3,128 matches
-
mesele sunt și ocazia unui exercițiu filosofic. Comunitatea se exercită în mod dinamic. Unele texte ale lui Philodem precizează că o ierarhie recunoscută în sânul grupului le permite unora să-i ghideze pe alții: cei mai avizați, mai avansați, mai deprinși cu preceptele filosofice epicuriene îi îndrumă pe cei nou-promovați în comunitate. Fie individual, fie colectiv. În exercițiile legate de preocuparea de sine, interactivitatea domină. Prietenia inspiră acest mod comunitar de a proceda: ea nu se declară pe cât se încarnează și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și va genera o eficiență decizională mai mare. Însă nu am luat în considerare faptul că, în situații de schimbare, unii indivizii care manifestă niveluri ridicate de conștiinciozitate se pot concentra pe menținerea ordinii existente până când să reușească să se deprindă cu noua situație. Luând în considerare aceste aspecte, o posibilă explicație a relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională ar putea fi dată de dimensiunile corespunzătoare ordinii sau autorealizării evaluate cu ajutorul NEO-PI-R (ordine, precauție, responsabilitate, respectiv autorealizare, autoeficiență și disciplină
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
elaborarea unor programe concrete de optimizare a adaptării studenților la condițiile învățământului academic. După parcurgerea acestora, studentul va reuși să achiziționeze „instrumentele” sau componentele aptitudinii de a învăța (vezi și Lowe, 1978; Neacșu, 1990; Linksman, 1999). Altfel spus, studentul va deprinde „arta de a învăța”, adică de a ști cum să-și programeze și eșaloneze repetițiile, cum să își organizeze materialul scris (tehnici de subliniere, de tăiere, săgețile, prescurtările, acoladele etc.), cum să colaboreze cu colegii și cadrele didactice (vezi și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
treptată până la lipsa totală a participării. 4) Strategia activării prin deficit: studentului i se dau de rezolvat sarcini a căror soluționare îl obligă să ceară informații suplimentare, iar acestea pot fi dozate progresiv de către conducătorul activității. Repetând această strategie, vom deprinde studenții cu comportamentele de solicitare de informații și vom crea premise ale creșterii gradului lor de adaptare. 5) Strategia activării „forțate” a grupului: studenții lucrează pe grupe, sunt solicitați să se „confrunte”, sunt „forțați” să emită soluții, păreri, opinii, știind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
informații, alternative atât individual, cât și în grupuri, în corelație cu implicarea studenților în a sublinia aspectele pozitive și „pericolele” soluțiilor furnizate: „Care sunt implicațiile pozitive și negative ale acestei alternative?” a fost o întrebare la care ei s-au deprins să răspundă fără a mai fi de fiecare dată solicitați. O astfel de conduită a coordonatorului oferă studentului siguranță de sine, îl ajută să înțeleagă faptul că soluțiile sale necesită analiză și corelare cu anumite contexte sau situații. În privința celuilalt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
teroare, e necesar ca părinții și profesorii să discearnă cu atenție când și cum e cazul să pedepsească un elev, să manifeste o exigență rațională, pentru ca cerințele, mustrările, măsurile autoritare adoptate să nu depășească anumite limite. Este recomandabil să-i deprindem pe elevi să participe la luarea unor hotărâri, să-i obișnuim să vadă în deciziile noastre, în primul rând, niște acte justificate, obiective, care nu au nimic de-a face cu actele arbitrare. Abuzul de acte nejustificate îi face pe
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mare cu automobilul pe bulevardul Radomira Putnika, cu condiția să-l fotografieze pe el și nu strada, ca să nu i se localizeze poziția cu ajutorul cadrajului. Sporovăiseră În nemțește cât durase pânda, pe când Faulques se juca cu camerele foto, ca să-l deprindă pe celălalt cu ele, iar interlocutorul lui, ascuns Între doi saci cu pământ, fuma țigară după țigară, aplecându-se din când În când ca să arunce o privire atentă În lungul țevii unei puști SVD Dragunov, pe care, lipită de un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
unele texte, Roshnshahr - „Dumnezeul a cărui Împărăție este Lumina”. Soarta acestor creaturi va fi suferința și mizeria. Pentru a intra În posesia Luminii lor adunate la un loc, Az Îi Învață pe monștrii masculi și pe Asreshtars să se acupleze. Deprinzînd iute arta Împerecherii, monștrii zămislesc progenituri pe care Az le Înghite imediat, incorporînd astfel cea mai mare parte a Luminii deținute de părinții lor. Incitîndu-i la Împreunare pe doi demoni cu Înfățișare de leu, deosebit de detestabili, din care Își făcuse
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sau poziție ierarhică superior/superioară. 2.5.2. Accesul la cuvânt Accesul la cuvânt al interlocutorilor este controlat de norme culturale implicite, pe care vorbitorii le învață prin interacțiune socială sau prin reguli cu caracter explicit, pe care indivizii le deprind prin educație. Bernstein (1971) distingea între orientarea pozițională și orientarea personală în cadrul familiei, prin extensie în cadrul grupului imediat relevant. Astfel, orientarea pozițională presupune că membrii grupului vorbesc în concordanță cu poziția pe care o ocupă în cadrul grupului. Orientarea personală presupune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
observă așadar că între invazie și colonizare există o diferență în ceea ce privește gradul de aculturare. b) Aculturarea unilaterală. Se produce în situații de contact între grupuri de participanți la un eveniment (de pildă, în timpul războiului american din Irak, unii irakieni au deprins moduri de viață americane; soldații români participanți la conflictul din Irak au dobândit obiceiuri americane de viață). c) Aculturarea bilaterală. Se produce în cadrul contactelor stabile între grupuri naționale inegale (de pildă, contactele dintre elvețienii de limbă germană și romanșii din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ei se îmbogățește din contactul cu un nou sistem de valori. A învățat că trebuie „să se calmeze”, să fie mai puțin „tăioasă” și „directă”, „mai puțin entuziastă”, „mai puțin categorică” în idei și mai ales în exprimarea lor; a deprins stilul „anglo” de temperare a afirmațiilor (engl. understatement), în locul exprimărilor hiperbolice și emfatice din limba poloneză; a renunțat să mai fie dogmatică (impunând ideile ei celorlalți), argumentativă sau excesiv implicată afectiv; a învățat cum să-și păstreze cuvântul în dialog
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alții”), mâncarea și obiectele date de pomană au fost o formă de ajutor pentru cei săraci din sat; biserica, șezătoarea, hora, cârciuma a fost spațiul de apropiere sufletească - aici se consumau evenimentele importante din viața comunității, se împărtășeau emoțiile, se deprindeau meșteșugurile, se petrecea. Prezența în aceste spații era forma de participare la viața comunității. Colectivitatea îl sancționează pe cel care „lucrează de capul lui” și cu care „nu te poți înțelege”. Modul de manifestare în cadrul colectivității a fost imitația, spiritul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
însușite valorile de bază ale unui grup social, diversele percepții, dorințe și comportamente provenite de la familie sau de la alte instituții și grupuri ale unei societăți. Cultură desemnează acele valori materiale și spirituale, norme, obiceiuri, tradiții, pe care individul uman le „deprinde” în cadrul societății, pe care și le însușește și care îl conduc spre adoptarea unui model comportamental practicat în interiorul acelei societăți. Ea este principalul factor de influență a dorințelor și comportamentului unei persoane. Pe masura ce individul se dezvoltă, el își însușește un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
importanț a instruirii. Schimbarea adusă de un sistem ERP nu este nici lină, nici neînsemnată, iar instruirea contribuie la prevenirea efectelor negative. Un sistem ERP nu schimbă doar aplicații, ci și procese și fluxuri de activi tăți. Pentru un utilizator deprins cu un program ani de zile, este supărătoare simpla înlocuire a acestuia cu altul, de aceea noul sistem informatic va învolbura apele liniștite ale organizației. Instruirea încearcă să-l educe pe utilizator în spiritul noului sistem, ajutându-l să perceapă
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
pe serverul de dezvoltare. Utilizatorii primesc un manual sau un set de proceduri de utilizare și se pornește lucrul în si stemul productiv, după metoda „dacă te aruncă în apă, trebuie să înveți să înoți”. Din acest moment, fiecare utilizator deprinde noul sistem în ritm propriu, beneficiind de sprijin numai atunci când îl solicită. În funcție de profilul și nivelul de cunoștințe IT al e utilizatorului, dar și de atitudinea sa față de noul sistem, deprinderea va dura mai mult sau mai puțin, va avea
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
la dispoziție flexia genunchilor trebuie exersată coborârea centrului de greutate, pentru a evita „căderea de sus” și a limita astfel impactul dur cu solul. Acest reflex, de flexie a genunchilor, poate fi considerat înnăscut, el fiind prezent la copii, care deprind mersul la vârsta de 12-18 luni și care, atunci când se dezechilibrează, cad flectând genunchii, nici într-un caz cu genunchii în extensie. Aceste exerciții se repetă până se ajunge la o execuție cât mai corectă și mai rapidă, KT menținând
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
că, odată cu maturizarea individului, stilul de conducere se schimbă. Când un angajat intră pentru prima oară într-o organizație, el este considerat imatur (situația M1); de aceea, un stil de tipul „sarcini mari - relații scăzute” este cel maipotrivit pentru a deprinde o nouă activitate. După ce angajatul și-a însușit cerințele postului respectiv, cel mai bun raport este „sarcini înalte - relații înalte” (situația M2). În cea de-a treia fază, angajatul a ajuns la maturitate (situația M3), în punctul în care caută
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
efecte poate avea această influență negativă asupra lor. Cartea vă va oferi informații complete cu privire la lucrurile pe care le puteți întreprinde la firma unde lucrați și, dacă este necesar, opțiunile juridice pe care le aveți. Mai presus de toate, veți deprinde strategii prin care să comunicați mesajul că „nu îmi puteți vorbi în acest fel!”. Veți descoperi cum să faceți față abuzurilor verbale când sunteți agresat și cum să vă continuați viața profesională în urma unui astfel de eveniment, într-o manieră
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
adolescență și tinerețe, dar chiar și mai târziu cineva a frecventat un cerc, un grup, un mediu cultural și ideologic de o anumită nuanță îl marchează pentru tot restul vieții. El va recunoaște apoi, în tot restul vieții, schemele cognitive deprinse în perioada formării sale. Contextul influențează gândirea socială, o marchează, dar determină și practicile sociale. El are rol „mobilizator”, polarizează, provoacă anumite consemne- de exemplu, poate determina conformism, gândire stereotipă, naște structuri cognitive (scheme cognitive de bază) care pot fi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a întregii personalități. Acest program de schimbare calitativă e urmărit de orice demers educativ, cu atât mai mult în cazul adulților. Țăranii - membri ai Universității Populare de la Ungureni, de exemplu - erau încurajați să-și schimbe condiția intelectuală și interumană, să deprindă noi tehnici agricole, să-și lărgească orizontul cultural. Poate fi considerată educația adulților o concepție și o strategie total nouă? Deși se susține în mod curent că educația adulților s-a dezvoltat începând cu anii ’30, de fapt ea a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
armoniza activitatea de învățare cu specificul contextului. Are, desigur, dreptate, orice învățare înseamnă o inserție mai bună în social, o adaptare mai eficientă la situație. Aceasta numai în afara cazului în care contextul deformat nu presează perfid „masele largi” pentru a deprinde anumite scheme cognitive și atitudinale, livrate de aparatul propagandistic al puterii (Neculau, 2002). Încheiem acest scurt excurs printre lucrările românești cu prezentarea unei atitudini revelatoare pentru o întreagă categorie de educatori și oameni de știință care și-au identificat rostul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o „maturitate nematură, falsă”, la o „cultură artificială și importantă” care poate corupe spiritul românesc. Generația cultă, care guvernează acum țara noastră, scrie Eminescu, „nu stă în nici un fel de legătură cu țara”. Și poetul izbucnește: „Orice canalie care a deprins trei buchii franțuzești la Paris aspiră de-a se face aici în țară cel puțin ministru”. Iată unde poate duce întâietatea formei artificiale asupra fondului, a miezului autentic. Cultura (minții) și educația (caracterului) - aflate în interacțiune - sunt, amândouă, subordonate științei
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru o meserie anumită, „complectează educația morală și estetică”, orientează în vederea dobândirii unei culturi generale armonioase, formează „dispoziția pentru activitatea practică”. Aceste lucrări practice, credea Ioan Găvănescul, constituie un bun „mijloc de educație”. S-a admis că, „spre a se deprinde cu tot felul de probleme și discuții provocate din însăși viața de toate zilele a școalei”, candidații să asiste și să participe la lecții, dar și la celelalte activități din școală. În cea de-a cincea ședință, din 8 noiembrie
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
trăite”. Soluția sa e profund democratică și umanistă: să oferim „celor mulți” șansa accesului la cultură, „să-i învățăm să iubească știința, binele, arta, neamul lor și omenirea, realizările trecutului și năzuințele viitorului, iar mai presus de toate, să-i deprindem să cinstească, oriunde o vor găsi, minunea cea mai mare din toate, creația omenească. Numai în felul acesta vom asigura o viață cât mai lungă culturii noastre” (Bărbat, 1925-1926, p. 51). Democrația, ca principiu activ, „nu este o creație a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
soi... o rotație rațională... o bună aprovizionare a celor necesare gospodăriilor, ca și o bună comercializare a produselor”, toate acestea „întreprinse în comun” (ibidem, p. 4). A „învățat” deci cum să-și organizeze rațional și avantajos munca și viața, a deprins - prin cooperare și învățare reciprocă - gustul pentru o viață mai elevată. Prin obște, țăranul a prins „un suflu nou de viață, de curaj și de energie, o ținută și un ideal social... Se simțea cineva” (ibidem, p.5). Era tratat
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]