KorAP: Find »[drukola/base=dăunător & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...158 >

3,949 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

generația I, la culturile de fasole și castraveți, care pot fi compromise. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică un complex de măsuri agrofitotehnice, fizice, biologice, chimice și anume: - asolament de 3 - 4 ani pentru prevenirea apariției în masă a dăunătorilor polifagi; - amplasarea culturilor noi la distanță de culturile leguminoase, ce sunt gazde pentru dăunătorii oligofagi; - folosirea de sămânță sănătoasă, neinfestată, provenită din culturi în care nu s-a constatat atac de dăunători; - tratarea semințelor înainte de semănat împotriva dăunătorilor din sol

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
prevenire și combatere. Se aplică un complex de măsuri agrofitotehnice, fizice, biologice, chimice și anume: - asolament de 3 - 4 ani pentru prevenirea apariției în masă a dăunătorilor polifagi; - amplasarea culturilor noi la distanță de culturile leguminoase, ce sunt gazde pentru dăunătorii oligofagi; - folosirea de sămânță sănătoasă, neinfestată, provenită din culturi în care nu s-a constatat atac de dăunători; - tratarea semințelor înainte de semănat împotriva dăunătorilor din sol cu unul din produsele: Carbodan 35 ST, Diafuran 35 ST, Furadan 35 ST, în

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
4 ani pentru prevenirea apariției în masă a dăunătorilor polifagi; - amplasarea culturilor noi la distanță de culturile leguminoase, ce sunt gazde pentru dăunătorii oligofagi; - folosirea de sămânță sănătoasă, neinfestată, provenită din culturi în care nu s-a constatat atac de dăunători; - tratarea semințelor înainte de semănat împotriva dăunătorilor din sol cu unul din produsele: Carbodan 35 ST, Diafuran 35 ST, Furadan 35 ST, în doză de 28 l/t sau cu produsul Cruiser 35 ST în doză de 6 kg/t; - tratarea

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
masă a dăunătorilor polifagi; - amplasarea culturilor noi la distanță de culturile leguminoase, ce sunt gazde pentru dăunătorii oligofagi; - folosirea de sămânță sănătoasă, neinfestată, provenită din culturi în care nu s-a constatat atac de dăunători; - tratarea semințelor înainte de semănat împotriva dăunătorilor din sol cu unul din produsele: Carbodan 35 ST, Diafuran 35 ST, Furadan 35 ST, în doză de 28 l/t sau cu produsul Cruiser 35 ST în doză de 6 kg/t; - tratarea solului, la o săptămână de la semănat

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
sol cu unul din produsele: Carbodan 35 ST, Diafuran 35 ST, Furadan 35 ST, în doză de 28 l/t sau cu produsul Cruiser 35 ST în doză de 6 kg/t; - tratarea solului, la o săptămână de la semănat, împotriva dăunătorului Deliaplatura Meig. cu unul din produsele: Marshal 25 CE - 1,0 l/ha, Diazol 60 CE - 2,0 l/ha. Se consideră că tratamentele efectuate pentru combaterea coropișnițelor cu Sintogrill 5 G sau Gryllosin 5 G au un rol important

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
tratamentele efectuate pentru combaterea coropișnițelor cu Sintogrill 5 G sau Gryllosin 5 G au un rol important și în reducerea populațiilor de Delia platura Meig.; - executarea arăturii după recoltare pentru îngroparea resturilor vegetale, în care se găsesc diferite stadii ale dăunătorului; - favorizarea activității speciilor entomofage: paraziți și prădători; - aplicarea de tratamente chimice la apariția în masă a adulților din fiecare generație, înainte de depunerea ouălor, cu produse organofosforice. Răspândire. Este originară din zonele tropicale ale America, de unde s-a răspândit în toate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
temperaturii, o parte din musculițe se reîntorc în sere (reinfestând culturile), iar cele care rămân în câmp sunt distruse de temperaturile scăzute (sub 00 C, timp de 3 - 4 zile sunt distruse toate stadiile). În sere și solarii, populația acestui dăunător (larve) sunt parazitate de specia Encarsia formosa Curt., care în mod natural, produce o mortalitate de până la 60 - 70 %. În câmp, populația de Trialeurodes vaporariorum Westw. este influențată de o serie de prădătorii și anume Crysopa lineata L., Crysopa rufilabris

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
formosa Curt., care în mod natural, produce o mortalitate de până la 60 - 70 %. În câmp, populația de Trialeurodes vaporariorum Westw. este influențată de o serie de prădătorii și anume Crysopa lineata L., Crysopa rufilabris Bern., care au rol în reducerea dăunătorului. Ciupercile Aschersonia aleyrodes și Poecilomyces farinosus, în condiții de umiditate ridicată, contribuie la reducerea numărului de larve. Tripsul plantelor de seră Heliothrips haemorrhoidalis Bche., ordinul Thysanoptera, familia Thripidae Sin: Heliothrips adonidum Hal.; Heliothrips rufiventris; Helipthrips semiaureus Gir.; Thrips haemorrhoidalis Bche

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de culoare albă și apoi galbenă. Antenele sunt cenușii. Biologie. Se dezvoltă în tot cursul anului, prezentând în condiții de seră 9 - 12 generații. Durata dezvoltării unei generații este de 20 - 24 de zile. De subliniat este faptul că acest dăunător se înmulțește pe cale partenogenetică ovipară. Ouăle sunt depuse cu ajutorul ovipozitorului, pe partea inferioară a frunzelor diferitelor plante, în interiorul țesuturilor, fiind acoperite cu excremente. Incubația durează 5 - 8 zile, iar larvele care apar, se hrănesc pe partea inferioară a frunzelor. Larvele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
diapauză estivală. Tripsul plantelor de seră este parazitat de speciile: Dasyscapus parvipennis Gab. și Megaphragma mymaripennis Timb. Dintre prădători sunt citate speciile: Frankliniothrips tenuicornis, Frankliniothrips vespiformis, Frankliniothrips myrmicaeformis și Chrysopa carnea Steph. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce produce pagube în sere, solarii, răsadnițe și apartamente. În România a fost semnalat în sere pe culturi legumicole (tomate, pătlăgele vinete, ardei, castraveți, dovlecei etc.), plante citrice (lămâi, portocal), plante floricole (Azalea, Begonia, Cineraria, Asparagus, Cyclamen, Chrysanthemus, Freesia

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Perg. Răspândire. Este originar din America de Nord. Se întâlnește în California, Arizona, precum și în Europa și Noua Zeelandă etc. În țara noastră a fost semnalat de Vasiliu Oromulu Liliana în anul 1993, în culturile de legume și flori din sere. Este un dăunător de carantină. Descriere. Femela are 0,9 - 1,9 mm lungime, de culoare variabilă, de la brun-închis, iarna până la galben-deschis, în timpul verii. Aripile sunt fumurii, păroase, cu nervura principală prevăzută cu peri. Antenele sunt formate din 8 articole. În repaus, aripile

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
este de 4 : 1. Durata unei generații este, în medie, de 15 zile la temperaturi de 26 - 270 C și de 40 de zile la temperaturi de 15 - 160 C. Temperaturile scăzute constituie principalul factor de limitare a populației acestui dăunător. Astfel, adulții și ouăle sunt sensibile la temperaturi scăzute. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag ce atacă peste 500 specii de plante din 50 familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
26 - 270 C și de 40 de zile la temperaturi de 15 - 160 C. Temperaturile scăzute constituie principalul factor de limitare a populației acestui dăunător. Astfel, adulții și ouăle sunt sensibile la temperaturi scăzute. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag ce atacă peste 500 specii de plante din 50 familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe, dalii

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
cu climat temperat este frecvent în culturile din spații protejate. În România a fost semnalat în culturile de tomate și ardei din serele PopeștiLeordeni (județul Ilfov) și Bărcănești (județul Prahova) de către Iacob N. și Mihăilescu S. în anul 1976. Ulterior, dăunătorul a fost semnalat și în culturile de câmp din multe localități din sudul țării. Descriere. Femela are corpul oval, de 1,65 mm lungime și 0,5 mm lățime, de culoare alb-gălbuie (fig. 55 a). Masculul are corpul subțire, îngroșat

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
unei generații este de 8 - 10 zile. Temperatura optimă de dezvoltare este de 26 - 280 C, umiditatea relativă a aerului de 60 - 80 % și o luminozitate de 3 - 4 mii de lucși. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante, ce aparțin la familii diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
et White, Heterodera incognita Sand. Răspândire. Este răspândit în majoritatea regiunilor globului. În zonele calde se întâlnește în câmp, iar în cele temperate numai în sere, fiind o specie pretențioasă la căldură. Este considerat ca unul din cei mai periculoși dăunători ai culturilor legumicole din țara noastră din sere, rar la cele din solarii și accidental în câmp. Descriere. Prezintă un dimorfism sexual accentuat. Masculul are corpul cilindric, viermiform, de 1,2 - 2,0 mm lungime, acoperit cu o cuticulă inelată

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
în sol. În condiții de seră, nematodul galicol poate avea 4 - 8 generații pe an, uneori și mai multe. Durata unei generații variază în limite foarte mari, între 25 - 90 de zile, în funcție de temperatură, umiditatea solului, hrană etc. În sere, dăunătorul evoluează în condiții optime la temperaturi de 20 - 270 C și umiditate relativă de 50 - 90 %, condiții în care durata unei generații este de 45 - 50 de zile. În condiții normale de dezvoltare, numărul de femele este mai mare decât

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de 3 ori. Răspândirea nematodului se poate face prin diferite căi: cu materialul săditor, ghivece de flori, cu pământul infestat, prin încălțămintea celor care lucrează în sere, prin apa de irigații etc. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător extrem de polifag. După unii autori, atacă peste 1300 specii (1500 specii, Roman Tr., 2003), ce aparțin la peste 40 familii botanice. În țara noastră, nematodul produce pagube numai în sere, îndeosebi la tomate și pătlăgele vinete, mai puțin la castraveți

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
hrănesc cu conținutul celulelor, determinând hipertrofierea acestora iar nucleii se divid. Rezultă celule gigantice, polinucleate, care influențează negativ circulația normală a sevei. Nematodul rădăcinilor este mai sensibil la umiditate decât la temperatură. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 350 specii de plantă gazdă, ce aparțin la 43 familii botanice. Preferă culturile de morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină. De asemenea, atacă sfecla, cartoful, mazărea, lucerna, trifoiul, salata, tomatele, varza, căpșunul etc. Nu sunt atacate cerealele și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
atacul nematodului. - Controlul fitosanitar al culturilor, eliminarea plantelor infestate și distrugerea lor. - Prașile repetate pentru înlăturarea umbeliferelor din flora spontană. - Tratarea solului cu produse nematocide ce au fost menționate la nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne incognita Chitw. CAPITOLUL 8 PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI CIUPERCILOR DIN GENUL PLEUROTUS 8.1. Importanța economică a ciupercilor Pleurotus spp. Ciupercile Pleurotus spp. prezintă o importanță economic deosebită deoarece partea comestibilă, carpoforii, se realizează din material cu valoare energetic scăzută. Din 150 kg rumeguș de foioase, paie

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
și în curs de dezvoltare. Se aplică tehnologii simple și la îndemână, atât în mediul rural, cât și cel urban. 5. Un alt avantaj al culturii ciupercilor Pleurotus spp. este și acela că sunt mai puțin atacate de boli și dăunători, în comparație cu ciupercile Champignon. 6. Ciupercile Pleurotus spp.pot fi utilizate în industria conservelor (ca adjuvanți în diferite făinuri, grișuri), devenind un material auxiliary pentru producerea de mezeluri, pateuri și sosuri. De asemenea, ciupercile pot fi utilizare la prepararea de creme

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
avantajul că în momentul folosirii pot să resoarbă apa fără însă a prezenta mirosul characteristic al ciupercilor deshidratate sau vechi. 10. Prezintă interes și pentru medicină pentru prepararea diferitelor băuturi, suplimente nutritive și pentru extragerea unor arome. 8.2. Principalii dăunători ai culturilor de Pleurotus spp. Se cunosc numeroase specii de organism animale dăunătoare în culturile de ciuperci, de la înființare și până la recoltare. S-a stabilit că speciile de dăunători ai ciupercilor aparțin la diferite unități sistematice de nevertebrate și vertebrate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
băuturi, suplimente nutritive și pentru extragerea unor arome. 8.2. Principalii dăunători ai culturilor de Pleurotus spp. Se cunosc numeroase specii de organism animale dăunătoare în culturile de ciuperci, de la înființare și până la recoltare. S-a stabilit că speciile de dăunători ai ciupercilor aparțin la diferite unități sistematice de nevertebrate și vertebrate și anume: - Clasa Insecta, cu ordinele: Colembola și Diptera; - Încrengătura Nematoda cu ordinal Tylenchida; - Ordinul Acarina cu familia Tarsonomidae; - Ordinul Isoptera, crustacei; - Ordinul Gasteropoda - moluște Dintre cei mai importanți

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
ai ciupercilor aparțin la diferite unități sistematice de nevertebrate și vertebrate și anume: - Clasa Insecta, cu ordinele: Colembola și Diptera; - Încrengătura Nematoda cu ordinal Tylenchida; - Ordinul Acarina cu familia Tarsonomidae; - Ordinul Isoptera, crustacei; - Ordinul Gasteropoda - moluște Dintre cei mai importanți dăunători ai culturilor de ciuperci Pleurotus spp. sunt: Răspândire. Insecta este răspândită pe toate continentele, de la câmpie și până la munte. În țara noastră se întâlește pretitudindeni, frecvent producând pagube la culturile de ciuperci (Ionescu, 1951). Descriere. Adultul are corpul de 1

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
o colorație roșiatică la baza piciorului ciupercilor. Adulții se adună în grupuri pe ciuperci și depun ouă (fig. 61 a, b). Acești acarieni sunt vectori ai multor virusuri (Tudor Ioana, 2001). Nematozii substratului de cultură sunt printer cei mai importanți dăunători ai culturilor de ciuperci. Apar frecvent în ciupercăriile clasice și mai rar în cele industrial. Atacul se manifestă prin distrugerea miceliului, când este în faza tânără. Cel mai răspândit este nemaodul ciupercilorDitylenchus myceliophagus. 8.3. Măsuri de prevenire și combatere

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]