2,451 matches
-
a exercitării democrației spre care trebuia să se tindă. Or, Planul de amenajare teritorială și "regionalismul funcțional"4, care întruchipau acest demers, constituiau leagănul planificării urbane. Prospectiva trasa calea unei raționalizări a luării de decizii politice, consultarea, pe cea a democratizării. Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban "Ne vine greu să ne gândim astăzi subliniază François Bloch-Lainé că notabilii au îndeplinit un act important recunoscând, la sfârșitul anilor 1950, că le convenea mai mult să ia o hotărâre în funcție de probabilitățile viitorului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
răspândite, pare să meargă în acest sens. Aceste comitete, "reunind cetățeni, aleși, asociații de proprietari și de locatari, sindicate și alte persoane interesate de bunurile colective ale orașului, [ar fi abilitate să] auditeze experții și, bineînțeles, reprezentanții operatorilor"467. Dar democratizarea modurilor de a lua o decizie nu reprezintă în sine un remediu suficient pentru a lupta împotriva corupției. Ea trebuie să fie însoțită de consolidarea organelor externe de control și de reprimare (curțile regionale de conturi pentru comunitățile locale, comisarii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
puterile publice și societatea civilă. Toată dificultatea constă în inventarea unor dispozitive incitative în care mobilizarea resurselor societății civile să nu inducă nici renunțarea la conducere a politicilor naționale, nici, invers, la desconsiderarea experienței actorilor locali. Punerea în scenă a democratizării: pervertirea liantului civic prin comunicare Începând cu anii 1990, proceduralizarea conducerii orașelor a fost însoțită de o creștere a interesului pentru participarea democratică. De la instalarea diverselor comisii și proceduri oficiale de consultare 478 până la înființarea consiliilor de cartier, devenite obligatorii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
februarie 2002 cu privire la democrația de proximitate, recunoașterea acestei mize civice s-a tradus printr-o înflorire a organismelor de participare democratică presupuse că ar face ca acțiunea publică locală să câștige în eficacitate și legitimitate. Asistăm, totuși, la o veritabilă democratizare a modului de conducere a orașelor? Observațiile privind instituționalizarea participării suscită circumspecția analiștilor. Raportată la idealul de asociere a unui număr mare de oameni la deciziile care privesc viitorul orașului, realitatea participării democratice este decepționantă. Cetățenii nu sunt mobilizați așa cum
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
implicarea în acest dispozitiv de participare, că încearcă să-și mascheze incompetența și neputința. În sfârșit, acțiunea publică pare să fi devenit mai "guralivă" după expresia Sandrinei Rui480 -, nu mai democratică. Ea ține mai mult de punerea în scenă a democratizării, de teatralizarea ei și mai puțin de adevărata democratizare a proceselor decizionale. Conștientizarea diferitelor obstacole nu știrbește cu nimic convingerea privind necesitatea dezvoltării participării democratice. Aceasta continuă să rămână singura alternativă credibilă în condițiile lipsei de încredere a cetățenilor în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
-și mascheze incompetența și neputința. În sfârșit, acțiunea publică pare să fi devenit mai "guralivă" după expresia Sandrinei Rui480 -, nu mai democratică. Ea ține mai mult de punerea în scenă a democratizării, de teatralizarea ei și mai puțin de adevărata democratizare a proceselor decizionale. Conștientizarea diferitelor obstacole nu știrbește cu nimic convingerea privind necesitatea dezvoltării participării democratice. Aceasta continuă să rămână singura alternativă credibilă în condițiile lipsei de încredere a cetățenilor în acțiunea publică și ale neputinței guvernanților de a-și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
periurbane manifestă prin votul extremist "un refuz global și multiform al scenei politice și al mizelor pe care aceasta le propune cetățenilor"521, și în general neliniștile privind locul ei în societate. Metropolizarea orașelor incită și mai mult mișcarea de democratizare a moravurilor și aspirația către moduri de viață ce traduc sporirea libertății individuale, care depășesc dramatic condițiile materiale necesare realizării lor. Atingem aici una dintre principalele dificultăți ale guvernării în democrațiile moderne. Consecință derivată din mișcarea spre egalizarea condițiilor, dacă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
asigurarea unei cât mai largi reprezentativități a conducerii orașului. Subreprezentarea locuitorilor din cartierele sensibile, ca și a celor captivi în periurban, excluși de "marile manevre" teritoriale de organizare politică a ariilor urbane 556, se prezenta ca o provocare majoră pentru democratizarea guvernării orașului. Această lărgire a bazei democratice ar fi permis, în sfârșit, cu mai multă seninătate, să se prezinte riscurile confiscării sale de către marile grupuri private din serviciile urbane. Promisiunile evaluării democratice A solidariza orașul nu înseamnă doar o guvernare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mare coerență economică și să restabilească o comunicare responsabilă între guvernanți și guvernați. Perimetrele pertinente ale cooperării intercomunale nu coincid, după cum avem în vedere excelența economică sau solidaritatea locală 557. În aceste condiții, ar fi de sperat ca modernizarea și democratizarea guvernării orașului să rezulte mai curând din recompunerea formelor acțiunii publice decât din confecționarea unei noi geografii instituționale. Din pragmatism, punerea în act a unei logici a colaborării în jurul unui proiect apare ca fiind mai promițătoare decât redecuparea "rațională" a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
putea să dea forță și formă cererilor sociale, să se deschidă conflictelor sociale ancorate în realitate, să incite cetățenii să se comporte mai mult ca actori decât ca asistați. Cu alte cuvinte, ca inventarea procedurilor politice să fie la înălțimea democratizării moravurilor. Abrevieri ADIL Agence Départementale d'Information sur le Logement (Agenția Departamentală de Informare privind Locuința) ADRI Agence pour le Développement des Rencontres Interculturelles (Agenția pentru Dezvoltarea Întâlnirilor Interculturale) AFPA Association Nationale pour la Formation Professionnelle des Adultes (Asociația Națională
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Emergența unei guvernări urbane / 244 Intervenția crescândă a marilor grupuri de servicii urbane / 244 Primarul antreprenor politic? / 252 Democrația supusă riscului guvernării urbane / 255 Profesionalizarea gestionării urbane: eficacitatea pusă în pericol de depolitizare și corupție / 255 Punerea în scenă a democratizării: pervertirea liantului civic prin comunicare / 262 Iluzionarea republicană și orașul mondializat / 266 Aglomerația urbană: aporiile "optimizării teritoriale" și promisiunile unei mai bune căutări a echității / 266 Problema claselor mijlocii în condițiile guvernării orașului mondializat / 272 Urmele republicane, ochelarii de cal
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
răspândirea valorilor democratice și consolidarea democrației în regiune decât alți factori. Diverse cercetări au urmărit relația dintre calitatea democrației și capitalul social la nivel agregat. Diferențele dintre țări țin de niveluri diferite de încredere socială, ceea ce este în legătură cu gradul de democratizare a țărilor din regiune (Bădescu, 2003). Mai mult, există o scădere în încrederea socială, iar o explicație poate fi creșterea inegalităților economice produse de liberalizarea economiilor din regiune. Competiția pentru resurse, pierderea statutului anterior și scăderea generală a nivelului de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ei ca regimul democratic să fie înlocuit cu un altul - cu atât mai mult cu o alternativă nedemocratică - și nici nu exprimă astfel de cereri. În noile democrații însă, identitatea și supraviețuirea noilor regimuri sunt sub semnul întrebării. Chiar termenul democratizare ar trebui aici înlocuit cu sintagma transformare a regimului (regime transformation), în condițiile în care nu se cunoaște din start finalul procesului de transformare și nu toți cetățenii își doresc ca acesta să conducă la democrație. Dinamica transformării ar putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
la reapariția unui vechi regim nedemocratic. Astfel, până la consolidarea deplină a democrației, noul regim este caracterizat drept „incomplet”, un amestec de proceduri democratice (votul) și de încălcări ale libertății individuale, ale principiului statului de drept sau ale responsabilității politice (accountability). Democratizarea ar putea să nu fie niciodată completă, ea ar putea să fie înlăturată sau ar putea stagna într-o permanentă fază de democrație incompletă. Abia acum putem estima importanța sprijinului politic. Pentru ca un regim incomplet să reușească democratizarea completă, el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
politice (accountability). Democratizarea ar putea să nu fie niciodată completă, ea ar putea să fie înlăturată sau ar putea stagna într-o permanentă fază de democrație incompletă. Abia acum putem estima importanța sprijinului politic. Pentru ca un regim incomplet să reușească democratizarea completă, el are nevoie de suficient sprijin pentru a supraviețui și pentru a promova democrația de-a lungul tranziției. Modelul învățării de-a lungul vieții propus ulterior de Rose, Mishler și Haerpfer (2003) susține că sprijinul politic este inițial condiționat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
semnificare, de construire a unor înțelesuri pentru transformările din viața societății moderne. Din punct de vedere istoric, procesul de semnificare de care am amintit a fost, la rândul lui, înrâurit profund de două procese fundamentale ale epocii moderne: industrializarea și democratizarea. Aceste procese ne-au modelat mai mult decât ne dăm seama existența, credințele și atitudinile de ansamblu. Ele au contribuit la conturarea unui anumit orizont, la furnizarea unor elemente esențiale de judecată și apreciere, la modelarea mentalităților noastre. Firește că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a manualelor alternative". Problematica actuală a manualelor alternative presupune din partea cadrelor didactice competențe psihopedagogice deosebite pentru alegerea acelor manuale care se adaptează cel mai bine caracteristicilor psiho-comportamentale ale elevilor. În realitate, ideea de manual alternativ a apărut ca urmare a democratizării educației, a apariției alternativității surselor de învățare, cu atât mai mult cu cât importante în evaluare sunt obiectivele și nu conținuturile. Cu toate acestea, studiul de impact al reformei, amintit la începutul analizei noastre, evidențiază faptul că, deși cadrele didactice
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
să discrimineze corect valoarea de nonvaloare, ci și să-și construiască propria grilă valorică din perspectiva căreia va face alegeri viitoare, educația fiind în acest sens pârghia de bază în dobândirea acestor competențe. În acest sens suntem de acord că "democratizarea vieții sociale presupune și un aflux de produse pseudo-culturale, care scapă standardelor valorice. Se vor perinda, ba chiar ne vor inunda, produse, comportamente, idei care nu au nimic comun cu Frumosul, Binele și Adevărul" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 188
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reînnoirea vieții publice ("reinventarea spațiului public"), spre exemplu, reglementarea instituțiilor mediatice conform principiului pluralismului; evitarea formării de monopoluri mediatice atotputernice; facilitarea dezvoltării unor centre de "putere simbolică" independente, în afara marilor rețele și trust-uri. El propune ca noțiune cheie pentru democratizarea noului spațiu public ideea "democrației deliberative", văzută nu ca o alternativă la instituțiile clasice ale "democrației reprezentative" (parlamente, partide) și la deficiențele acestora, ci ca o dezvoltare a lor prin constituirea unui spațiu bazat pe difuzarea masivă de informație și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sau asupra validării empirice a teoriei agenda setting. Chiar dacă s-ar putea să ne îndreptăm către o nouă eră a efectelor minimale, aceasta nu va arăta ca precedenta, cel puțin în legătură cu suporturile tehnologice ale comunicării și cu implicațiile lor în democratizarea accesului în spațiul public. Din acest motiv, considerăm, în continuarea reflecțiilor celor doi autori americani, că este nevoie de acordarea unei atenții sporite contextului social și tehnologic și impactului acestuia asupra procesului comunicării în ansamblu. 4.1.2. Utilizări și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Odată cu cea de-a III-a Republică triumfă burghezia bună a talentelor, avocați de renume sau medici celebri, ingineri și o nouă aristocrație republicană de înalți funcționari. După criza din 16 mai 1877 are loc, în mod cert, o anumită democratizare a personalului de conducere și ascensiunea celui din provincie. Toți sau aproape toți rămîn totuși ieșiți din mica burghezie sau din bughezia medie și rari sînt oamenii cu adevărat noi. Burghezia este din ce în ce mai mult constituită din moștenitori, uniți printr-o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
franceză în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, nu justifică deloc infinita diversitate politică, religioasă, socială, regională. Această diversitate este de asemenea culturală. Cea de-a III-a Republică, cu caracter profund pedagogic, permite o anumită democratizare a culturii, datorită școlii: primul editor al epocii nu este oare Hachette, editor de cărți școlare? Enciclopediile și dicționarele se înmulțesc; este astfel pusă la dispoziția marelui public o cultură centrată pe ideea de patrie și de construire, pe cît
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
claselor mijlocii constituie una dintre realitățile majore ale evoluției societății franceze. În sînul lor, salariații din sectorul privat, cadrele didactice și funcționarii sînt de acum grupul dominant. Aceste noi clase mijlocii sînt cele care au beneficiat cel mai mult de democratizarea învățămîntului secundar și de creșterea învățămîntului superior în ultimele decenii. De aceea ele au un nivel de instruire și de aspirații culturale superior celor ale claselor mijlocii tradiționale (mici patroni, meșteșugari, comercianți). Această lume a salariaților de la oraș ia parte
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și cîrmuirea parlamentarilor e pe cale să se stingă. Politicieni de profesie neparlamentari preiau întreprinderea politică. Fie efectiv ca "întreprinzători" - cum a fost de fapt boss-ul american sau acel election agent englez -, fie ca funcționari salariați. Formal, are loc o democratizare generală. Programele și directivele nu mai sînt elaborate de parlamentari, propunerile de candidați nu mai sînt făcute de notabilitățile locale, ci adunările organizate ale membrilor de partid sînt cele care aleg candidații și delegă membrii în adunările instanțelor superioare, astfel
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o singură dată ca să i se devoteze total. Și, cel puțin democrația noastră postdecembristă ne oferă astfel de exemple, de ne-am referi doar la Iliescu, dar sînt încă alți mulți așa-ziși baroni care domină fără smintire numeroase județe. Democratizarea structurilor de partid și prezența funcționarilor politici la toate nivelele a avut drept rezultat o centralizare a întregii puteri în mîinile celor puțini și, în cele din urmă, în mîna unei singure persoane, aflate în fruntea partidului (M.W.). Conferențiarul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]