3,227 matches
-
Filocalia, vol. X, Editura IBMBOR, București, 1981; MARCU ASCETUL, Despre legea duhovnicească, traducere, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. I, Editura Humanitas, București, 1999; MCCOUBRIE, RACHEL C. & DAVIES, ANDREW N., „Is there a correlation between spirituality and anxiety and depression in patients with advanced cancer?”, în Supportive Care Cancer, XIV (2006), Nr. 4; MCGRATH, ALISTER, Suffering, Hodder & Stoughton
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
care va distruge ultimele bariere dintre noi Și El. Prin amara experiență a „ghimpelui din carne” a învățat Sfântul Apostol Pavel cea mai importantă dintre toate lecțiile spirituale - că slava lui Dumnezeu îi era suficientă, că puterea lui Dumnezeu se desăvârșește în slăbiciunea umană (II Cor. 12, 7-10). Suferința este un instrument prin care Dumnezeu poate smulge poleiala noastră de satisfacție de sine Și autoamăgire Și ne poate ajuta să facem față slăbiciunii noastre prin puterea Lui. Douăsprezece avantaje ale suferinței
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
ei pe cel ce a uitat de Dumnezeu” (Despre legea duhovnicească, 56, traducere, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. I, Editura Humanitas, București, 1999, p. 242); 11 În acest sens, lansează următoarea exortație și scriitorul filocalic Marcu Ascetul: „Orice suferință fără voie să te învețe să-ți aduci aminte de Dumnezeu; în acest caz nu-ți va lipsi
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
Filocalia, vol. X, Editura IBMBOR, București, 1981; MARCU ASCETUL, Despre legea duhovnicească, traducere, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. I, Editura Humanitas, București, 1999; MCCOUBRIE, RACHEL C. & DAVIES, ANDREW N., „Is there a correlation between spirituality and anxiety and depression in patients with advanced cancer?”, în Supportive Care Cancer, XIV (2006), Nr. 4; MCGRATH, ALISTER, Suffering, Hodder & Stoughton
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
pe linia pe care mi-au transmis-o părinții încă de la început. Ca și sămânța, care din mică se face mare prin creștere, dar în ființa ei rămâne aceeași și soiul ei nu se schimbă, dar prin dezvoltare ea se desăvârșește, tot așa înțeleg că și învățătura mea despre Dumnezeu s-a adâncit și s-a desăvârșit pe măsură ce am crescut, încât cea de azi a luat locul celei de atunci, dar în fond e aceeași<footnote Sf. Vasile, Epistole, epist. 223
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
din mică se face mare prin creștere, dar în ființa ei rămâne aceeași și soiul ei nu se schimbă, dar prin dezvoltare ea se desăvârșește, tot așa înțeleg că și învățătura mea despre Dumnezeu s-a adâncit și s-a desăvârșit pe măsură ce am crescut, încât cea de azi a luat locul celei de atunci, dar în fond e aceeași<footnote Sf. Vasile, Epistole, epist. 223, III, în col. PSB, vol. 12, p. 459. footnote>. Să reținem că cele mai sus au
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
tineri 35 . Odată încheiați anii studiilor ieșene, o nouă etapă s-a conturat în viața lui Alexandru Lapedatu. Este vorba de perioada studiilor universitare, desfășurată la București. Ea poate fi cuprinsă între anii 1896-1903, timp în care acesta și-a desăvârșit în linii mari, fără îndoială procesul de formare intelectuală. Alegerea de a urma Facultatea de Medicină l-a făcut să piardă doi ani din viață și să se înșele asupra aptitudinilor sale adevărate. Două au fost motivele care l-au
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
avut un impact asupra evoluției sale ulterioare 39. Alexandru Lapedatu s-a înscris în toamna anului 1898 la secția de istorie a Facultății de Litere din București, unde și-a constituit sistemul său de gândire și de acțiune. Și-a desăvârșit educația științifică sub influența școlii critice. Școala critică reprezenta însumarea a două direcții complementare de cercetare a istoriografiei: una meticuloasă, monografică aflată sub îndrumarea lui Dimitrie Onciul și a lui Ioan Bogdan, alta cu o proiecție mult mai vastă, patronată
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de caracter. Acestora li s-a adăugat interesul pentru dobândirea unor cunoștințe cât mai temeinice. Cele două elemente au fost decisive în evoluția sa. În al doilea rând, odată cu momentul 1896-1897, când Alexandru Lapedatu pleacă la București pentru a și desăvârși studiile, unde obține licența în Istorie și Geografie cu calificativul “Magna cum laude”, procesul formării sale intră într-o fază evolutivă, căreia i se datorează, credem noi, amprenta finală asupra caracterului și concepțiilor. Contactul cu ,,triada critică”, cu membrii comitetului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
4 iunie 1920, a consemnat actul desăvârșirii unității naționale, dreptul ei legitim asupra Transilvaniei, semnătura delegației maghiare constituind o garanție și un angajament al respectării acestui tratat. La semnarea acestuia a participat și Alexandru Lapedatu, în calitate de consilier tehnic. Contribuțiile menționate, desăvârșite de participarea activă a lui la făurirea Statului Național Unitar l-au făcut recunoscut drept o autoritate în materie de înțelegere a problemelor drepturilor naționale ale românilor. Acestea au constituit propria valorificare a ideii de continuitate: ,,a clădi totdeauna viață
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cea cu Sf. Baudolino sau cu licornul, ambele având sfârșit profitabil, fie pentru inițierea sa erotică, fie mai ales pentru evadarea dintr-o viață fatalmente anonimă. Baudolino este un talent genuin ce, o dată intrat sub tutela lui Frederic Barbarossa, își desăvârșește vocația. Va excela prin greaca sa aproape literară, ca pelerin și peregrin internațional, sub inițiere telepatică, Este un hipersenzitiv ce se bucură de privilegiul fanteziei în detrimentul realului. Este moral cu cine și când trebuie, versatil și proteic după împrejurări, neîntrecut
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
secvențe narative, admirabil traduse de Ana Mureșan, uneori poate prea fidel, este versiunea publică a poveștii trăite de protagonist și scrise cu aceeași intensitate de Bernhard Schlink, legatar al vieții celor doi, Michael și Hanna, despodobită de patetism și tristețe, desăvârșită prin revenirea în forță a unor trecute întâmplări, aparent clasate, în biografia prezentului, spre a-și confirma vitalitatea, amprenta indelebilă, fatalul lor sigiliu. Puterea simbolică sau refuzul botezului Înainte de a debuta ca romancier, Patrick Süskind (n. 1949, Ambach, Bavaria) a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
tineri 35 . Odată încheiați anii studiilor ieșene, o nouă etapă s-a conturat în viața lui Alexandru Lapedatu. Este vorba de perioada studiilor universitare, desfășurată la București. Ea poate fi cuprinsă între anii 1896-1903, timp în care acesta și-a desăvârșit în linii mari, fără îndoială procesul de formare intelectuală. Alegerea de a urma Facultatea de Medicină l-a făcut să piardă doi ani din viață și să se înșele asupra aptitudinilor sale adevărate. Două au fost motivele care l-au
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
avut un impact asupra evoluției sale ulterioare 39. Alexandru Lapedatu s-a înscris în toamna anului 1898 la secția de istorie a Facultății de Litere din București, unde și-a constituit sistemul său de gândire și de acțiune. Și-a desăvârșit educația științifică sub influența școlii critice. Școala critică reprezenta însumarea a două direcții complementare de cercetare a istoriografiei: una meticuloasă, monografică aflată sub îndrumarea lui Dimitrie Onciul și a lui Ioan Bogdan, alta cu o proiecție mult mai vastă, patronată
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
caracter. Acestora li s-a adăugat interesul pentru dobândirea unor cunoștințe cât mai temeinice. Cele două elemente au fost decisive în evoluția sa. În al doilea rând, odată cu momentul 1896 1897, când Alexandru Lapedatu pleacă la București pentru a-și desăvârși studiile, unde obține licența în Istorie și Geografie cu calificativul “Magna cum laude”, procesul formării sale intră într-o fază evolutivă, căreia i se datorează, credem noi, amprenta finală asupra caracterului și concepțiilor. Contactul cu ,,triada critică”, cu membrii comitetului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
4 iunie 1920, a consemnat actul desăvârșirii unității naționale, dreptul ei legitim asupra Transilvaniei, semnătura delegației maghiare constituind o garanție și un angajament al respectării acestui tratat. La semnarea acestuia a participat și Alexandru Lapedatu, în calitate de consilier tehnic. Contribuțiile menționate, desăvârșite de participarea activă a lui la făurirea Statului Național Unitar l-au făcut recunoscut drept o autoritate în materie de înțelegere a problemelor drepturilor naționale ale românilor. Acestea au constituit propria valorificare a ideii de continuitate: ,,a clădi totdeauna viață
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
actorii proprii, el pune În scenă, orișice briză a vîntului Îi modifică textura, este capabil - cum spunea Barthes - să primească oaspeți, el putîndu-se auto-imita la nesfîrșit. În acest registru al oglindirii Chaucer, primul poet oficial al Angliei, avea să-și desăvîrșească În catoptric vehicolul phantasmatic cugetul-oglindă capabil sa transfere emoții și gînduri teleportante. Un vers din marele poem Troilus și Cresida dă măsura acusmatică a ceea ce poate unifica imaginarul poetic și anume convergența procedeelor stilistice : “ din cuget astfel Își croi oglindă
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Înseamnă ceva care vrea să devină independent”. Important În această analiză jungeană este faptul că arhetipul infans reprezintă un factor de progres și o năzuință către desăvîrșire, către devenire. Nu altceva cere pajul infans fetei de Împărat decît să o desăvîrșească pe plan sexual și să-i propună o devenire Întru ființă, lăsînd la o parte visele de luceferi. Prin ce se caracterizează arhetipul infans ? citim din Jung: Arhetipul personifică puteri ale vieții dincolo de perimetrul strimt al conștiinței, drumuri și posibilități
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Închise, pătrate sau dreptunghiulare pun accentul pe simbolic, pe temele apărării integrității interioare ... spațiul circular al oului, al pîntecului deplasează accentul simbolic asupra voluptăților tainice ale intimității” (Durand). Pajul și fata se retrag Într-un ungher tocmai pentru a-și desăvîrși opera de fecundare. Odaia, spațiu feminin prin excelență, securizat, pîntecul și cupa, nacela proteguitoare, precum și cupa Graalului ... În această odaie Îl invită fata pe zeu să vină În spațiul intimismului extrem „pătrunde În casă și În gînd” casa și gîndul
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Berlin ale regelui Carol I (din 1881) și ale primului ministru Ion. C. Brătianu.Era însă răul cel mai mic ca între două puteri amenințătoare să te aliezi cu una împotriva celeilalte. Ioan Coman întreprinde o analiză care reliefează aderența desăvârșită la obiectul cercetării în lucrarea, Cronica participării armatei române la războiul pentru independență (1877-1878). „România își are oamenii săi”, Kogălniceanu este omul de la 1859, 1862 și 1877 cel care a contribuit la modernizarea țării sale, scrie în lucrarea, Epopeea Independenței
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
vigoare inflexibilă. Ceea ce mulți din jurul său au perceput drept o neașteptată transformare. Conștiința unei înzestrări ieșite din comun a reprezentat pentru Wittgenstein îndreptățirea de a trăi potrivit îndemnului pe care l-a adresat Weininger oricărei personalități care aspiră să se desăvârșească: „Fii pur și creator!“ Acesta a fost crezul vieții lui Ludwig Wittgenstein. În lumina acestui crez, vom putea înțelege pasiunea, dăruirea totală, uitarea deplină de sine care distingeau confruntarea lui cu temele intelectuale și problemele morale care l-au preocupat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nu poate fi decât poporul (într-un anune fel, Salus populi suprema lex), adică totalitatea cetățenilor sau a majorității lor, exprimându-și alegerea sau voința în cadrul unei "adunări generale a cetățenilor". După un secol de crize religioase, Jean Bodin a desăvârșit opera juriștilor de la curtea regelui el fiind ultimul dintre aceștia -, urmașul și teoreticianil cel mai sistematic 50. El a stabilit principiile monarhiei absolute, dezvoltând teoria despre suveranitatea regelui, înțeleasă ca putere absolută, perpetuă și indivizibilă, în lucrarea fundamentală pentru înțelegerea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ai Spaniei, Isabella de Castilia și Ferdinand de Aragon. În Franța opera regalității a fost dublă: ea a acționat pentru a impune în tot teritoriul autoritatea sa și, în al doilea rând, a căutat să stăpânească direct pământul, pentru a desăvârși opera de unificare teritorială. Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate din Franța s-au organizat și vor funcționa într-o tipologie triplă, devenită clasică, astfel: Statele Generale (Etats Généraux), Statele provinciale (Etats provinciaux) și adunări locale, cărora li se adaugă Ligile
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
notabililor. Membri Adunării Notabililor erau desemnați de rege. Ei nu transmiteau doleanțe ale vreunor reprezentanți, cum era practica în cadrul Statelor Generale. În secolul al XVII-lea, sub cei dintâi Bourboni, monarhia absolută s-a consolidat, ieșind victorioasă din Războaiele religioase. Desăvârșind acțiunea regilor Franței, formulând bazele monarhiei absolute, Ludovic al XIV-lea stabilește un model de monarhie, bazată pe principiul atotputerniciei regelui, a cărei eficiență va fi invidiată de suveranii Europei 203. Modelul său nu se limitează la politică, ci tinde
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a legilor spaniole. Regalitatea va interveni în alegerile municipale, instituind în orașe reprezentanți cu atribuții judecătorești, fiscale și administrative ai puterii centrale (corregidores). Începea lupta împotriva celor doi "stâlpi ai libertăților spaniole" Cortès și ayuntamientos (administrațiile locale), care se va desăvârși sub domnia lui Carol I (1516-1556).289 Cortès-urile vor fi convocate tot mai rar, cele din Castilia, de pildă, nemaifiind convocate în perioada 1482-1498. În faza finală a unificării teritoriale și centralizării instituționale, regatul era organizat sub forma unei monarhii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]