2,277 matches
-
final, când, după căutări chinuitoare, ghicitorul eludează răspunsul la orice întrebare. Puterea sa magică, divinația, se explică atât prin numele de Vasile, asociat unor elemente vechi, precreștine, manifestări legate de momentul crucial al venirii noului an: colindatul, Plugușorul, Vasilca, vergelul - datină legată de profețirea norocului și cunoașterea ursiților - călindariul, diferite vrăjitorii, farmece și descântece care au contribuit la creșterea faimei numelui 95. Sfatul ghicitorului de a se feri de două fete dintre care una alunecă pe gheață și cade, se leagă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
etimologică a lui Eliade din Istoria credințelor și a ideilor religioase, faptul că sărbătoarea Sânzienelor care își revendică etimologia de la latinescul Sanctae Dianae, a împrumutat numele sărbătorii creștine a Sfântului Ioan Botezătorul (Sanctus Dies Iohannis) cu care se suprapun aceste datini străvechi. Matei Călinescu care respinge derivarea etimologică a lexemului Sânziene din Sanctus Johannes, utilizează mitologia solstițială, stabilind corespondențe la nivelul etimologiei numelor, în Noaptea de Sânziene (din perspectiva mitologiei solstițiului, Sabinei Fânaru interpretează numele patronilor grădinilor de vară - Iancu și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Paralela 45, Pitești, 1999. Necula, Constantin, "Predica la Duminica a XXXI-a dupa Rusalii", în Iubesc, Doamne, ajută neiubirii mele!, lucrare disponibilă la adresa http://www.crestinortodox.ro/ carti-ortodoxe/iubesc-doamne-ajuta-neiubirii-mele/predica-duminica-xxxi-dupa-rusalii-80692.html, accesat la data de 20.09.2015. Niculiță-Voronca, Elena, Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, vol. I, II, Editura Saeculum I.O., București, 1998. Niculiță-Voronca, Elena, Studii în folclor, vol. I, Tipografia G.A.Lazareanu, Bucureșci, 1908. Negoițescu, Ion, Istoria literaturii române, Editura Minerva, București
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
194.). 162 Ștefan Borbely, op. cit., p. 142. 163 Matei Călinescu, op. cit., p. 124. 164 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 171. 165 Marcel Olinescu, op. cit., p. 268; Ion Ghinoiu, Comoara satelor. Calendar popular, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 153. 166 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, vol. II, Editura Saeculum I.O., București, 1998, p. 160; Tudor Pamfile, Mitologie românească, Editura Allfa, București, 1997, p. 454. 167 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., p. 427: focul se face "laur
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, pp. 45, 47, 56, 72, 224, 348-449 etc. 218 Acest teoforic frazeologic, format din Jo- (Jahve) și hanan (a avea milă, a face favoare), a fost analizat în legătură cu sărbătoarea Sf. Ion, 24 iunie, suprapusă unor datini vechi, păgâne, Sânzienele (Christian Ionescu, op. cit., pp. 174-177, 257-258). Eliade însuși, în Istoria credințelor și ideilor religioase, III, De la Mahomed la epoca Reformelor, Editura Științifică, București, 1991, își baza ipoteza etimologică pe cultul Dianei, Sânzienele împrumutând numele lor importantei sărbători
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
franceză Gradul didactic: definitivat Vechimea în învățământ:8 ani ,din care în unitatea noastră.2 ani Poziția pe post: detașata Funcția:profesor de limbă și literatura română Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: · publicații în specialitate (cărți) - ″Datini și obiceiuri în comuna Miroslovești județul Iași″ o ″ Culegere de texte adunate și îndreptate″ o comunicări științifice deosebite zilele ″Mihail Sadoveanu o . Eminescu pururi tânăr″ sesiune de comunicări științifice condusă de Constantin Ciopraga. b) în activitatea cu elevii și comunitatea
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
cules și publicat povesti, povestiri, snoave și legende, balade; lucrarea Izvodiri din bătrâni a fost premiată de Academie În 1939. A editat revista de literatură și artă populară Tudor Pamfile stimulând activitatea folcloriștilor de pe Întreg cuprinsul țării, publicând texte despre datini, plugușoare, orații, vorbe de duh, povestiri, legende, cântece bătrânești, colinde, povești, glume, ghicitori, texte ale literaturii populare, scrisori. Eugen D. Neculau (1900-1974) este cunoscut ca Întemeietorul Universității Populare de la Ungureni, o instituție unică ce a funcționat Între cele două războaie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
transformarea Bisericii din Franța în biserică națională, supusă autorității regelui. Aceste tendințe galicane vor susține, cum e și firesc, preponderența sinodurilor. La Constanz, Părinții sinodali, organizați pe "națiuni", consideră că, într-adevăr, viața Bisericii în fiecare țară se bazează pe datini, obiceiuri și tradiții care trebuie să constituie obiectul unui acord, a unui concordat între papalitate și guvernul statului respectiv. Astfel de tratate sînt încheiate cu Franța, Anglia, Spania și Imperiu, tratate care fixează drepturile papalității și ale Statului în administrația
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
distinge voin?a �nr?d?cinat? �n natură organic? ?i instinctiv? ?i cea care implic? reflexia ?i spiritul de decizie, iar �n aceast? opozi?ie afl? sursă comunit??îi � caracterizate prin spirit de familie, prin supunerea fă?? de obiceiuri ?i datini, �ntr-un mediu aproape �n �ntregime rural ?i ritmat de activit??ile agricole ?i artizanale, ?i a societ??îi spa?iului urban care favorizeaz? dezvoltarea rela?iilor sociale reflectate, abstracte, măi pu?în spontane. Societatea rezult? din activitatea con?tient? a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la baza opunerii unor tipuri sociale clar determinate. Voin?a original?, de natur? cvasi organic?, este sursa comunit??îi (Gemeinschaft), unitate de baz? a vie?îi sociale, care se caracterizeaz? prin spirit de familie, prin supunerea fă?? de obiceiuri ?i datini �ntr-un mediu aproape �n �ntregime rural ?i prin ritmul activit??ilor agricole ?i artizanale. Exercitarea voin?ei libere cere, dimpotriv?, av�ntul societ??îi (Gesselschaft), �ntr-un cadru urban care favorizeaz? dezvoltarea rela?iilor sociale reflectate, măi abstracte, deci mai pu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
netăgăduit. Practici responsabile social au existat de când au apărut primele comunități sociale. Drept dovadă stă progresul societății omenești și a relaționării interumane în general. Comportamente uzual etice în beneficiul public au existat din cele mai îndepărtate timpuri. Asociate cu obiceiuri, datini și practici religioase, acestea erau practicate atât de cei care guvernau, cât și de cei care administrau o afacere. Astfel, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru angajați, ridicarea unei biserici, contribuția la dotarea unei biblioteci sau a unui muzeu, subvenționarea școlarizării
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
drepturile omului, responsabilitatea mediului de afaceri față de mediul natural, probleme de migrație a forței de muncă etc. Concluzionând asupra acestei succinte retrospective istorice, se poate aprecia că responsabilitatea socială este un produs al vieții sociale și al voinței umane. Prin datini și cutume, prin practici instituționalizate, prin proiecții sistematizate în scrieri de toate genurile, începând cu romane și terminând cu sisteme filozofice, coduri deontologice și legislativ-guvernamentale, au fost edificate principii etice generale și standarde normative legate de etica muncii și a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
prin sat cu Steaua. Anunțam Nașterea lui Hristos, fiul lui Dumnezeu - tatăl. Învățasem un cântec frumos și doream să-l cântăm câtor mai multe familii. Era și un bun prilej de a mai căpăta câte ceva în mod cinstit și după datina strămoșească - ceva mărunțiș, colaci, nuci, mai de toate, cum procedau și restul copiilor. Pe undeva, fără a mărturisi nici părinților, deși ei știau totul, că fuseseră ca noi, exista între noi și un fel de întrecere, cine contabilizează mai mult
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
își dă masteratul la Cluj și astfel Moussa-Moise Yeboua Quattara va fi în curînd primul avocat negru din Baroul României. Anul viitor, în afară de intrarea în Barou, Moise va face nuntă mare cu o frumoasă maramureșeancă din Șomcuța Mare, cu toate datinile pămîntului, mai ales că este și un mare dansator al jocurilor noastre populare pe care le cunoaște mai bine decît mulți localnici. După nuntă, va face o călătorie în țara de baștină pentru a-și revedea părinții, cu care s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ca și Iisus însuși, ca ființă istorică, erau evrei. Dar când la noua credință au început să adere și neevrei a apărut un conflict grav între vechii și noii adepți, conflict generat de problema: sunt obligați și neevreii să respecte datinile și obiceiurile iudaice păstrate, încă, de iudeo-creștini? Disputa cea mai aprinsă s-a dus în jurul "tăierii împrejur", iar cartea Faptele Apostolilor descrie conflictul grav dintre Iacob fratele Domnului și, parțial, Sf. Petru pe de o parte și Sf. Apostol Pavel
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a românilor. Este cunoscută lista de cărți vechi și manuscrise pe care Eminescu le propune pentru cumpărare Bibliotecii Centrale din Iași, la 6 martie 1875. Erau consemnate pe această listă romane populare, traduceri vechi românești, vieți de sfinți, apocrife, apocalipse, datini bătrânești. Iată însă ce scria însuși gazetarul Eminescu într-un articol din "Timpul": "Dar o adevărată literatură trainică, care să ne placă nouă, și să fie originală și pentru alții, nu se poate întemeia decât pe graiul viu al poporului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
la expozițiile lor personale. Apoi am luat drumul hârtiei reciclate, pe cărarea Copoului, spre Casa Mihai Ursachi. “Sărbătorile la români” le-am marcat permanent cu panouri impunătoare, pline de mesajul primirii unice cu pâine și cu sare și cu alaiul datinilor străbune, pornite din jarul vetrelor noastre. Am evidențiat alaiul pregătirilor care ne mângâie sufletul veșnic, de bucuria strămoșească. “Măștile de sticlă”, cele construite din deșeuri materiale și din elemente din natură, icoanele pe sticlă, toate au încântat privirile oamenilor, atât
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
patimilor. Colonia nu avea un preot ortodox și nici o biserică. Într-o cameră de la sediul cercului, preotul Zidaru a întins pe o masă o cruce și puține obiecte de cult, pe care le avea cu el. Astfel am sărbătorit, după datinele creștinești, învierea lui Iisus Hristos, în primăvara anului 1947. Nu am fost niciodată atît de mișcat și de mulțumit sufletește ca atunci cînd mă închinam, în acea mică încăpere, care era acum biserică și înțelegeam că Dumnezeu te primește și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
24 decembrie. Mihai, profesorii și elevii Școlii Palatine, l-au colindat pe regele Carol. Ei l-au asigurat pe rege că tineretul și străjerii cinstesc și practică tradițiile creștinești ale strămoșilor și l-au rugat să urmărească programul lor cu datini de Crăciun și Anul Nou. Programul, prezentat în cadru străjeresc, a cuprins: Moș Ajun, Colindele, Steaua, Sorcova, Plugușorul, Moș Crăciun. „Serbarea datinelor strămoșești de către grupa de străjeri a MS Marelui Voevod Mihai s-a sfârșit cu un duios cuvânt de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și străjerii cinstesc și practică tradițiile creștinești ale strămoșilor și l-au rugat să urmărească programul lor cu datini de Crăciun și Anul Nou. Programul, prezentat în cadru străjeresc, a cuprins: Moș Ajun, Colindele, Steaua, Sorcova, Plugușorul, Moș Crăciun. „Serbarea datinelor strămoșești de către grupa de străjeri a MS Marelui Voevod Mihai s-a sfârșit cu un duios cuvânt de mulțumire al Suveranului pentru străduința colaboratorilor săi la opera de educare a tânărului Prinț”. A urmat ceremonialul înălțării lui Mihai la gradul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Lui, pe flăcăul nostru drag, al țării, pe Marele Voevod Mihai - trup din trupul țării și suflet din sufletul nostru - și să-i dăruiască lui înțelepciune, sănătate și viață lungă”. Comandantul Străjii Țării cheamă copii neamului „să se întoarcă spre datina străbună, înlocuind obiceiul străin al pomului de Crăciun cu Steaua năzuințelor creștine ale românismului”. În această zi, comandanți și străjeri alături de dregători și popor „și-au plecat fanioanele și genunchii pentru sănătatea, slava și tăria” Marelui Voievod Mihai. Căci, a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Bucovinei, populația ținutului Herța, majoritar românească, a fost supusă persecuțiilor de tot felul, inclusiv politicii de deportare și de rusificare forțată. Dar mândrii români herțeni, asemenea celor nord-bucovineni și basarabeni, nu și-au uitat originea daco-romană, nici limba maternă, nici datinile, obiceiurile și tradițiile strămoșești. Pe teritoriul micului ținut Herța s au născut mari personalități ale culturii românești. Îi amintim doar pe scriitorul Gheorghe Asachi, reformatorul învățământului național din Moldova; poetul George Sion, autorul nemuritoarei poezii “Limba românească”, filologul Vasile Bogrea
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
ultrascurt, șoptit, nu cum se pronunță astăzi la televizor sau pe la ședințe de partid), rufariul, blehariul, olariul ("personajele nelipsite din viața satului" tradițional, la care noi mai adăugăm coropcariul, vânzătorul ambulant de mărunțișuri); ocupații (albinăritul, cultivarea cânepii, ghilitul pânzelor), meșteșuguri; datini, tradiții, obiceiuri (din ciclul calendaristic și din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
consemna un fragment, ilustrativ, în opinia noastră, pentru acest tip de discurs, ca expresie a unui model cultural produs de școala românească de altădată: Deși copilăria mi-a fost umbrită de groaza războiului, am [trăit] din plin bucuria colindelor, frumusețea datinilor de Anul Nou, a Sărbătorilor Pascale, rotirea cu scrânciobul care ne ridica în văzduhul înalt, amețindu-ne de emoții; am ascultat cu drag vioara lui Ciocârlie sau a lui Șchiopuțu, vestiți lăutari de la noi, de la Costișa. Adesea am ascultat fluierul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc. [...] Ca fiică a satului, cred că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]