3,354 matches
-
tip nazist ale etnicilor germani din România `ntre 1940 și 1944, vezi Vasile Ciobanu, op.cit., pp. 246-253. Vezi `ndeosebi Doru Radosav, Donbas. O istorie deportată, volum editat de Landsmannschaft der Sathmarer Schwaben in der Bundesrepublik Deutschland e. v., Ravensburg, 1994; Deportarea etnicilor germani din România `n Uniunea Sovietică. 1945, culegere de documente de arhivă `ntocmită de Hannelore Baier, Forumul Democrat al Germanilor din România, s.l., 1994; Vasile Dăbală, „Deportarea `n Uniunea Sovietică a etnicilor germani din Vișeu de Sus”, `n Maramureș
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Landsmannschaft der Sathmarer Schwaben in der Bundesrepublik Deutschland e. v., Ravensburg, 1994; Deportarea etnicilor germani din România `n Uniunea Sovietică. 1945, culegere de documente de arhivă `ntocmită de Hannelore Baier, Forumul Democrat al Germanilor din România, s.l., 1994; Vasile Dăbală, „Deportarea `n Uniunea Sovietică a etnicilor germani din Vișeu de Sus”, `n Maramureș, vatră de istorie milenară, Editura „Dragoș-Vodă”, Cluj-Napoca, 1998, pp. 217-224; un grupaj de mărturii a fost publicat `n Analele Sighet, vol. 2, 1995 (Ignaz Fischer, „Date despre deportarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Deportarea `n Uniunea Sovietică a etnicilor germani din Vișeu de Sus”, `n Maramureș, vatră de istorie milenară, Editura „Dragoș-Vodă”, Cluj-Napoca, 1998, pp. 217-224; un grupaj de mărturii a fost publicat `n Analele Sighet, vol. 2, 1995 (Ignaz Fischer, „Date despre deportarea `n Rusia a etnicilor germani din Banat”, pp. 416-418; Maria Ballasch, „Cinci ani de ne`nțeles”, pp. 419-420; Jean Schafhutl, „Krasnodon - lagărul 1210”, pp. 421-425; Julius Hager, „Deportarea șvabilor sătmăreni `n URSS”, pp. 426-428). Alte mărturii și analize au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost publicat `n Analele Sighet, vol. 2, 1995 (Ignaz Fischer, „Date despre deportarea `n Rusia a etnicilor germani din Banat”, pp. 416-418; Maria Ballasch, „Cinci ani de ne`nțeles”, pp. 419-420; Jean Schafhutl, „Krasnodon - lagărul 1210”, pp. 421-425; Julius Hager, „Deportarea șvabilor sătmăreni `n URSS”, pp. 426-428). Alte mărturii și analize au fost adunate sub titlul „Deportări. Tratarea germanilor și a altor minorități `n România comunistă”, 22 plus, nr. 152, 18 februarie 2003. Theodor Schieder (ed.), The fate of the germans
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
etnicilor germani din Banat”, pp. 416-418; Maria Ballasch, „Cinci ani de ne`nțeles”, pp. 419-420; Jean Schafhutl, „Krasnodon - lagărul 1210”, pp. 421-425; Julius Hager, „Deportarea șvabilor sătmăreni `n URSS”, pp. 426-428). Alte mărturii și analize au fost adunate sub titlul „Deportări. Tratarea germanilor și a altor minorități `n România comunistă”, 22 plus, nr. 152, 18 februarie 2003. Theodor Schieder (ed.), The fate of the germans in Rumania, Bonn, 1961, p. 79. Opinie exprimată de Fritz Cloos, „Bericht zur Lage der Deutschen
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Martin’s Press, New York, 1993, pp. 169-172, și Ioan Scurtu și Gheorghe Buzatu, Istoria Românilor `n Secolul XX, Editura Paideia, București, 1991. Sorin Oane și Maria Ochescu, Istorie, Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, București, 2001, p. 161. Deportarea etnicilor germani și a altor minorități este menționată pe scurt `n ibidem. Vezi despre tratarea situației minorităților din România `n manualele școlare `n Mirela-Luminița Murgescu, „The History of the Minorities in the Romanian School System, Curriculum and Textbooks in the
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se poate datora faptului că România nu a fost ocupată la sf`rșitul celui de-al Doilea Război Mondial, așa cum s-a `nt`mplat cu partea de est a Poloniei la `nceputul războiului. Kroner, op.cit., p. 4. Hannelore Baier (ed.), Deportarea Etnicilor Germani din România `n Uniunea Sovietică, Forumul Democrat al Germanilor din România, Sibiu, 1994, p. 7. Ibidem, p. 14. Ibidem. Ibidem, p. 13. Dumitru Șandru, „Etnicii germani și detașamentele de muncă forțată din România, 1944-1946”, Arhivele Totalitarismului, anul 3
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din România, Sibiu, 1994, p. 7. Ibidem, p. 14. Ibidem. Ibidem, p. 13. Dumitru Șandru, „Etnicii germani și detașamentele de muncă forțată din România, 1944-1946”, Arhivele Totalitarismului, anul 3, nr. 1, 1995, p. 26. Kroner, op.cit., pp. 17-18. Julius Hager, „Deportarea Șvabilor Sătmăreni `n URSS”, Analele Sighet, 1995, p. 428. Ordinul a fost prezentat de generalul V.P. Vinogradov, șeful Comisiei de Control a Aliaților, guvernului român `n nota 031. Radosav, op.cit., p. 15; Kroner, op.cit., p. 43. Radosav, op.cit., p. 15
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de etnie germană ce a trăit de-a lungul timpului `n alte țări dec`t Germania și Austria. Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia și România s`nt astfel de țări. O carte valoroasă pentru studiul reacțiilor române, americane și britanice cu privire la deportare este Deportarea Etnicilor Germani din România `n Uniunea Sovietică, editată de Hannelore Baier, `n 1994. Deportările au `nceput `n ianuarie 1945; Kroner, op.cit., p. 52. Procesele de la Nürnberg au `nceput `n 1945-1946. Ignaz Fischer, „Date despre deportarea `n Rusia a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
germană ce a trăit de-a lungul timpului `n alte țări dec`t Germania și Austria. Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia și România s`nt astfel de țări. O carte valoroasă pentru studiul reacțiilor române, americane și britanice cu privire la deportare este Deportarea Etnicilor Germani din România `n Uniunea Sovietică, editată de Hannelore Baier, `n 1994. Deportările au `nceput `n ianuarie 1945; Kroner, op.cit., p. 52. Procesele de la Nürnberg au `nceput `n 1945-1946. Ignaz Fischer, „Date despre deportarea `n Rusia a Etnicilor Germani
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Austria. Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia și România s`nt astfel de țări. O carte valoroasă pentru studiul reacțiilor române, americane și britanice cu privire la deportare este Deportarea Etnicilor Germani din România `n Uniunea Sovietică, editată de Hannelore Baier, `n 1994. Deportările au `nceput `n ianuarie 1945; Kroner, op.cit., p. 52. Procesele de la Nürnberg au `nceput `n 1945-1946. Ignaz Fischer, „Date despre deportarea `n Rusia a Etnicilor Germani din Banat”, p. 416. Vezi Hannelore Baier, „Sighet - punctul de frontieră prin care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și britanice cu privire la deportare este Deportarea Etnicilor Germani din România `n Uniunea Sovietică, editată de Hannelore Baier, `n 1994. Deportările au `nceput `n ianuarie 1945; Kroner, op.cit., p. 52. Procesele de la Nürnberg au `nceput `n 1945-1946. Ignaz Fischer, „Date despre deportarea `n Rusia a Etnicilor Germani din Banat”, p. 416. Vezi Hannelore Baier, „Sighet - punctul de frontieră prin care s-au `ntors primii deportați etnici germani din URSS”, Analele Sighet 2. Instaurarea Comunismului - `ntre Rezistență și Represiune, 1995; Kroner, op.cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ebner `n Smaranda Vultur (Co), Germanii din Banat, p. 344; Elizabeth Oberten, „Mein fingerglied verfaulte”, Russland Deportierte, pp. 8-9. Vezi Ordinul nr. 5551 din 11 ianuarie 1945. Vezi Hannelore Baier (ed.), op.cit., pentru scrisori adresate guvernului român protest`nd `mpotriva deportărilor, dar și alte documente care atestă că indivizi de diferite etnii erau puși `n vagoane și, `n general, că modul de organizare era incoerent. Kroner (op.cit., p. 41) dedică un amplu spațiu celor ce au plecat `n Ungaria, Austria sau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dintre ei au fost prinși de ruși, aduși `napoi `n România și deportați `n URSS. Martin Hutter, „Pferde and Hundefleisch gegessen”, Russland Deportieren Erinnern sich: Shicksale Volsdentscher aus Rumanien 1945-56, Neuer Weg, Bukarest, p. 46. Comunicatul ce cuprindea ordinul de deportare nu a apărut `n Drum Nou dec`t `n 14 ianuarie 1945, (p. 8) după ce deportările `ncepuseră deja `n Brașov. Interviu cu Iosefina Hrușcă, luat de Astrid Hamburger și Jill Massino, 7 iulie, 2001, p. 1. Hans Erzosi/Reschitza, „Die
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Hutter, „Pferde and Hundefleisch gegessen”, Russland Deportieren Erinnern sich: Shicksale Volsdentscher aus Rumanien 1945-56, Neuer Weg, Bukarest, p. 46. Comunicatul ce cuprindea ordinul de deportare nu a apărut `n Drum Nou dec`t `n 14 ianuarie 1945, (p. 8) după ce deportările `ncepuseră deja `n Brașov. Interviu cu Iosefina Hrușcă, luat de Astrid Hamburger și Jill Massino, 7 iulie, 2001, p. 1. Hans Erzosi/Reschitza, „Die Geschichte einer Familie”, Das Schreckliche Jahr, 1945, Reschitza, 1997, p. 27. Interviu cu Maria Coc`rlă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Interviu cu Maria Coc`rlă, p. 3. Vezi Katherine Jolluck, Exile and Identity: Polish Women in the Soviet Union during WWII, University of Pittsburgh Press, Pittsburgh, 2002, p. 18, pentru discuția asupra modului `n care femeile au fost afectate de deportare, și Jill Massino, „Humanizing Imprisonment: Religion, Community and Gender Identity in the Narratives of Women Prisoners in Communist Romania”, in Ghizela Cosma, Virgiliu Țârău, Condiția femeii `n România `n secolul XX: studii de caz, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de-a lungul istoriei, dar și `n agricultură, au fost automat clasificați drept burghezi capitaliști, inamici de clasă; vezi Kroner, op.cit., p. 56. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 69. Interviu cu Maria Coc`rlă. Regine s-a căsătorit `nainte de deportare; Magyari nu a avut copii. Verdery, Transylvanian Villagers, p. 38. Ceaușescu a reușit să obțină 4.000-15.000 de mărci germane pe cap de etnic german v`ndut guvernului vest-german. Vezi Roman și Hofbauer, Transsilvanien Siebenburgen, și Deletant, Communism Under
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Antonescu XE "Antonescu, Ion" . Autorul demonstrează că nu este vorba aici de o izbucnire de instincte necontrolabile, ci de o politică dirijată, al cărei scop final era lichidarea evreilor din România, În cadrul căreia masacrul de la Iași și, apoi, masacrul și deportarea din Basarabia XE "Basarabia" și Bucovina XE "Bucovina" urmau să constituie o fază În planul de exterminare a tuturor evreilor din România. Fără Îndoială că a existat aici o influență germano-nazistă, precum și o participare, deși marginală, a nemților și la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pierdut controlul asupra pogromiștilor și asupra soldaților, orașul devenind un abator de proporții uriașe. Ordinul explicit al lui Ion Antonescu XE "Antonescu, Ion" , pe care l-am găsit În arhive, a dezvăluit adevăratul scop al organizării pogromului, necunoscut până acum: deportarea Întregii populații evreiești din Iași În lagărul de la Târgu-Jiu XE "TÎrgu Jiu" În sudul României, așa cum se proceda chiar În acele zile cu evreii din orășelele și satele din Moldova, XE "Moldova" În vederea deportării lor În lagărele morții din Ucraina
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
al organizării pogromului, necunoscut până acum: deportarea Întregii populații evreiești din Iași În lagărul de la Târgu-Jiu XE "TÎrgu Jiu" În sudul României, așa cum se proceda chiar În acele zile cu evreii din orășelele și satele din Moldova, XE "Moldova" În vederea deportării lor În lagărele morții din Ucraina XE "Ucraina" . Pogromul de la Iași și istoria celor două „trenuri ale morții” În care au fost Înghesuiți mii de evrei cu scopul de a-i lichida În chinuri constituie un capitol oribil și aproape
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
SSI, eșalonul special, care a planificat și a participat la pogrom, plan care nu a fost menționat nicăieri În scris: „Unul din scopurile ascunse și nemărturisite pe față ale expediției acestui Eșalon Operativ, a fost acela a Înlăturării pe cale de deportare sau exterminare al evreilor din Moldova XE "Moldova" ... De la Iași, Eșalonul a plecat la Chișinău XE "Chișinău" unde s’au erediat șgreșeală În text - n.m.ț masacrele contra evreilor, operând și la Chișinău XE "Chișinău" aceleași echipe din SSI XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
XE "Cluj" ) era centralizată de colonelul Gheorghe Petrescu XE "Petrescu, Gheorghe (colonel)" din Marele Stat-Major; după eliberarea Basarabiei XE "Basarabiei" și Bucovinei, XE "Bucovinei" el a vizitat, a supravegheat și a controlat de nenumărate ori concentrarea evreilor În lagăre și deportarea lor În Transnistria XE "Transnistria" . Până În aprilie 1941, Secția a II-a a adunat date despre răspândirea evreilor În orașe și sate În Moldova XE "Moldova" , despre evreii care au satisfăcut serviciul militar, despre comuniști și altele. După aprilie 1941
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
află 45.000 de evrei, subliniind imposibilitatea evacuării unui număr atât de mare de evrei Într-un timp așa de scurt. Modelul: pogromul de la Dorohoi XE "Dorohoi" Până În momentul În care Antonescu XE "Antonescu, Ion" a ordonat masacrarea evreilor și deportarea lor, planificatorii pogromului au acționat după Învățămintele trase În urma unei alte acțiuni similare - pogromul de la Dorohoi XE "Dorohoi" , care avusese loc exact cu un an Înainte -, și nu după un tipar „străin”, pe care germanii ar fi avut timp să
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pogromului” - mobile identificate la percheziția făcută În casa ei la sfârșitul anului 194470. Soții Vasilescu, funcționari la C.F.R., au Însoțit patrule de jandarmi pe strada Păcurari XE "Păcurari" , au indicat case și adăposturi În care se aflau evrei „și dup deportarea noastră cât și În timpul cât am fost la Chestură, ne-au jefuit”71. Soții Miron, Nicolaie și Elena XE "Miron, Nicolaie și Elena" , el șef de birou la primăria din Iași și ea funcționară de stat, au Însoțit patrule de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a luat parte - transferarea evreilor spre moarte: „Mai pe seară după ce șs’ța umplut curtea Chesturii de evrei, care erau morți, care mai scăpaseră printre ei vii, s’a primit un ordin de la Chestură ca să fie escortați la vagoane pentru deportare”19. „Turma morților” Evreii care mai păstraseră Încă o Înfățișare umană au Înțeles imediat că „eliberarea” din curtea Chesturii este ultimul lor drum spre moarte. Uriașa curte semăna cu un abator În care măcelarii și-au Întrerupt activitatea la căderea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]