8,691 matches
-
melodramatic, Rug este un mixaj de întâmplări menite să definească un personaj extraordinar, tipul răzvrătitului care, cu o inteligență diabolică, ia în răspăr fundamentele și obișnuințele sociale, nerecunoscând nici o altă valoare decât propria plăcere. Lăsându-se purtat numai de frenezia cuceririlor și a pasiunilor erotice, spiritual, cult, teribil, seducătorul provoacă drame și tragedii. Sfârșitul e paradoxal: eroul, om plin de calități, este „judecat” și ucis de un ins decăzut, inferior, purtător de cuvânt al opiniei publice. E la P. un amestec
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
colaj naturalist de „felii de viață”. Un prim capitol asamblează situații de existență cotidiană ternă, nu fără momente mai deosebite, precum o aniversare în familie, o întâlnire întâmplătoare a foștilor soți, într-un local, discuții „acasă”, privitoare îndeosebi la copil, „cucerirea” de către Traian Daia a unei femei etc. În text sunt intercalate, frecvent, citate dintr-un manual privitor la ceea ce s-ar putea numi mediocritate mic-burgheză (Calea fericirii de dr. Victor Pouchet, București, 1934): unica lectură a Marei. Nu lipsesc discuțiile
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
Paul Hazard, Fernand Baldensperger, Albert Thibaudet), care i-au influențat în mod decisiv formația. „Acești oameni, aceste cărți au fost învățătorii mei. Am învățat de la ei o metodă și o disciplină. Dar, mai ales, ei mi-au întărit voința de cucerire a unei concepții personale” - mărturisește M. Ei l-au ținut departe de „fanatismul critic” sau de „dogmatismul istoric” și l-au făcut receptiv la o serie de discipline auxiliare cum ar fi gramatica, stilistica, filosofia: „Deci gust și pregătire pentru
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
poiein (1991) constituie o analiză din perspectivă semiotică. Teza studiului insistă pe „refundarea” poeticului întreprinsă de autorul Elegiilor, proces concretizat, în viziunea susținută de P., printr-un „mod aparte de a transgresa poeticitatea prin ea însăși către poezie”, în sensul cuceririi realului și al instaurării propriei literalități. Deși alunecă uneori în stereotipie, metoda utilizată nu cade în manieră dogmatică și devine un instrument eficient în plan hermeneutic. De exemplu, capitolul „Epica magna” sau Procesul desemnificării amestecă stângăcii („Reluarea procesului productiv [...] reia
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
importanți manifestau o deschidere certă, incontestabilă către real, către biografismul derizoriu sau către cotidianul sordid, precum și o angajare puternică, o autenticitate ostentativă, deși mediată de ingineria textuării. Pe de altă parte, nouăzeciștii sunt departe de a fi străini de rafinatele cuceriri ale scriiturii textualiste, iar sporul lor de gravitate și realism este dublat uneori de o exacerbare a ludicului, dar nu pe coordonate livrești, ci mai degrabă în registrul unei fronde dezabuzate. În focul unor confruntări polemice, optzeciștii i-au etichetat
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
apoi lunar, din octombrie 1946 până în martie 1947, având subtitlul „Literatură, artă, cultură, gândire socială”. Redactor-șef: Sașa Pană. Manifestul cu care debutează publicația afișează o atitudine antifascistă fermă. Cu toate că „lanțurile robiei fasciste” fuseseră înlăturate, redacția consideră că „lupta pentru cucerirea drepturilor și respectarea obligațiilor într-un regim de reală democrație abia începe”. Rubrici: „Cronica literară” (susținută de Miron Radu Paraschivescu), „Semne la orizont” (Ovid S. Crohmălniceanu), „Calendar” (Aurel Baranga), „Cronica ideilor”, „Cronica socială”, „Probleme de literatură contemporană”. Discursul estetic se
ORIZONT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
coloratură politică. Acestaeste motivul pentru care (oricum, una dintre cauzele principale, evident nu singura) societățile fluctuante tind să genereze o istorie centrată pe evenimente politice, o istorie de tip evenimențial. Istoria Imperiului Roman este predominant politică. Este istoria războaielor de cucerire, istoria luptelor interne pentru putere. Înorice caz, la suprafață, acest tip de evenimente este cel mai evident, părând să aibă consecințe distincte asupra evenimentelor ulterioare. Dinamica în timp a acestor societăți îi pare observatorului foarte zbuciumată, plină de evenimente-surpriză care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ideea unei organizări sociale stabile (eterne) în care figura centrală, dacă nu singura importantă, era aceea a faraonului. Istoriile feudale erau de fapt istorii ale castei feudale: arbori genealogici, înrudiri, lupte între familiile feudale pentru putere, alianțe, trădări, războaie de cucerire. În mod inevitabil, istoria a fost scrisă din punctul de vedere al clasei dominante. Evenimentele sunt selectate și definite ca importante în raport cu sistemul dominant de valori. Chiar și documentele istorice constituie, dincolo de intențiile explicite, o selecție și o prelucrare a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
verdictul națiunii învingătoare”. Secole de-a rândul, remarcă el, istoria a fost scrisă de învingători, și nu de învinși. Romanii au scris istoria războaielor punice, și nu cartaginezii; creștinii au înregistrat triumful creștinismului asupra păgânismului, și nu păgânii; spanioliiauspus povestea cuceririi statelor Mexic și Peru, și nu aztecii sau incașii (Commager, 1966). Asupra acestor aspecte nu este cazul să se insiste mai mult. Un fenomen nou ar fi necesar să fie înregistrat. Este ceea ce aș numi „democratizarea istoriei”. În lumea contemporană
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
economice favorabile a dus la dezvoltarea orașelor, acumularea bogățiilor, apariția unor clase sociale privilegiate, dezvoltarea statului. Apariția unui mare conducător politic înzestrat cu multă energie a dus la centralizare politică, la dezvoltare militară. Ambițiile personale ale acestuia au condus la cuceriri succesive și la transformarea statului în imperiu. Urmașii au lărgit cuceririle inițiale. Rivalitățile dintre diferitele familii, generate de faptul că ultimul împărat a murit fără urmași, au dus la lupte interne ascuțite. Acestea au slăbit imperiul, fapt care l-a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
clase sociale privilegiate, dezvoltarea statului. Apariția unui mare conducător politic înzestrat cu multă energie a dus la centralizare politică, la dezvoltare militară. Ambițiile personale ale acestuia au condus la cuceriri succesive și la transformarea statului în imperiu. Urmașii au lărgit cuceririle inițiale. Rivalitățile dintre diferitele familii, generate de faptul că ultimul împărat a murit fără urmași, au dus la lupte interne ascuțite. Acestea au slăbit imperiul, fapt care l-a făcut să cadă în fața atacului unor populații migratoare războinice. Fiecare moment
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de locuire și credințele religioase. De exemplu, În ceea ce privește credințele, putem observa că la nivelul vieții cotidiene deosebirile religioase nu conduc neapărat la opoziții violente: există credințe comune În religii diferite, rezultate, probabil, din pseudoconversiunile impuse cu forța ca urmare a cuceririlor militare sau politice. Studiul Europei poate fi organizat ca o cercetare de ansamblu a continentului, dar poate fi făcut și prin detașarea din acest spațiu a unor zone. Definirea și delimitarea zonelor constituie o operație dificilă care folosește punctul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu s-au desfășurat Întotdeauna pașnic; conversiunea individuală, Întemeiată pe cunoașterea ideilor și practicilor unei noi religii a fost mai curând rară, a constituit cel mai des excepția. Dimpotrivă, se cunosc de-a lungul secolelor conversiuni colective, rezultat al unor cuceriri militare sau politice, impuse prin violență de către puterea dominantă. Aceste convertiri au condus spre situații În care era vorba despre pseudoconversiuni, care au dat naștere la religii noi ce mențin formele vechilor credințe, adăugându-le la cele ale noii religii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
statului totalitar, fie ca pași strategici ai acestora. Excursul autorului prin literatura de specialitate dedicată chestiunii arată că, pe baza unei asemenea distincții, genocidul poate fi clasificat În câteva tipuri pure, weberiene: de pedepsire a unei populații, instituțional (În cazul cuceririi unui teritoriu) sau utilitar (exterminarea populațiilor băștinașe Înaintea colonizărilor). Cum se inserează cele spuse până aici În discuția despre Holocaust? În carte, după aceste considerații metodologice, Holocaustul apare, În final, definit ca un caz particular de genocid. Sunt Însă redate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Herzfeld, un alt referent În raporturile (cu antecedente istorice, dar și cu noi implicații după 1990) dintre ortodoxie și romano-catolicism În România. Ioana Bot examinează În lirica lui Mihai Eminescu procesul de mitificare (propriu tradiției patriotice românești de după 1848) a cuceririi romane a Daciei. După ce (În Scrisoarea a III-a) Eminescu pune În antiteză grandoarea romană cu decadența contemporanilor săi - ,,Voi sunteți urmașii Romei?” -, marele poet român personifică (În Memento mori) gândirea mitică autohtonă prin ,,Dunărea bătrână”, În contrast cu rațiunea romană, simbolizată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aibă un substrat de realitate sufletească și arta să fie artă” (Deslușiri, 2/1908). Publică poezie Enric Furtună, Barbu Nemțeanu ș.a., proză semnează Leon Feraru. Se includ în sumar însemnări și eseuri: V. Lateș (Omul de știință și filosoful, Intuiție. Cuceririle psihiatriei), N. D. Cocea (Spre arta viitoare, Trecutul, Prezentul, Viitorul). Se publică sau se reproduc traduceri din Goethe (Elegii romane), Schiller (Scufundătorul, Pompei și Herculanum), Oscar Wilde (Theoretikos), A. P. Cehov (Ssst!...). Seria editată la Galați are un supliment, „Lira”, apărut
PAGINI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288612_a_289941]
-
a simpatizanților chiar devine) un curent literar, și anume unul care - precizează D. Țepeneag - „se opunea radical realismului socialist”. Momentul era favorabil pentru afirmarea unor asemenea „erezii” literare, însă agitația întreținută de grupul oniric pe planul vieții publice scriitoricești în vederea cuceririi unei cât mai mari libertăți de creație și de exprimare irită suplimentar autoritățile. Riposta acestora nu întârzie. Tolerând în anumite limite apariția de producții literare onirice, oficialii resping categoric vederile formulate direct, și chiar cuvântul ce definește orientarea devine tabu
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
Kirchhoff a recunoscut că „descopeirea acestei funcții universale” reprezintă o misiune de mare importanță. Dată fiind însemnătatea ei în înțelegerea energiei, problema corpului negru și-a găsit în cele din urmă rezolvarea. În 1900, Max Planck a descoperit cuantele, o cucerire cu implicații enorme în fizica secolului XX. În memoriile hagiografice ale lui Robert von Helmholty, publicate în 1890, Kirchhoff este considerat „un exemplu perfect al unui adevărat cercetător german. Religia și scopul lui în viață erau 38 căutarea adevărului în
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
centru sacru). Aceste căi ale interpretării structurează și alte eseuri. Cel despre Ion Creangă (datat 1979-1988) reține atenția prin lectura basmelor Povestea porcului și Povestea lui Harap Alb („basm metafizic”) ca „epopei abreviate”, în care criticul identifică schema mitică a cuceririi unui „centru sacru”. Organizarea discursului critic este ingenioasă, cu o savuroasă punere în scenă a ideilor, din perspectiva carnavalescului, ca în cazul eseului Liviu Rebreanu (datat 1984). SCRIERI: Romancierul în fața oglinzii, București, 1989; Meșterul Manole. Prozatori ai lumii: Creangă, Sadoveanu
PECIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
satului românesc din vremea sa. Miniaturile lui reprezintă o operă unică, fără model anterior, realizată pentru textul Bibliei în conformitate cu propria viziune asupra diferitelor momente din istoria biblică. Activitatea sa - crede Zoe Dumitrescu- Bușulenga - „are caracterul unei sinteze care strânge laolaltă cuceririle poeziei de la începuturile ei populare și până la Anton Pann”. SCRIERI: Colindele Paștilor sau Învierea lui Cristos, în Petru Băncilă, Colindele Crăciunului și ale Paștilor, Sibiu, 1875, 47-56; Mironosițele, în D. Șt. Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
de modele în spațiul social. Fiind creativă, modernitatea este și va rămâne mereu diversă, adică multiplă. În spațiu, ca invenție a Occidentului european, modernitatea a asigurat supremația peste timp a acestuia, fie și măcar în ipostaza de referință comparativă. Dincolo de cuceriri sau ocupări, sfere de anexare sau doar de influențare, zonele geografice exterioare sau periferice Occidentului european au fost mereu variabile, astfel că numai cu destulă aproximare putem stabili frontiere, iar cu și mai puțină precizie putem identifica granițe demarcatoare. Intrările
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
consacrării din timpul și de după secolul al XIX-lea. Este perioada în care au fost lansați unii termeni sau simbolurile sau ideile care vor străbate peste timp, revărsându-se în constelațiile de consacrare a modernității. Rațiunea, raționalitatea, raționalizarea și știința, cucerirea și stăpânirea naturii, omul și natura umană, progresul, evoluția și revoluția, industria și spiritul creator, tradiția, secularismul și eliberarea de tradiție, individualitatea și individualismul, educația și autonomia personală, relativismul cultural și decentrarea europeană sunt numai câțiva dintre termenii care vor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Ca și Durkheim, Weber propune o serie de opoziții binare pentru a clarifica tipuri de capitalism și tipuri de simboluri culturale. De exemplu, Weber distinge între „capitalismul aventurier” și „capitalismul burghez rațional, pașnic”. Primul s-ar baza pe violență și cucerire, precum în epoca de constituire a imperiilor coloniale, pe când al doilea s-ar baza pe acțiunea rațională și pe mijloacele pașnice de exploatare a muncii. „Capitalismul rațional” ar fi rezultat din acțiunea valorilor corespunzătoare vocației asociate cu ascetismul protestant. Atunci când
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
implicită devine problematică și chestionată, solicită permanent reflecția pentru fundamentarea unui curs al acțiunii. Solicitând tot mai mult reflecțiile individuale, modernitatea a devenit astfel tot mai reflexivă. Să considerăm și cum se referă cei doi autori la ideea iluministă a „cuceririi și stăpânirii naturii pentru a o pune în slujba umanității”. În virtutea aplicării acestei idei, științele naturii și cele tehnice s-au dezvoltat rapid și au adus o mulțime de beneficii, toate circumscrise societății industriale. Totuși, acestea au avut și alte
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
copie după versiunea lui Simion Dascălul a cronicii lui Grigore Ureche. Manuscrisul, care conține o serie de adăugiri atribuite lui M., atestă un copist conștiincios, un cărturar cu bogate cunoștințe istorice, folosite cu discernământ. Interpolările sale aduc informații importante: menționarea cuceririi Daciei de către Traian (probabil pentru prima oară într-un text românesc), relatarea domniei lui Iuga Vodă, o prețioasă completare privind organizarea Bisericii și a boieriilor moldovene, trei episoade referitoare la domnia lui Ștefan cel Mare ș.a. M. a intervenit și
MISAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288179_a_289508]