9,167 matches
-
din care În 56% din cazuri manifestarea se poate lega de consumul de alcool. Predomină vârsta foarte tânără, Între 18-25 de ani (67%), cei mai mulți aflându-se la prima internare. În poziția secundă găsim tulburările afective depresii 12 cazuri (36,4%) , depresia cu forme ușoare și medii Într-o proporție de 71% din cazuri, doar 3 cazuri fiind cu depresie majoră, numar explicabil prin variația cazurilor internate În total cu aceaste afecțiuni. Alcoolismul se situează pe poziția a treia-5 cazuri( 15,2
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
Între 18-25 de ani (67%), cei mai mulți aflându-se la prima internare. În poziția secundă găsim tulburările afective depresii 12 cazuri (36,4%) , depresia cu forme ușoare și medii Într-o proporție de 71% din cazuri, doar 3 cazuri fiind cu depresie majoră, numar explicabil prin variația cazurilor internate În total cu aceaste afecțiuni. Alcoolismul se situează pe poziția a treia-5 cazuri( 15,2%), majoritatea acestor pacienți săvârșind autoagresiunea În stări de agitație psihomotorie; un singur caz prezentând tentative autolitice repetate motivate
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
În ultimele 30 de zile; 4. situația legală - procese pe rol, perioadă de probațiune, trafic sau deținere de droguri, condamnări, suspendarea permisului auto pentru conducere sub influența drogului; 5. istoric familial, relații familiale și sociale 6. status psihiatric - antecedente psihiatrice, depresie, anxietate, dificultăți cognitive, halucinații, comportament violent, probleme emoționale, tentative de suicid, probleme emoționale În ultimele 30 de zile. Fiecare din cele 6 dimensiuni ale EuropASI este subiectul unui interviu separat. Întrebările trebuie astfel formulate de către terapeut Încât să fie Închise
EuropASI – UN INSTRUMENT MODERN DE LUCRU ÎN TOXICODEPENDENŢE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
Actualitatea temei. Tulburarea depresivă constituie o problemă de prim plan a sănătății publice datorită frecvenței Înalte În populația generală. OMS consideră, că 3% din populație suferă de depresie, din care 40 la sută, În fiecare an prezintă sentimente destul de severe de tristețe, supărare și dezamăgire. 20 la sută vor prezenta o depresie clinică, În care tristețea este insoțită de tulburări de somn, modificarea apetitului, lipsa de speranță, pesimism
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
sănătății publice datorită frecvenței Înalte În populația generală. OMS consideră, că 3% din populație suferă de depresie, din care 40 la sută, În fiecare an prezintă sentimente destul de severe de tristețe, supărare și dezamăgire. 20 la sută vor prezenta o depresie clinică, În care tristețea este insoțită de tulburări de somn, modificarea apetitului, lipsa de speranță, pesimism, gânduri sau tentative suicidare, iar din toți pacienții depresivi 10-30% răspund neadecvat la tratament, manifestând o depresie rezistentă. Scopul lucrării. Scopul acestui studiu a
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
dezamăgire. 20 la sută vor prezenta o depresie clinică, În care tristețea este insoțită de tulburări de somn, modificarea apetitului, lipsa de speranță, pesimism, gânduri sau tentative suicidare, iar din toți pacienții depresivi 10-30% răspund neadecvat la tratament, manifestând o depresie rezistentă. Scopul lucrării. Scopul acestui studiu a constat În evaluarea factorilor de risc pentru comportamentul autodestructiv și instituirea unui management terapeutic adecvat În depresiile refractare medicamentos. Material și metode. Au fost luați În studiu 24 de pacienți cu tulburări depresive
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
gânduri sau tentative suicidare, iar din toți pacienții depresivi 10-30% răspund neadecvat la tratament, manifestând o depresie rezistentă. Scopul lucrării. Scopul acestui studiu a constat În evaluarea factorilor de risc pentru comportamentul autodestructiv și instituirea unui management terapeutic adecvat În depresiile refractare medicamentos. Material și metode. Au fost luați În studiu 24 de pacienți cu tulburări depresive rezistente și tentative suicidare, asistați În Clinica de Psihiatrie, Chișinău. Rezultate și discuții. Importanța tulburărilor depresive este confirmată prin rata crescută a suicidului la
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
este cel mai frecvent diagnostic asociat cu suicidul, avănd o incidență de 400/100 000 pentru bărbați și 180/100 000 pentru femei. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei depresive reapar pulsiunile suicidare. În depresie, riscul la suicid este prezent atât În debutul, cât și În finalul tulburării. Evaluări antrerioare efectuate pe pacienții spitalizați au remarcat, că riscul la suicid În
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
000 pentru bărbați și 180/100 000 pentru femei. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei depresive reapar pulsiunile suicidare. În depresie, riscul la suicid este prezent atât În debutul, cât și În finalul tulburării. Evaluări antrerioare efectuate pe pacienții spitalizați au remarcat, că riscul la suicid În depresia delirantă este de 5,3 ori mai mare comparativ cu formele nedelirante, iar
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei depresive reapar pulsiunile suicidare. În depresie, riscul la suicid este prezent atât În debutul, cât și În finalul tulburării. Evaluări antrerioare efectuate pe pacienții spitalizați au remarcat, că riscul la suicid În depresia delirantă este de 5,3 ori mai mare comparativ cu formele nedelirante, iar alți autori consideră, că 19 la sută din ei erau psihotici În momentul comiterii acestuia. Suicidul este adesea un gest de fugă din fața unor dificultăți aparent fără
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
a suferinței - sentiment interzis de cenzura morală - apare autoacuzarea. Stekel consideră că orice tentativă de suicid este numai o expresie mascată a dorinței de homicid. Un număr important de suicide și tentative suicidare se notează În formele rezistente terapeutic ale depresiilor. Studiile epidemiologice apreciază, că depresiile rezistente trebuie suspectate În 20% din cazuri, factorii de risc fiind dozele inadecvate și noncomplianța. Asupra conceptului de depresie rezistentă sau refractară, actualmente s-a ajuns la un consens. Astfel, pentru antidepresive triciclice aceasta este
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
cenzura morală - apare autoacuzarea. Stekel consideră că orice tentativă de suicid este numai o expresie mascată a dorinței de homicid. Un număr important de suicide și tentative suicidare se notează În formele rezistente terapeutic ale depresiilor. Studiile epidemiologice apreciază, că depresiile rezistente trebuie suspectate În 20% din cazuri, factorii de risc fiind dozele inadecvate și noncomplianța. Asupra conceptului de depresie rezistentă sau refractară, actualmente s-a ajuns la un consens. Astfel, pentru antidepresive triciclice aceasta este de 200 mg/ zi Imipramină
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
homicid. Un număr important de suicide și tentative suicidare se notează În formele rezistente terapeutic ale depresiilor. Studiile epidemiologice apreciază, că depresiile rezistente trebuie suspectate În 20% din cazuri, factorii de risc fiind dozele inadecvate și noncomplianța. Asupra conceptului de depresie rezistentă sau refractară, actualmente s-a ajuns la un consens. Astfel, pentru antidepresive triciclice aceasta este de 200 mg/ zi Imipramină sau echivalent, timp de 4 săptămâni, iar pentru inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei la 20 mg/ zi Fluoxetină. În
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
de 8 săptămâni sau Sertralină 200 mg/ zi. După Nemeroff Ch. B. (1992), atunci, când tulburarea depresivă nu se ameliorează În 6-10 săptămâni de tratament cu antidepresive, ea trebuie considerată ca fiind rezistentă terapeutic, ceea ce implică adoptarea altor strategii terapeutice. Depresia rezistentă la tratament trebuie suspectată atunci, când au fost administrate două medicamente corespunzătoare din două generații de antidepresive și când aceste două medicamente au fost administrate pe o perioadă de timp adecvată cu monitorizarea corectă a dozelor. Această definiție generală
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
Scăderea dozei pe parcursul a 2-4 săptămâni Reducerea dozei după 2 luni La ameliorarea stării după câteva săptămâni continuarea luării regulate Continuarea tratamentului de Întreținere pe parcursul a 412 luni după spital Concluzii. Ca factori de risc la un comportament autodestructiv În depresia refractară pot fi nominalizați: istoric familial de comportament autodestructiv evenimente existențial familiale negative comorbiditatea cu alte tulburări psihiatrice, iar ca factori de risc pentru rezistența terapeutică a pacienților: * Sexul feminin * Premorbidul nevrotic * Debutul tardiv al depresiei * Văduv, divorțat, singur * Nivel
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
un comportament autodestructiv În depresia refractară pot fi nominalizați: istoric familial de comportament autodestructiv evenimente existențial familiale negative comorbiditatea cu alte tulburări psihiatrice, iar ca factori de risc pentru rezistența terapeutică a pacienților: * Sexul feminin * Premorbidul nevrotic * Debutul tardiv al depresiei * Văduv, divorțat, singur * Nivel socioeconomic scăzut * Pierderea suportului social * Antecedente depresive prelungite * Coexistența tulburărilor de anxietate * Comorbiditatea cu alte afecțiuni
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
Actualitatea temei. Actualmente, după bolile cardiovasculare, cancer și accidente rutiere, suicidul reprezintă a patra cauză de mortalitate. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic, asociat cu suicidul. În 1370% de cazuri de suicid, pacienții sufereau de o depresie majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
În 1370% de cazuri de suicid, pacienții sufereau de o depresie majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este de 5,3 ori mai mare, comparativ cu formele nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este de 5,3 ori mai mare, comparativ cu formele nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare a fost efectuată În Clinica de
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
culpă, indemnitate, incurabilitate și negație, cu semne de cooperare redusă, izolare socială, insomnie, anorexie și pierdere În greutate sunt predispuși la autodistrugere. Majoritatea suicidelor au loc În perioada de refacere după o tulburare depresivă la pacienții, care anterior, În perioada depresiei severe, s-au gândit la act, dar le-a lipsit energia și inițiativa să-l ducă la Îndeplinire. Conduita acordării primului ajutor psihiatric este impusă de gravitatea comportamentului autoagresiv. Subiecții au nevoie de supraveghere permanentă și tratament de specialitate. Pentru
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
au comis o primă tentativă de suicid, În circa 20% de cazuri au repetat tentativa. În observațiile noastre pacienții depresivi au comis tentativele de suicid, când păreau să fi depășit episodul depresiv. Ulterior, această tentativă de suicid a determinat o depresie de lungă durată, În special dacă ea satisface nevoia pacientului de autopedepsire. În acest sens, Beck A. consideră disperarea ca fiind, pe termen lung, unul dintre cei mai siguri factori de risc la suicid. În urma cercetării au fost evaluați factorii
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
mai siguri factori de risc la suicid. În urma cercetării au fost evaluați factorii de risc pentru săvârșirea tentativelor de suicid: sexul feminin vârsta tânără statutul marital de necăsătorit statutul social de neangajat bolile somatice cronice internările repetate crizele familial-existențiale Concluzii. Depresia este cauza principală a suicidelor. Deoarece comportamentul suicidar este foarte puternic, toate amenințările suicidare trebuie luate În serios. În caz de prezență la subiecți a schimbărilor dispoziționale, a tendințelor impulsive și agresive, a ideilor de moarte și de omucideri, ei
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
perioadă mai lungă de timp crește semnificativ riscul de supradoza datorită creșterii rapide a toleranței și necesitatea măririi dozei folosite. În caz de supradoza sau atunci cînd barbituricele sînt asociate cu alte droguri (precum alcoolul) decesul poate surveni rapid datorită depresiei centrului respirator din creier. Nu s-a demonstrat o relație direct cauzala Între consumul de barbiturice și agresivitate. Consumul de inhalanți pe o perioadă scurtă de timp poate produce efecte că: dureri de cap și abdominale, senzații de slăbiciune variații
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
psihopatologice pre existente. Efectele consumului de ecstasy pe o perioadă scurtă de timp poate induce pierderea inhibiției, strîngeri involuntare a dinților, privire încețoșata, transpirații reci, tensiune musculară, greață; iar după trecerea efectului drogului pot apărea tulburări de somn, anxietate și depresie. Consumul de ecstasy poate cauza deshidratare severă, congestie cerebrală precum și o creștere dramatică a temperaturii corpului și poate conduce la spasme musculare care pot cauza blocaje renale sau stop cardiac. Pe o perioadă mai lungă de timp, consumul de ecstasy
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
termen scurt al cocainei conduc la simptome că: pupile dilatate, creșterea temperaturii corpului, tahicardie, hipertensiune, scăderea apetitului, neliniște psihomotorie, iritabilitate, insomnie, anxietate. Efectele cocainei sînt de scurtă durată iar Îndată ce drogul părăsește creierul, consumatorul experimentează un “coke crash” ce include depresie, iritabilitate și fatigabilitate. Dozele mari de cocaină și/sau consumate pe o perioadă mai lungă de timp poate duce adesea la paranoia. Fumatul cocainei poate produce În timpul consumului un comportament agresiv paranoid particular. Alte cercetări subliniază faptul că accesul rapid
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]