2,852 matches
-
zilele sunt la un fel, decât așa cum îngăduia orice alte forme opace ale vieței. Mai avea Mini și plăcuta destoinicie să se știe bucura de darurile veacului în care trăia. Prețuia acea trecere de ani înapoia existenței ei și munca cugetului omenesc care îi procurau putința să trăiască acum, când atâtea progrese stau la îndemîna fiecăruia și când presimțim pe toate cele care sunt în mers. In aparatul ei multiplu do simțire, existau pesemne urme de recunoștință pentru truda celor care
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
izbăvi încă. 11. Voi înșivă ne veți ajuta cu rugăciunile voastre, pentru ca binefacerea făcută nouă prin rugăciunile multora să fie pentru mulți un prilej de mulțumiri lui Dumnezeu pentru noi. 12. Lauda noastră este mărturia, pe care ne-o dă cugetul nostru că ne-am purtat în lume, și mai ales față de voi, cu o sfințenie și curăție de inimă date de Dumnezeu, bizuindu-ne nu pe o înțelepciune lumească, ci pe harul lui Dumnezeu. 13. Nu vă scriem altceva decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
am căpătat-o, noi nu cădem de oboseală. 2. Ca unii, care am lepădat meșteșugirile rușinoase și ascunse, nu umblăm cu vicleșug și nu stricăm Cuvîntul lui Dumnezeu. Ci, prin arătarea adevărului, ne facem vrednici să fim primiți de orice cuget omenesc, înaintea lui Dumnezeu. 3. Și dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce sunt pe calea pierzării, 4. a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
răul pe care-l va fi făcut cînd trăia în trup. 11. Ca unii care cunoaștem deci frica de Domnul, pe oameni căutăm să-i încredințăm; dar Dumnezeu ne cunoaște bine, și nădăjduiesc că și voi ne cunoașteți bine în cugetele voastre. 12. Cu aceasta, nu ne lăudăm singuri iarăși înaintea voastră, ci vă dăm un temei de laudă cu privire la noi, ca să aveți cu ce răspunde acelora care se laudă cu ce este în înfățișare și nu cu ce este în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
față, pentru ca atunci cînd voi fi de față, să nu mă port cu asprime, potrivit cu puterea pe care mi-a dat-o Domnul pentru zidire, iar nu pentru dărîmare. 11. Încolo, fraților, fiți sănătoși, desăvîrșiți-vă, îmbărbătați-vă, fiți cu un cuget, trăiți în pace, și Dumnezeul dragostei și al păcii va fi cu voi. 12. Spuneți-vă unii altora sănătate, cu o sărutare sfîntă. 13. Toți sfinții vă trimit sănătate. 14. Harul Domnului Isus Hristos, și dragostea lui Dumnezeu, și împărtășirea Sfîntului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
în verdele iubirii, cobor din mine și te prind în patimi dulci, iscoditoare, nemărginit să-mi fii în alinare. Pustietate adăpostesc M-am așezat pe divanul unei stări de confuzie; înăuntru simptome de recluzie. Am tot sperat să-mi adun cugetul aproape, să-l țin aliniat pustiului sorbit cu sete în melodia plânsului de ciute și-n dorul de cuvinte brute cu zâmbet jind, pe buzele răsfrânte. Noaptea și-ascunde fața în pământ și roua îmi adoarme pe mormânt. Sălaș de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
noi, și un singur domn: Isus Hristos, prin care sunt toate lucrurile și prin El și noi. 7. Dar nu toți au cunoștința aceasta. Ci unii, fiind obișnuiți pînă acum cu idolul, mănîncă un lucru ca fiind jertfit unui idol; și cugetul lor, care este slab, este întinat. 8. Dar nu carnea ne face pe noi plăcuți lui Dumnezeu: nu cîștigăm nimic dacă mîncăm din ea, și nu pierdem nimic dacă nu mîncăm. 9. Luați seama, însă, ca nu cumva această slobozenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
9. Luați seama, însă, ca nu cumva această slobozenie a voastră să ajungă o piatră de poticnire pentru cei slabi. 10. Căci dacă te vede cineva pe tine care ai cunoștință, că șezi la masă într-un templu de idoli, cugetul lui, care este slab, nu-l va împinge pe el să mănînce din lucrurile jertfite idolilor? 11. Și astfel, el, care este slab, va pieri din pricina acestei cunoștințe a ta: el, fratele, pentru care a murit Hristos! 12. Dacă păcătuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
va împinge pe el să mănînce din lucrurile jertfite idolilor? 11. Și astfel, el, care este slab, va pieri din pricina acestei cunoștințe a ta: el, fratele, pentru care a murit Hristos! 12. Dacă păcătuiți astfel împotriva fraților, și le răniți cugetul lor slab, păcătuiți împotriva lui Hristos. 13. De aceea, dacă o mîncare face pe fratele meu să păcătuiască, nu voi mînca niciodată carne, ca să nu fac pe fratele meu să păcătuiască. $9 1. Nu sunt eu slobod? Nu sunt eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
sunt de folos. Toate lucrurile sunt îngăduite, dar nu toate zidesc. 24. Nimeni să nu-și caute folosul lui, ci fiecare să caute folosul altuia. 25. Să mîncați din tot ce se vinde pe piață, fără să cercetați ceva din pricina cugetului. 26. Căci "al Domnului este pămîntul și tot ce cuprinde el." 27. Dacă vă poftește un necredincios la o masă, și voiți să vă duceți, să mîncați din tot ce vă pune înainte, fără să cercetați ceva din pricina cugetului. 28
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
din pricina cugetului. 26. Căci "al Domnului este pămîntul și tot ce cuprinde el." 27. Dacă vă poftește un necredincios la o masă, și voiți să vă duceți, să mîncați din tot ce vă pune înainte, fără să cercetați ceva din pricina cugetului. 28. Dar dacă vă spune cineva: Lucrul acesta a fost jertfit idolilor", să nu mîncați, din pricina celui ce v-a înștiințat și din pricina cugetului; căci "al Domnului este pămîntul și tot ce cuprinde el." 29. Vorbesc aici nu de cugetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
să vă duceți, să mîncați din tot ce vă pune înainte, fără să cercetați ceva din pricina cugetului. 28. Dar dacă vă spune cineva: Lucrul acesta a fost jertfit idolilor", să nu mîncați, din pricina celui ce v-a înștiințat și din pricina cugetului; căci "al Domnului este pămîntul și tot ce cuprinde el." 29. Vorbesc aici nu de cugetul vostru, ci de cugetul altuia. Căci de ce să fie judecată slobozenia mea de cugetul altuia? 30. Dacă mănînc, aducînd mulțumiri, de ce să fiu vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
cugetului. 28. Dar dacă vă spune cineva: Lucrul acesta a fost jertfit idolilor", să nu mîncați, din pricina celui ce v-a înștiințat și din pricina cugetului; căci "al Domnului este pămîntul și tot ce cuprinde el." 29. Vorbesc aici nu de cugetul vostru, ci de cugetul altuia. Căci de ce să fie judecată slobozenia mea de cugetul altuia? 30. Dacă mănînc, aducînd mulțumiri, de ce să fiu vorbit de rău pentru un lucru, pentru care mulțumesc? 31. Deci, fie că mîncați, fie că beți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
vă spune cineva: Lucrul acesta a fost jertfit idolilor", să nu mîncați, din pricina celui ce v-a înștiințat și din pricina cugetului; căci "al Domnului este pămîntul și tot ce cuprinde el." 29. Vorbesc aici nu de cugetul vostru, ci de cugetul altuia. Căci de ce să fie judecată slobozenia mea de cugetul altuia? 30. Dacă mănînc, aducînd mulțumiri, de ce să fiu vorbit de rău pentru un lucru, pentru care mulțumesc? 31. Deci, fie că mîncați, fie că beți, fie că faceți altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
nu mîncați, din pricina celui ce v-a înștiințat și din pricina cugetului; căci "al Domnului este pămîntul și tot ce cuprinde el." 29. Vorbesc aici nu de cugetul vostru, ci de cugetul altuia. Căci de ce să fie judecată slobozenia mea de cugetul altuia? 30. Dacă mănînc, aducînd mulțumiri, de ce să fiu vorbit de rău pentru un lucru, pentru care mulțumesc? 31. Deci, fie că mîncați, fie că beți, fie că faceți altceva: să faceți totul pentru slava lui Dumnezeu. 32. Să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
atât de stăruitor ni-l recomandase Popescu: strecurată prin geam, o rază de soare îl mustră pe erou, declanșîndu-i în conștiință un proces. Scîrțîitul penițelor, bîzîiala unei muște ce se muta pe bancă au devenit dramatice. Sîcîitoare, o întrebare sfredeli cugetul micului delincvent: „Oare e corect ce fac?” Și, ca într-un final de simfonie în care pîrîitul tubelor și zbierătul trompetelor se dezlănțuie triumfător, în personaj are loc o transformare. Roșu și transpirat, e se scoală trepidînd în picioare ca să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Mi-am dat seama că sînt urmașul unei asemenea spițe în clipa în care am mîncat, cu ceapă, un bulz de mămăligă îmbrînzită ș-am băut apă din cofă, scoasă proaspăt din fîntînă. Pentru măruntaiele mele, ca să funcționeze, și pentru cugetul meu, ca să judece, a fost exact ce trebuia. Cine știe cît vifor de generații s-or fi hrănit cu brînză, cu ceapă și cu hrișcă. Îmi place primăvara să mă las cu coasta pe pămînt. Nici răveneala lutului, nici adierea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
dar În nici un caz la examenul de licență, că nici măcar nu m-am Înscris la el. Lume rea, domnule, ce să spun... Eu mi-am văzut cariera didactică precum un apostolat. Nu de patalamale ai nevoie atunci când vrei să luminezi cugetele oamenilor. Mi-am asumat, deci, condiția de suplinitor. Cu fruntea sus. Chiar și supus șantajelor. Când ne propunea Directorul câte o munculiță de dârvală, nu Îndrăzneam să zicem nu. Dintre profesori, eu și prietenul meu Hristu primeam cele mai multe invitații la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la merindele din cabină. Într-o traistă cu băieri lungi se Înghesuiseră o grămadă de bunătăți și stomacele noastre, hărtănite de gropile și pietroaiele drumului, Începuseră să suspine dureros după cuvenita hrană. Mai mult, gurile pline de praf ne Îndemnau cugetele către damigeana de zece litri pe care Directorul o luase ca plocon pentru ăi de la Ocol, ca să grăbească lucrurile și să nu ne țină o săptămână pentru o Încărcătură de lemn - vai de mama lui! - de plop. Hristu a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
deplină putere, nu-ți face socoteala c-o să-mi umpli burta cu buruieni și rădăcini: băiatu’ are nevoie de fripturică În sânge ca să-ți Împrospăteze neamul!” „De când te știu nu prea te-a dus mintea”, a oftat Urmașul de la Înălțimea cugetului său Îngăduitor. „Eu zic așa: când se va Împlini luna a zecea oară, să ne strângem cu toții În locul cutare și să facem negoț unii cu alții. Să aducem, Însă, fiecare și câteva muieri și, cu bună Învoire, să le schimbăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
stomacul găurit de nemâncare și alcool. El zâmbise blând tot timpul cât i se umblase prin burtă și după aceea. Nu-l mai Încercase durerea, copleșită și alungată fiind de luminoasa fericire ce i se Înstăpânise pe suflet și pe cuget. Când izbuti să se ridice În capul oaselor pe patul de spital, se apucă să scrie lungi, dezlânate și fără Înțeles epistole către prietenul său din liceu, căruia Încerca astfel să-i mulțumească pentru ruperea zăgazului ce-l ținuse departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sus pe trepte. Dar într‐o zi de martie, în ceasul ei cumplit, Răpusă de durere, în pace‐a adormit. Of, mamă, sfântă mamă, o jale mă doboară Să‐ți fie somnul lin și țărâna ușoară Îți mulțumesc fierbinte în cuget, în simțire De dragoste de mamă, lăsată moștenire. Iași, 29 martie 1985 * DESTINUL UNEI MAME A fost odată o mamă Trăia zbuciumată dar calmă Râdea și dorea să trăiască Plângea, suferea ca să nască Muncea să‐ și achite sentința Răsplata‐i
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
noastre împietrite și care împietrite au rămas !... O, vis deșert! Sub lespezile‐aceste Se află doar ciolane și țărână. De ce să m‐ amăgesc cu o poveste Dintr‐ o credință stoarsă și bătrână? 283 Ciudată temniță, rămâi cu bine! Senin la cuget, pregătit demult, Aștept în pace marele tumult, și răzvrătirea morților din mine. (Din volumul Vis și căutare, Editura „Cartea Româneascăʺ) Ecaterina Pitiș PITIȘ Ecaterina, n. 1 dec. 1882, Brașov ‐ m. 14 ian. 1963, Brașov. Poetă. Fiica avocatului Nicolae Pitiș și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
în mijlocul demonilor care se întreceau și între flăcările mâniei și ale răutății. Cu toate că aerul alpin era plin de cântecele cucilor, sângele fierbinte care i se ridicase la tâmple în timpul retragerii din Azuchi încă nu se calmase. În timp ce urca Muntele Hiei, cugetul lui Mitsuhide nu era împăcat nici un moment. Cât de pustiit arăta totul, în contrast cu prosperitatea de altă dată. Urmând râul Gongen spre Pagoda de la Răsărit, grupul nu văzu nici un semn de viață omenească. Numai cântecele păsărilor nu se schimbaseră. Încă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Mai mult, conform unor călători, din regiunea Castelului Azuchi se înălțaseră, în ultimele două zile, flăcări și fum negru, iar cineva raportă că Seniorul Hideyoshi își condusese o parte a armatei spre Nagahama. A doua zi, Katsuie nu era cu cugetul mai împăcat decât înainte. Încă îi era greu să se decidă ce avea de făcut în continuare. Era copleșit de rușine. Își adusese armata atâta drum tocmai din miazănoapte și nu suporta să stea pe margine, în timp ce Hideyoshi se avânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]