorilor de cărți și de clădiri de închinare, al sufletelor de arhierei cari o clipă nu și-au închipuit că fapta sau gândul lor scapă de sub ochiul privighetor al lui Dumnezeu" .
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
60% din manuscrise poartă lema unui călugăr Ioan din mănăstirea Sabas de la Ierusalim, care este de obicei identificat cu Ioan Damaschinul. Unii cercetători văd în forma de bază o traducere a eposului georgian "Balavarani" de către călugărul Eutimiu din Atos, fiul ctitorului mănătirii Ivirion, îmbogățită în limba greacă de citate și pilde din scrierile biblice și patristice. Față de versiunea georgiană, personajul Ioasaf se prezintă în versiunile bizantine mai militant în favoarea creștinismului. Distrugerea sanctuarelor păgâne apare ca motiv al legendei probabil datorită influenței
Varlaam și Ioasaf () [Corola-website/Science/306165_a_307494]
-
Vasile Alecsandri” din Bacău) ș.a. A contribuit, printre altele, la finanțarea complexului sculptural realizat de Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu și la construirea noului corp de clădire al Bibliotecii Academiei Române, din București, inaugurat în 1938. Mircea Cancicov s-a aflat printre ctitorii Bisericii Sf. Apostoli Petru și Pavel - Vâlcele din Târgu Ocna. A fost ales membru de onoare al Academiei Române la 22.06.1937 iar la 28.05.1938 a devenit membru de onoare al Academiei de Științe din România. În 1948
Mircea Cancicov () [Corola-website/Science/306220_a_307549]
-
grupate în trei capitole definitorii: “Să-i dăm iubirii daruri scumpe ”, “Te chem înfiorat să vii” și “Eterna întruchipare a iubirii”. 35. Volumul „"Un secol de la atribuirea numelui de Gheorghe Chițu Școalei de Comerț din Craiova"”, este un omagiu adus ctitorului la 100 de ani de la evenimentul produs. 36. Cartea „"Un om străbate secolul XX"”, este închinată omului Gheorghe Dindere, pentru viața, activitatea și demnitatea sa de om. 37. Volumul "„Catrene închipuite ale lui Omar Kayyam în traducere imaginară”" (246 pag
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
din anul 1993, pe lista patrimoniului cultural mondial a UNESCO: Biserica cu hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul din Arbore a fost paraclis de curte al pârcălabului Luca Arbore. La scurtă vreme după ridicarea monumentului (2 aprilie - 29 august 1503), ctitorul a fost executat din porunca domnitorului Ștefăniță. Biserica a fost pictată în 1541 de ieșeanul Dragoș Coman. Pictura murală se remarcă prin excepționala durabilitate a pigmentului albastru. Caracteristică este marea nișă de pe fațada vestică. Mănăstirea este o ctitorie boierească, fapt
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
naos și pronaos, eliminând semicilindrul inițial. Arcadele joase, fără spirale, pantele și sistemul de arce moldovenești conferă bisericii proporții elegante, dovedind o construcție de valoare. Din mobilierul paraclisului nu s-a păstrat mare lucru, în schimb chivotul de mormânt al ctitorului mănăstirii, hatmanul Luca Arbore, ucis din porunca lui Ștefăniță Vodă în anul 1523. Situat în pronaos, chivotul este considerat cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Bucovina. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului a Mănăstirii Humor din Humor
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
azi, extrem de rezistent în timp, și scena Judecății de Apoi, desfășurată pe întreg peretele vestic, neîntreruptă de nicio deschidere a vreunei uși sau ferestre. În interior se află picturi murale din vremea lui Ștefan cel Mare, inclusiv tabloul votiv al ctitorului. Legenda “originii” bisericii unește pe vecie două mari personalități în destinul nostru național: ctitorul mănăstirii Ștefan cel Mare și cuviosul părinte Daniil, primul stareț al mănăstirii, unul din cei mai mari sfinți pe care i-a odrăslit pământul Moldovei, sihastru
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
vestic, neîntreruptă de nicio deschidere a vreunei uși sau ferestre. În interior se află picturi murale din vremea lui Ștefan cel Mare, inclusiv tabloul votiv al ctitorului. Legenda “originii” bisericii unește pe vecie două mari personalități în destinul nostru național: ctitorul mănăstirii Ștefan cel Mare și cuviosul părinte Daniil, primul stareț al mănăstirii, unul din cei mai mari sfinți pe care i-a odrăslit pământul Moldovei, sihastru și duhovnic vestit.O sfântă candelă aprinsă veghează mormântul Sfântului Daniil Sihastru de unde obștea
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
Egipt și care studiase la Constantinopol, ajuns în Țara Românească ca egumen al Mănăstirii Dealu și ulterior al Mănăstirii Bistrița, scria despre Radu Șerban în prefața lucrării sale "Viața Sfântului ": Continuând tradiția înaintașilor săi, Radu Șerban a fost un important ctitor de mănăstiri și biserici. El a rezidit Mănăstirea Comana, ctitorie din 1461 a lui Vlad Țepeș, care se ruinase complet. În 1588, înainte de a ajunge domn al Țării Românești, el a început ridicarea unui așezământ monahal în vechea incintă, care
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
și cărămidă, iar în cele patru colțuri erau dispuse turnuri pentru apărare. De asemenea, mănăstirea avea un turn masiv de intrare având și funcția de clopotniță. Biserica ridicată atunci, cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, a fost pictată în 1609, când ctitorul Radu Șerban era deja domn al Țării Românești. El apare în tabloul votiv de la intrarea în pronaos împreună cu soția sa Elina și cu insemnele domnești, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc. Tot în timpul domniei lui Radu Șerban, în anul 1608, s-
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
sub o singură administrare, înființându-se Fondul Religionar Greco-Oriental din Bucovina. Autoritățile imperiale austro-ungare, hotărâte să controleze drastic administrarea acestor averi din care, evident, să tragă partea ocupantului, nu au tăgăduit însă dreptul mănăstirilor de a se întreține din moștenirea ctitorilor. După prăbușirea imperiului austro-ungar, statul român, în granițele României Mari, nu numai că a recunoscut dreptul de proprietate al Bisericii, dar a legiferat organizarea și funcționarea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, acesta devenind pentru întreaga Europă model de administrare
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
fostul sulger Dumitrașco Ursachie vinde căpitanului Alexandru Ilschi jumătate de sat din Crasna, Ținutul Sucevei. La 15 iulie 1701, Constantin Duca voievod (1700-1703) întărește Episcopiei Rădăuți - unde era Nicolae Vasilievici episcop - stăpânirea peste daniile domnilor de mai înainte și ale ctitorilor, printre care se pomenește de un alt uric de la Ștefan Voievod pentru un loc de prisacă ce se cheamă în fundul Crasnii, numit Hrușca. La 10 august 1724, în Iași, Mihai Racoviță Voievod comunică lui Calistru, episcopul de Rădăuți, că jumătate
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
a secolului al XVII-lea, istoria localității legându-se strâns de Mănăstirea Teodoreni, vechi lăcaș de cult, ctitorie a unui reprezentant mai puțin cunoscut al Movileștilor, postelnicul Toader Movilă, fratele vitreg și mai vârstnic al lui Gheorghe, Ieremia și Simion, ctitorii Mănăstirii Sucevița. Înălțată in 1597, biserica mănăstirii este opera arhitectului constructor Constantin Braniște, cumnat cu Toader Movilă și cu Ion Vodă cel Viteaz. În jurul mănăstirii s-a format treptat satul Teodoreni, care și-a schimbat numele în Burdujeni, în perioada
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
a format treptat satul Teodoreni, care și-a schimbat numele în Burdujeni, în perioada cât acesta a aparținut marelui logofăt și cronicar Miron Costin. Mănăstirea Teodoreni a fost zidită pe locul unde se afla o bisericuță din lemn, al cărui ctitor a fost Ștefan cel Mare. În jurul bisericuței existau întinderi pustii. Când mai târziu în locul acestei biserici, a luat ființă Mănăstirea Teodoreni, i s-au dăruit bogății și destule moșii, dar lipseau muncitorii ce trebuiau să lucreze. Pentru lucrul terenurilor mănăstirești
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
pe străzile orașului ca trotuare. Breslele zidarilor, dogarilor, tîmplarilor, fierarilor, croitorilor, cojocarilor, rotarilor, brutarilor, lumînărarilor și săpunarilor aveau statute prin care se stabileau normele de fabricație, livrare și comercializare ale produselor. Constantin Brâncoveanu se va dovedi nu doar un mare ctitor al culturii și fervent apărător al credinței ortodoxe ci și un rapace strângător de averi imense. Astfel, Constantin Brâncoveanu acaparează o mare parte a satelor doljene. La 10 martie 1707, domnul dăruia mahalale și moșii (Craiovița) mănăstirii Hurez menționînd că
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]