8,648 matches
-
rai, situat în inima vechii Dacii, se remarcă prin aerul tămăduitor, puternic încărcat în ioni negativi, prin obiective turistice, precum: Biserica „Sfântul Nicolae”, Expoziția documentară a episcopului Iustinian Teculescu, fiu al satului, cu o bogată activitate religioasă, culturală, istorică, Cetatea Dacilor, Valea Zânelor, Planul înclinat, prin priceperea și hărnicia locuitorilor în ale păstoritului, prin consecvența cu care au păstrat vechi tradiții păstorești. În fiecare an, de Sfântul Ilie sau în preajma acestuia aici se organizează sărbătoarea numită Sântilia-Nedeia Mocănească. Cu această ocazie
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
naturii, cât și dușmanii de tot felul, fie ei oameni sau animale ale pădurii. Pentru fortificarea și încercarea puterii viitorilor păstori au fost organizate concursuri de trântă mocănească și de ridicare a bolovanului, la care au luat parte puii de daci, copii și tineri din localitate. Câștigătorilor li s-au acordat premii de către Asociația Cultural-Creștină „Iustinian Teculescu”. Participanților la sărbătoare li s-a oferit un spectacol de cântece și dansuri populare românești, susținut de formațiile artistice „Junii Voineștiului” și „Ciobănașul” din
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
mea.” „Foaie verde ș-o sipică Fugi de-aici că ești prea mică.” „Foaie verde de cucută Fugi de-aici că ești urâtă.” Sărbătoarea ne-a oferit și o adevărată paradă a costumului popular de pe tot cuprinsul românesc, de la portul dacilor de care ne-au amintit costumele tinerilor și adulților din Voinești, la o varietate de costume purtate de dansatorii formațiilor „Cununa Carpaților” și „Țara Vrancei”. În câteva ore, numai patru formații au reușit să ofere o sinteză a cântecului și
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > FLORI DE GHEAȚĂ Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Iarnă, iarnă, tu Crăiasă Mândră-n toate cele ești, Zestrea-ți albă de mireasă, Peste noi o răspândești. Din a ta-mpietrită boare Te cobori să făurești, Cu
FLORI DE GHEAȚĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377402_a_378731]
-
Stele-ngheață sus pe boltă Și ne pare, că se-opresc, Contenind eterna voltă, Din periplul lor ceresc. Rostul iernii trecătoare Prins in nopți ce-s nesfârșite Ne îndeamnă la visare, Și-nceputuri primenite. Referință Bibliografică: FLORI DE GHEAȚĂ / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2241, Anul VII, 18 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
FLORI DE GHEAȚĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377402_a_378731]
-
iernii trecătoare Prins in nopți ce-s nesfârșite Ne îndeamnă la visare, Și-nceputuri primenite. Referință Bibliografică: FLORI DE GHEAȚĂ / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2241, Anul VII, 18 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
FLORI DE GHEAȚĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377402_a_378731]
-
o criză totală. Și ce este foarte periculos este faptul că e o criză profundă, permanentizată. Ștefan Dumitrescu nu crede în apariția poporului și a limbii române. Poporul român și limba română, spune dânsul, sunt poporul dac și limba poporului dac văzute în continuitatea și evoluția lor milenară prin timp. Setea de cunoaștere, tendința conștientă și subconștientă de a pătrunde cât mai adânc în cunoașterea Fenomenului daco-românesc, în cunoașterea tainelor celor mai profunde ale acestui popor, cel mai bătrân popor european
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
punct de vedere plastic ca „Gânditorul de la Hamangia”, dar care nu au fost dezgropate. Și totuși dacă suntem cel mai bătrân popor european și unul dintre popoarele foarte inteligente și creative ale istoriei cum se explică faptul că după înfrângerea dacilor în cele două Războaie daco-romane, după autojertfa lui Decebal, poporul dac nu s-a mai regăsit pe sine decât foarte târziu ? Cum se explică faptul că poporul dac a fost prin excelență un popor ofensiv, mândru, demn, viteaz, iar poporul
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
psihologiei poporului român, căreia autorul îi acordă o mare atenție, și care ne-a făcut rău pe durata întregii istorii. Datorită acestei patologii (pentru că au avut în ei tendința, înclinația către dezbinare și nu către unire) tracii au dispărut, iar dacii nu s-au mai reunit într-un Regat, condus de un Rege, după moartea lui Decebal, sau după plecarea romanilor din Dacia în anul 271, e. n, și au trăit în sătucele lor risipite pe teritoriul fostei Dacii, de la Nistru
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
după moartea lui Decebal, sau după plecarea romanilor din Dacia în anul 271, e. n, și au trăit în sătucele lor risipite pe teritoriul fostei Dacii, de la Nistru până în sudul Boemiei, atât cât se întindea regatul lui Decebal. Și pentru că dacii nu s-au mai unit după plecare aureliană din Dacia, iar popoarele migratoare, care erau de fapt niște hoarde dezlânate ce se împingeau unele pe altele, i-au găsit atomizați, risipiți, incapabili și să se adune și să formeze o
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
-s dornic de agape * Te-a surprins bufnița albă Rătăcită printre pomi Când ti-a dăruit o salbă Meșteșugită de gnomi Intuind asemănarea Dintre bufniță și tine Râzi, și astepți sărbătoarea Să ajungi între ondine * Toamna iți va fi plăcută Dac’ la ora de visări Refuz ceaiul de cucută Pentru-n vin din desmierdări Virgil Ciucă New York 6 noembrie 2016 Referință Bibliografică: Ți-i toamnă / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2200, Anul VII, 08 ianuarie 2017. Drepturi de
ŢI-I TOAMNĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377503_a_378832]
-
stradă așteptau cu mare dor. Mare le era plăcerea să mănânce coca caldă, Și cum scotea pâine Țucu, ei să stea și să o vadă. Vingărzan, Hebean, Petre Bogățan și cu Bulac, Cel dintâi, cu mintea ageră, un pui de dac, S-au gândit ei puțintel, că bine ar merge un șoșoi, Lângă pâinea din cuptor, cu mujdei de usturoi. Citește mai mult La Țucu la brutărie, toată lumea știe,De două ori pe săptămână ardea cuptorul,Făcea pâine multă, de duceam
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
stradă așteptau cu mare dor.Mare le era plăcerea să mănânce coca caldă,Și cum scotea pâine Țucu, ei să stea și să o vadă.Vingărzan, Hebean, Petre Bogățan și cu Bulac,Cel dintâi, cu mintea ageră, un pui de dac,S-au gândit ei puțintel, că bine ar merge un șoșoi,Lângă pâinea din cuptor, cu mujdei de usturoi.... XXII. LUCA POȘTAȘUL DE LA VINȚU DE JOS, de Dan Ioan Groza, publicat în Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016. Pe la
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
nege/ nu fac nici doi bani, că n-au nici o lege. Viitorul însă se va răzbuna / si pe acești nepricepuți, /de mult vestejiți; / toți îi vor uita / și îndepărta./ Reciproca vieții!” Hotărârea-i pare de nezdruncinat, iar poezia intitulată simplu: Dac reprezintă o adevărată pagină de istorie a poporului român, a rădăcinilor acestui popor, menită să ducă mai departe, pentru cei care vor urma, sorgintea acestuia. Acum, când sus-pușii acestei națiuni par a dori contrariul prin scoaterea Istoriei ori reducerea orelor
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
menită să ducă mai departe, pentru cei care vor urma, sorgintea acestuia. Acum, când sus-pușii acestei națiuni par a dori contrariul prin scoaterea Istoriei ori reducerea orelor de studiu în școli! Edificatoare în acest sens sunt versurile ce urmează: „Sunt dac de dac,/ dintre cei liberi,/ n-am cunoscut colonizarea,/ n-am avut treabă cu Traian...” și „prin mine,/ ca și prin tine,/ române, / curge sânge de dac,/ care ne păstrăm obiceiurile,/chiar și zâmbetul lui Zamolxis-zeu,/ în fața morții, / tot dacic
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
ducă mai departe, pentru cei care vor urma, sorgintea acestuia. Acum, când sus-pușii acestei națiuni par a dori contrariul prin scoaterea Istoriei ori reducerea orelor de studiu în școli! Edificatoare în acest sens sunt versurile ce urmează: „Sunt dac de dac,/ dintre cei liberi,/ n-am cunoscut colonizarea,/ n-am avut treabă cu Traian...” și „prin mine,/ ca și prin tine,/ române, / curge sânge de dac,/ care ne păstrăm obiceiurile,/chiar și zâmbetul lui Zamolxis-zeu,/ în fața morții, / tot dacic este./ L-
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
de studiu în școli! Edificatoare în acest sens sunt versurile ce urmează: „Sunt dac de dac,/ dintre cei liberi,/ n-am cunoscut colonizarea,/ n-am avut treabă cu Traian...” și „prin mine,/ ca și prin tine,/ române, / curge sânge de dac,/ care ne păstrăm obiceiurile,/chiar și zâmbetul lui Zamolxis-zeu,/ în fața morții, / tot dacic este./ L-am păstrat,/ iar neamul meu,/ de aceea,/ nu se lamentează,/ nu se înspăimântă/ de moarte,/ dovadă ne sunt voievozii, brâncovenii,/ și eroii cu care am
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
poetic cât și publicistic. Nici nu este de mirare, dacă avem în vedere admirația aceluiași autor, transparent și constant exprimată, față de țară și de neam, față de trecutul istoric al acestuia: „prin mine,/ ca și prin tine,/ române,/ curge sânge de dac,/ care ne păstrăm datinile și obiceiurile,/ chiar și zâmbetul lui Zalmoxis-zeu,/ în fața morții,/ tot dacic este./ L-am păstrat,/ iar neamul meu,/ de aceea,/ nu se lamentează,/ nu se înspăimântă/ de moarte,/ dovadă ne sunt voievozii,/ brâncovenii,/ și eroii cu
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
chiar și zâmbetul lui Zalmoxis-zeu,/ în fața morții,/ tot dacic este./ L-am păstrat,/ iar neamul meu,/ de aceea,/ nu se lamentează,/ nu se înspăimântă/ de moarte,/ dovadă ne sunt voievozii,/ brâncovenii,/ și eroii cu care am putea/ popula/ întreaga planetă.” („Dac”). Iar aici, se cuvine să spun că domnul Ion N. Oprea poartă respectul cuvenit tuturor oamenilor de valoare pe care i-a cunoscut (inclusiv profesori ai domniei sale) ori despre care a studiat sau pe care i-a descoperit prin cercetarea
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ochii să-i deschizi, române! Zilele ți's numărate Fură fratele pe frate Jaf în urma ta rămâne. Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și coli albe fără vers Harta dacilor ciuntită Prutul curge'n alt hotar Tisa'i plină de amar țara'i frântă și rănită ... Ridicată'n zeci de veacuri Peste ce-a dat Dumnezeu, Ce-ai făcut avutul tău? Țara azi îi fără haturi. Ceasul cu cadranul șters
OCHII SĂ-I DESCHIZI, ROMÂNE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378635_a_379964]
-
i frântă și rănită ... Ridicată'n zeci de veacuri Peste ce-a dat Dumnezeu, Ce-ai făcut avutul tău? Țara azi îi fără haturi. Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și coli albe fără vers Harta dacilor ciuntită Prutul curge'n alt hotar Tisa'i plină de amar țara'i frântă și rănită ... Ei s-au stins hrănindu'ți glia Prinos sânge, oseminte Ai uitat și de morminte Cui lăsat'ai România? Ceasul cu cadranul șters buzele
OCHII SĂ-I DESCHIZI, ROMÂNE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378635_a_379964]
-
țara'i frântă și rănită ... Ei s-au stins hrănindu'ți glia Prinos sânge, oseminte Ai uitat și de morminte Cui lăsat'ai România? Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și coli albe fără vers Harta dacilor ciuntită Prutul curge'n alt hotar Tisa'i plină de amar țara'i frântă și rănită ... Te întreb ultima oară, Nenăscutule din Lași: Moștenirea cui o lași, Cetățene fără țară? *** Referință Bibliografică: Ochii să-i deschizi, române! Ovidiu Oana Pârâu
OCHII SĂ-I DESCHIZI, ROMÂNE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378635_a_379964]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > EXISTĂ VIAȚĂ ȘI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ( vezi și partea întâi ! ) DE CE DACII PLÂNGEAU LA NAȘTERI ȘI RÂDEAU LA ÎNMORMÂNTĂRI ? (Răspunsul autorului : pentru că știau - Dumnezeu mai știe de unde ! - că întruparea însemna încarcerarea spiritului într-un nou trup material, iar moartea ELIBERAREA SPIRITULUI către CREATOR). CITAT : „ Ion Horațiu Crișan prezenta în volumul *Spiritualitatea geto-dacilor
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
Dumnezeu darul acesta de la noi. Dar eu îi înțeleg; călugării din România sunt așa dezordonați și neputincioși în a se supune unei ordini și rânduieli, pentru că așa sunt românii. Poporul român este împrăștiat din fire, iată nu mai avem nici dacul, nici creștinul de altădată; acum se căsătoresc negru cu alb, ortodoxul cu protestantul, catolicul cu africanul, țiganul cu românul, încât firea, la un moment dat, structura psihologică, se schimbă. Tot acest amalgam de națiuni dă naștere acestor răutăți și acestor
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
pal, cam pe la un metru optzeci, doi metri înălțime. Pe partea dreaptă, era un simbol care reprezenta un urs și apoi, la jumătate de metru puțin mai jos, și înapoi, era o formă care amintea de steagul de luptă al dacilor, „Lupul”. Semnele erau ca un basorelief pus pe perete și cu capetele așezate în spre tunelul pe care venise. În partea cealaltă aceleași semne, însă îndreptate în sens opus dar cu diferența că între cele două mai era reprezentată o
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]